vineri, 19 martie 2010

Constantin Cojocaru. TRANZIŢIA S-A ÎNCHEIAT. CARE TRANZIŢIE?

TRANZIŢIA S-A ÎNCHEIAT. CARE TRANZIŢIE?

În discursul susţinut cu ocazia investirii guvernului său, la data de 28.12.2004, domnul Călin Popescu Tăriceanu ne-a adus la cunoştinţă că, în România, „tranziţia s-a încheiat”, prin referiri ulterioare, în cadrul aceluiaşi discurs, lăsându-ne să înţelegem că, în România, la începutul anului 2005, funcţionează o economie capitalistă. Oare aşa să fie ?
În esenţă, capitalismul se deosebeşte de comunism prin forma de proprietate asupra capitalului.
Economia capitalistă este economia în care capitalul real, adică avuţia productivă - uzine, fabrici, unelte, echipamente, construcţii, terenuri etc.,- societăţi ce se află în proprietatea privată a cetăţenilor. La fel şi capitalul bănesc şi cel financiar, care nu sunt altceva decât „oglinzi” ale capitalului real. La polul opus, economia comunistă este aceea in care cetăţenilor le este interzis dreptul de a avea capital în proprietate privată. În comunism, capitalul se află, formal, in proprietatea comună a tuturor cetăţenilor. În realitate, drepturile de proprietate asupra capitalului sunt exercitate de către clica aflată la conducerea partidului şi statului comunist Dacă aşa stau lucrurile, înseamnă că „tranziţia” de la comunism la capitalism costă în înlocuirea proprietăţii comune asupra capitalului cu proprietatea privată asupra acestui capital. S-a terminat acest proces ?
Dacă acceptăm terminologia utilizată de către guvernanţii postdecembrişti,atunci „tranziţia” s-a încheiat, dar nu în decembrie 2004, ci în august 1990, atunci când a fost adoptată Legea 15/1990. Prin legea respectivă, fostele întreprinderi de stat au fost „reorganizate” ca societăţi comerciale şi regii autonome, capitalul acestora fiind trecut din proprietatea comuna a cetăţenilor în proprietatea privată a statului român post decembrist.

Lăsând deoparte cacialmaua numită cuponiadă, prin care cetăţenilor României li s-a recunoscut drepturile de proprietate asupra 2-3 procente din capitalul creat de ei până în 1989, de 15 ani, adică din 1990, asistăm la procesul de trecere a unui capital imens, de ordinul a sute de miliarde de euro, din proprietatea privată a statului în proprietatea privată a unui grup minuscul de cetăţeni, format din guvernanţi şi camarila lor politică. Guvernanţii postdecembrişti numesc acest proces „privatizare”, deşi avem de-a-face cu trecerea capitalului dintr-o 12 proprietate privată în altă proprietate privată. Este „privatizarea” proprietăţii private a statului. În spatele acestei vorbării mistificatoare, se află procesul real de jefuire a capitalului naţional, de trecere a capitalului din proprietatea comună a cetăţenilor în proprietatea privată a guvernanţilor, prin care, în România, s-a format o economie oligarhică, neproductivă şi parazitară.
Declarând că s-a încheiat tranziţia, domnul Tăriceanu a vrut să ne spună,ca şi predecesorii săi, Radu Vasile, în 1999, şi Adrian Năstase, prin 2003, că nu mai este nimic de jefuit, de furat. Au minţit şi Radu Vasile şi Adrian Năstase. Au minţit ca să stăm noi liniştiţi, iar guvernanţii să continue „tranziţia”, adică jaful. Nu ştim, încă, dacă domnul Tăriceanu a minţit, sau, pur şi simplu, a vorbit în necunoştinţă de cauză. Vom vedea.
În prezent, la jumătatea anului 2005, în proprietatea statului român se află, încă, un capital imens, de ordinul zecilor de miliarde de euro, care, mai devreme, sau mai târziu, va intra în proprietate privată. Statul român are participaţii importante în societăţi comerciale, regii şi companii naţionale, iar prin Constituţia adoptată în 2003, s-a „dat liber” la scoaterea la vânzare a unor importante bogăţii –zăcămintele subsolului – aur, uraniu, cărbuni, gaze, etc. – ape - inclusiv Delta Dunării – bunuri care pot fi trecute, oricând, din proprietatea publică a statului român în proprietatea privată a aceluiaşi stat, iar de acolo în proprietatea guvernanţilor, sau a camarilei acestora. Este, încă, mult de furat, deci „tranziţia”, adică procesul de jefuire a capitalului românesc este departe de a se fi încheiat.
Noi ne aşteptam ca noul nostru prim-ministru să ne anunţe nu că tranziţia s-a încheiat, ci că tranziţia si-a schimbat conţinutul, că se opreşte jaful, adică „tranziţia” la economia şi societatea oligarhică şi se începe tranziţia la economia şi societatea democratică.

Ultima Oră, 05.07.2005
Extras din Crima numită privatizare.

Niciun comentariu: