Varianta UDMR pentru regionalizarea Romaniei

Organizarea această nu corespunde regiunilor economice reale. Nu observă nimeni dintre imbecilii care ne conduc, că aceasta regionalizare reface linia de graniță care corespunde împărțirii Ardealului din 1940 ??? Este normal să fie așa, fiindcă suntem conduși de niște oameni care nu apără interesele colective. Care cred că există doar interese individuale.
Familia mea a fost o data alungata în 1940, din Ardealul de Nord, deși erau bilingvi și nu făcuseră nici un rău vreunui ungur. Îmi pare rău, pentru prietenii mei unguri, dar asta nu o voi uita niciodată.Nimeni nu avea dreptul să-i facă pe părinții mei să ia drumul pribegiei.
Afirm că UDMR-ul este o formațiune etnică iredentistă mascată, nu o formațiune politică democratică. Cînd această asociație de interese pseudo-etnice va avea curajul să admită că ungurul sărac este prieten cu românul sărac, cînd va avea curajul sau sinceritatea să critice deschis iredentismul maghiar, voi crede că UDMR-ul e o instituție democratică. Până atunci, cred contrariul.Nu mai vorbesc despre Consiliul Secuilor.
CÂND SE VOR TREZI UNGURII si SECUII NORMALI ca să vadă că sunt o masă de menevră manipulată de niște oligarhi fără naționalitate, care se dau drept reprezentanții intereselor colective. Cine, Frunda??
Studiați cartea lui Victor Jinga, Probleme fundamentale ale Transilvaniei, Astra, Braşov, 1945 si vedeti cine este acest economist si sociolog român si ce voia el. Lucru pentru care comuniștii l-au pedepsit și interzis.
Dan Culcer

Harta regionalizarii Romaniei

Cum ar trebui sa arate harta redesenata a Romaniei?
Interviu - Cum ar trebui sa arate harta redesenata a Romaniei?
Varianta UDMR pentru regionalizarea Romaniei
Petre Mihai Bacanu
Joi, 11 Martie 2010

» Modificarea Constitutiei impusa prin referendumul din 2009 agita tot mai mult spiritele intr-un domeniu ce parea uitat. Nu de mult, in Senat s-a adoptat tacit propunerea UDMR privind reorganizarea administrativ-teritoriala a tarii. Gaz peste foc. Despre regionalizarea teritoriala a Romaniei am cerut opiniile unui cercetator stiintific, prof. univ. dr. Ion Iordan, cu multe lucrari privind structurile administrativ-teritoriale din Romania.

» R.l.: Domnule profesor, cat de necesare sunt modificarile
administrativ-teritoriale cerute in prezent de unii politicieni, cu ocazia modificarii Constitutiei si, implicit, legate de infiintarea unei "Comisii de revizuire a Constitutiei"?
– Aceste "cereri" sunt axate pe un proces de regionalizare, adica pe delimitarea de regiuni administrative – dupa mine, de recentralizare, cu "pretentii" de autonomie totala politico-economico-sociala –, ceea ce ar incalca direct si efectiv prevederile constitutionale vechi, actuale si de viitor ale Romaniei si n-ar constitui prin acest proces de
"centralizare" o necesitate si nici macar un factor pozitiv administrativ.

» R.l.: In esenta, ce reprezinta modificarile administrativ-teritoriale?
– Modificarile administrative privind teritoriul romanesc, numite deseori "imbunatatiri", au avut loc de multe ori in decursul istoriei, fiind legate cu precadere de evolutia si de situatia structurilor social-economice ale tarii, avand insa si evidente conotatii politice. Idei de restructurare administrativa au fost frecvente in toata perioada postbelica, mai ales dupa 1989, la inceput pentru a face o reparatie legata de modificarile din 1950-1968, cand au fost desfiintate judete si comune cu puternice semnificatii romanesti, au fost schimbate denumirile multor localitati cu incontestabile valori geografico-toponimice, amintind cu aceasta ocazie motivatia infiintarii in 1990 a "Ligii judetelor, comunelor si satelor abuziv desfiintate", dar organele politico-administrative de atunci au ignorat complet demersul "Ligii".

A urmat o perioada in care s-au manifestat si s-au exprimat opinii, mai ales de catre oameni politici si de organizatii politice, care insa aveau continut nepotrivit, neadecvat, respectivii fiind ignoranti in materie, ultimul exemplu, concludent, fiind propunerea UDMR de regionalizare a intregii tari, printr-un proiect de lege. Cele 16 regiuni, inglobate in cinci macroregiuni, delimitate de UDMR, nu au nici un fel de argumentatii stiintifice si ridica un mare semn de intrebare privind rolul unui organism
politic etnic de a regionaliza teritoriul Romaniei.

» R.l.: La ce se refera opiniile pe care le considerati neadecvate, nepotrivite?
– Ideile cu continut politico-juridic pot fi acceptate sau discutate, dar stabilirea si delimitarea unitatilor teritorial-administrative inseamna actiuni cu caracter stiintific de specialitate bazate pe criterii fundamentate stiintific si legate de particularitatile fizico- si economico-geografice locale si regionale.

» R.l.: In acest sens, care ar fi criteriile stiintifice de baza pentru delimitarea corecta teritoriala si functionala a structurilor administrative – macro si mini?
– Particularitatile fizico-geografice – cu precadere relief si retea hidrografica – si socio-economico-geografice – geografie istorica si toponimie geografica, structuri demografice, caractere teritoriale si functionale ale asezarilor omenesti, dispersia si indicele de atractivitate demografica si economica privind localitatile urbane si rurale, structuri geografice socio-economice: activitati industriale, utilizarea geografica a terenurilor, transporturi si cai de comunicatie, invatamant, cultura, ocrotirea sanatatii, turism etc.

Actiunea de restructurare administrativa trebuie sa realizeze, intr-o masura cat mai mare, si "reparatia" privind modificarile abuzive administrativ-teritoriale efectuate in perioada 1950-1989, prin reinfiintarea judetelor si comunelor desfiintate, includerea in nomenclatorul oficial al localitatilor a satelor desfiintate – consemnate in decretele timpului ca "inglobate", ele existand, in realitate, teritorial si functional –, redarea denumirilor schimbate, care, aproape in totalitate, aveau puternice semnificatii locale istorice, geografice si socio-economice.

» R.l.: Ce trebuie sa cuprinda o structura administrativa pentru viitorul imediat?
– Entitati teritoriale relativ mici, adica o revenire partiala la structurile din 1945 si la cele din 1966, pentru a se realiza o descentralizare si o autonomie reale in cadrul unei administratii unitare la nivel national, desi sunt voci care, pe baza interpretarii subiective a rolului finantelor publice strict locale, dar si a celor nationale sau europene, precum si pe sustinerea necesitatii ca o comuna sa aiba multe mii de locuitori – conditie: chiar 10.000 –, fara sa aiba in vedere importanta decisiva a "dispersiei" teritoriale a asezarilor omenesti, cer cu insistenta reducerea masiva a numarului de comune si judete. Ironic, as putea spune ca in viziunea acestora, multi cu frecvente prezente publice de influenta media, Romania ar trebui divizata administrativ in cateva regiuni, sa fie desfiintate judetele, iar comunele sa aiba intinderi cat mai mari si zeci de mii de locuitori.

» R.l.: Pe baza opiniilor dvs. si a cunostintelor de profil, folosindu-va de indicatorii pe care i-ati mentionat, cum vedeti o viitoare harta administrativa a Romaniei, in legatura cu necesitatile actuale, dar si cu un rol benefic socio-economic?
– Tinand cont de traditie, de criteriile expuse si de curentul actual de infiintare a regiunilor ca macrounitati administrativ-teritoriale, dar avand in vedere si prevederile constitutionale – "Teritoriul este organizat sub aspect administrativ in comune, orase si judete; in conditiile legii, unele orase sunt declarate municipii" –, aici as propune, ca modificare, introducerea unor precizari calitative si aplicarea lor in teritoriu: comunele din imediata apropiere a marilor orase, legate strans prin relatii socio-economice de oras, sa fie declarate comune suburbane, iar satele, care in structura oficiala actuala sunt considerate ca apartinand oraselor – adica, structural fac parte din categoria orase –, sa fie incluse in aceste comune suburbane.

Ca macrounitati teritoriale, fara organisme centrale de conducere administrativa si fara conotatii administrative, cum sunt in prezent asa-numitele "regiuni de dezvoltare", si in raport cu cele sustinute in trecut cu regionalizarea, consider ca se poate reveni la delimitarea teritoriala a celor opt regiuni-provincii istorico-geografice ale Romaniei, de traditie, folosite nominal inca destul de frecvent in prezent in diferite medii stiintifice si socio-culturale, la nivel national si international, precum Bucovina, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Crisana-Maramures, Transilvania, care indeplinesc la scara macroteritoriala criteriile mai sus mentionate si care sa ia locul actualelor regiuni de dezvoltare.

» R.l.: Puteti sa ne prezentati continutul notiunilor de unitati administrativ-teritoriale cu traditii si semnificatii romanesti?
– Judete: unitati administrativ-teritoriale, cu dimensiuni diferite, stabilite in general in functie de particularitatile geografice, teritorial-istorice si social-economice, ingloband mai multe localitati urbane si rurale, dispunand de un insemnat potential de resurse naturale
si umane si beneficiind de autonomie social-culturala si economica. O situatie speciala o prezinta Capitala tarii, care, desi este un organism teritorial unitar, cu functie nationala, este divizata nepotrivit, din punct de vedere administrativ, in sase entitati numite sectoare, cu regim politico-administrativ de orase, avand consilii proprii si primari.

De aceea, orasului-capitala Bucuresti, cu rang de municipiu, impreuna cu viitoarea sa zona metropolitana, trebuie sa i se atribuie, ca si pana acum, regimul administrativ de judet. Alte probleme cu caracter politico-juridic pot fi abordate de Comisia constitutionala. Am numit si delimitat teritorial aceasta inedita unitate administrativa – Districtul Bucuresti, avand ca subdiviziuni – nu subunitati cu rol de entitati administrativ-teritoriale – cele sase sectoare si zona metropolitana.


Orase: entitati administrative de baza cu caracter urban, avand o apreciabila dezvoltare economica, social-culturala si edilitar-gospodareasca, cu functiuni, in general, industriale, comerciale, culturale si de servicii, eventual politico-administrative, fiind alcatuite in mod corect si normal dintr-o singura localitate. Continutul notiunii de localitate este gresit inteles de multi dintre cei care se implica in actiuni cu profil administrativ. In foarte multe cazuri – consider nemotivat – orasul are in componenta si localitati rurale, un fel de sate orasenesti. Oraselor cu o dezvoltare intensa a activitatilor industriale, sociale, culturale, de invatamant si de ocrotire a sanatatii, comerciale si de transport, cu dotari complexe edilitar-gospodaresti, de regula si centre de convergenta teritoriala si politico-administrativa li se poate atribui calitatea de municipiu. De asemenea, si in structura marilor orase, metropolele tarii, se pot delimita si organiza, ca parti componente ale oraselor respective, zone metropolitane.


Comune: entitati administrative exclusiv rurale, in majoritate cu functii agricol-zootehnice, o mica parte avand si activitati prioritar industriale sau de servicii, in componenta carora intra un numar foarte diferit de sate – ajungandu-se la 40 de sate in Cornereva, judetul Caras-Severin, sau la 39 in Vidra, judetul Alba; sapte la suta din numarul de comune sunt formate dintr-un singur sat, resedinta comunei, primaria, fiind intr-unul din sate. In acest sens, a nu se face confuzie intre localitatea de resedinta si comuna ca unitate administrativa. In prezent, multe comune au un numar neadecvat de sate, in foarte multe cazuri cu distante relativ mari
intre ele, ceea ce genereaza dificultati de gospodarire si animozitati sociale.

» R.l.: Ce asteptati de la comisia care se va ocupa de modificarea Constitutiei actuale?
– In componenta colectivului sau subcomisiei care va aborda problema modificarilor administrative sa predomine net specialisti cu activitati si preocupari concrete in domeniu, cunoscatori ai problemelor in cauza, ai taxonomiei si notiunilor privind regionalizarea teritorial-administrativa. Opinez pentru "reparatia" unor repere istorice si geografice de traditie ale Romaniei, pentru necesitatea de realizare a unor structuri administrativ-teritoriale care sa constituie entitati teritoriale cu rol si functionalitati benefice in cadrul "statului romanesc", sa gaseasca si sa aplice parghii de realizare privind prosperitatea social-economica in etapa actuala si de perspectiva imediata, sa creeze cadrul de progres economic si social prin care sa se impuna, cu toata fermitatea, respectarea stricta a normelor legate de gospodarirea locala, de administrarea
eficienta a bugetelor locale si a investitiilor, de revizuirea aparatului functionaresc.


» Principalele situatii administrative din trecutul interbelic si postbelic al Romaniei:

1938
Romania Mare (dupa Legea din 1926, dupa Recensamantul din 1930 si dupa Legea din 1936)
Tinuturi – 10
Judete – 71 (56 in actualul teritoriu)
Plasi – 429
Orase – 179
Comune – 4.314
Sate – 15.981

1952
Romania postbelica
Regiuni – 16 si 1 oras republican
Raioane – 198
Orase – 171
Comune – 4.314
Sate – 15.221

1966
Regiuni – 16 si 1 oras republican cu regim de regiune
Raioane – 150
Orase – 181
Comune – 4.259
Sate – 15.020

1968
Judete – 39 si 1 oras cu regim de judet
Orase – 189
Comune – 2.706 (144 suburbane)
Sate – 13.149

1981
Judete – 40 si 1 oras asimilat judetului
Orase – 236 (56 municipii)
Comune – 2.705 (135 suburbane)
Sate – 13.124

2008-2009
8 regiuni de dezvoltare (fara statut administrativ)
Judete – 41 si 1 oras asimilat judetului
Orase – 320 (103 municipii)
Comune – 2.856
Sate – 12.995 (inclusiv localitatile componente si satele apartinatoare oraselor)

2010–2015 – Propuneri
8 regiuni istorico-geografice (fara organisme de conducere administrativa – ca actualele "Regiuni de Dezvoltare")
Judete – 48 (inclusiv Districtul Bucuresti sau Aria Metropolitana Bucuresti)
Orase – 329 (103 municipii)
Comune – 2.894 (112 suburbane)
Sate – 13.520


Din aceeasi categorie:

* Iurie Leanca: "Numarul moldovenilor care primesc cetatenia romana nu va creste spectaculos"
* Reprezentantul UE la Chisinau: Reunificarea Moldovei cu Romania nu s-a discutat in Uniune
* Aparatorul lui Hayssam si Patriciu, adversarul propriilor "elevi" in instanta

Voteaza

Vezi rezultatele
Articol citit de 6700 vizitatori
Viorel: Nu vad ce este rau in asta?
Joi, 11 Martie 2010 15:51
Se discuta de ani de zile despre autonomia administrativa, care in occident a fost pusa de foarta multa vreme pe picioare. Dece nu s-ar face si la noi la fel? Cu o conditiie esentiala: provinciile nou formate, care pot cuprinde oricate judete, legate intre ele prin traditie sau mod similar de dezvoltare, sa fie independente din punct de vedere financiar si sa se administreze singure, asa cum considera ele ca este mai bine. Evident insa, in cazul asta, fiecare regiune va fi extrem de reticenta din a da din propriile resurse celor mai sarace. Lucrurile trebuie gandite bine inainte de a se punein practica. Dar, cum la noi orice lucru nou difera de la partid la partid, nu se va face nimic inainte de a trece minimum 100 de ani. Centralizarea excesiva a tuturor problemelor la Bucuresti mi se pare contraproductiva. In ceea ce priveste capitala tarii cred ca poate fi oriunde. Si la Buhusi de pilda. S-ar mai decongestiona Bucurestiul de cati oameni vin din toate colturile tarii pentru tot soiulde lucruri care s-ar putea rezolva la fel de bine si in alta parte.
Lucg: Proiect?
Joi, 11 Martie 2010 15:12
Nu vi se pare ca teritoriul macroregiunii V este uimitor de asemanator cu teritoriul rapit Romaniei in urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940?
tudor: stramosii nostri
Joi, 11 Martie 2010 14:53
Am invatat la istorie de unitatea si independenta de teritoriala. Asta cu impartirea administrativ teritoriala e o vrajeala pentru atingerea altor scopuri. Acum vad ca ne batem joc de ceea ce au facut stramosii nostri, dam liber la impartirea tarii. O bataie de joc fata de principiile celor care au luptat pentru un singur neam si o singura tara, ROMANIA.
Teo: Au mai fost odata 16 regiuni
Joi, 11 Martie 2010 14:44
Nu inteleg , daca se vrea regionalizare , de ce nu se apeleaza la vechea impartire cu 16 regiuni !?
ar fi bine: .
Joi, 11 Martie 2010 14:24
sa tinem cont de exemplele celorlalte tari care si-au permis sa imparta tara in regiuni administrative. sunt multe exemple si aproape toate au probleme. daca e sa luam exemplul spaniei care e impartita pe regiuni si care nu stie cum sa mai faca fata separatistilor din nord (gruparea terorista ETA) sau regiunea numita Cataluña care se cred si astia buricul pamantului, cu limba proprie si cu discriminari proprii, aproape ca nu accepta pe alti spanioli in sanul lor, daramite niste straini. Eu sunt in contra regionalizarii pentru un singur motiv: va crea diviziune, si e ultimul lucru de care avem nevoie in acest moment. Ungurii vor regionalizare din aceasta cauza: regiunile considerate de ei ale lor de prin Transilvania in sfarsit vor avea independenta necesara sa impuna propriile reguli, recte impunerea limbii in administratie sau cine stie cate si mai cate beneficii pentru maghiari, eventual marele final fericit, unirea cu patria mama Maghiaria... E un pas inteligent din partea lor insa ar fi bine de data asta sa nu ne lasam santajati ca numai belele ne poate aduce regionalizarea asta...
VICTOR: REGIONALIZARE CU AUTONOMIE ADMINISTRATIVA
Joi, 11 Martie 2010 14:01
ESTE NECESARA O REIMPARTIRE A ROMANIEI IN ZONE ISTORICE,CAT MAI PUTINE,CU ADMINISTRARE SI PUTERE DE DECIZIE SPORITE, CA SA NU MAI DEPINDEM DE BUCURESTI CA DE INALTA POARTA.MODUL DE CONDUCERE SI ADMINISTRARE A TARII DE LA BUCURESTI A FOST CATASTROFAL DE CAND S-AU UNIT PRINCIPATELE ROMANE,CU EXCEPTIA DOMNIEI LUI CUZA,DECI PRINCIPALA PROBLEMA ESTE BUCURESTIUL.SUNT PENTRU MUTAREA CAPITALEI ROMANIEI LA BRASOV,CLUJ SAU IASI SI ACORDAREA AUTONOMIEI ADMINISTRATIVE LOCALE,ADICA ACELORA CARE STIU CEL MAI BINE CARE SUNT NECESITATILE SI PRIORITATILE LOR.DOMNUL PROFESOR(PROBABIL LA O VARSTA INAINTATA)DORESTE O REORGANIZARE DE TIP INVECHIT,UITAND CA PUTEM SA LUAM DESTULE EXEMPLE DE LA ALTE TARI EUROPENE CARE AU O ORGANIZARE EFICIENTA SI NEDISCRIMINATORIE IN FOLOSIREA RESURSELOR TARII SI SA RENUNTAM ODATA LA MODELELE NOASTRE ORIGINALE SI FALIMENTARE.
Svejk: Sa nu uitam istoria.
Joi, 11 Martie 2010 13:43
Ce cauta Hunedoara in Banat? Ce cauta Brasovul si Sibiul Impreuna cu Secuimea si Clujul? De ce Maramuresul este cu Bihorul si Aradul. Propunerea acestui amator este un ghiveci .
Plotoaga: Pentru ca numai astfel ungurii vor avea minoritati importante la nivel regiune, si, implicit, o reprezentare solida la nivelul conducerii regiunilor. Ce, crezi ca sunt prosti?
Joi, 11 Martie 2010 15:38
Everest: O Romanie fara judete, cu municipii si comunitati urbane si rurale puternice
Joi, 11 Martie 2010 13:41
Dorim o Romanie echitabila, armonioasa, libera? Pentru aceasta, nu avem nevoie de judete si capitale de judet consumatoare de resurse financiare uriase si ineficiente si generatoare de coruptie si abuzuri. Nu dorim nici comunitati paupere si subdezvoltate, care sa -le fie vasale, ingenunchiate, sa nu dispuna de nicio autonomie locala fara voia baronului de la judet!...Municipiile si cateva asezari din jurul acestora pe o raza de 15-20 Km, incluse in componenta lor, orasele si comunele mai mari cu localitatile din jurul lor, trebuie sa constituie in mod exclusiv focarele de dezvoltare economica, culturala, administrativa si edilitara ale Romaniei de maine.Aceste comunitati, de marimea si forma unui colegiu de vot!...se pot dezvolta si gospodari singure din toate punctele de vedere, fara nevoia unei subordonari administrative, economice, culturale sau sociale, alta decat aceea guvernamentala, aflata in capitala statului. Un numar de 8-10 regiuni sau provincii cu rol exclusiv de reprezentare statistica si juridica poate completa tabloul administrativ al Romaniei democratice, europene, eficiente.