vineri, 19 martie 2010

Liliana Năstase,Ionel Stoica: Criticul literar Mircea Iorgulescu, "cârtiţă" la Europa Liberă

Criticul literar Mircea Iorgulescu, "cârtiţă" la Europa Liberă
  • Liliana Năstase,Ionel Stoica
  • 3123 afişări
  • Marţi 16 mar 2010
Mircea Iorgulescu a fost racolat de Securitate în 1976

Mircea Iorgulescu a fost racolat de Securitate în 1976

CNSAS a trimis instanţei dosarul criticului literar Mircea Iorgulescu, fost angajat la Europa Liberă, acuzat că a colaborat cu Securitatea sub două nume conspirative: „Dorin“ şi „Mirel“. Doi scriitori stabiliţi la Paris au solicitat CNSAS să constate că Mircea Iorgulescu, critic literar, fost angajat la Europa Liberă, a colaborat cu Securitatea. CNSAS a trimis dosarul în instanţă.
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a transmis un set de documente magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti prin care arată că Mircea Iorgulescu (66 de ani) a fost racolat de Securitate încă din anul 1976, sub numele conspirative „Dorin" şi „Mirel".

Pe Aceeaşi Temă

Citiţi şi:
Negocieri dure pentru trei judecători constituţionali
Dinescu: „Pun via pe rug la Bruxelles"
CNSAS a cerut instanţei să constate că Emanuel Valeriu a colaborat cu Securitatea
Colegiul CNSAS a efectuat verificările la solicitarea scriitorilor Bujor Nedelcovici şi Florica Jebeleanu Vieru (fiica lui Eigen Jebeleanu) care studiindu-şi propriile dosare au constatat că au fost turnaţi la Securitate chiar de colegul lor Mircea Iorgulescu. Pentru că era membru PCR, Iorgulescu a fost folosit de securişti cu aprobarea expresă a organelor de partid.

De asemenea, şi Tudor Dumitru Ţepeneag, fiul scriitorului Dumitru Ţepeneag, angajat al Radio France International - post în care până în 2008 a lucrat şi Mircea Iorgulescu - a cerut şi el constatarea calităţii de colaborator al Securităţii a lui Iorgulescu.

Conform CNSAS, Iorgulescu a fost racolat în 1976, sub numele conspirativ „Dorin", „în scopul furnizării de informaţii despre o serie de scriitori români urmăriţi prin dosare pentru poziţie politică necorespunzătoare, creaţii literare ce contravin organelor de partid şi pentru atitudine protestatară şi relaţii suspecte cu cetăţeni străini".

Probe

Din 1985, Mircea Iorgulescu ar fi furnizat la Securitate „date despre stări de spirit de mediu"cu numele conspirativ „Mirel", într-o perioadă în care şi el făcea obiectul unui dosar de urmărit „pentru relaţiile cu cetăţeni străini, pentru apartenenţă la grupul modernist al scriitorilor, precum şi pentru participare la acţiuni protestatare în mediul literar".

Oficialii CNSAS susţin că, deşi Iorgulescu nu a semnat un angajament expres cu fosta Securitate, beneficiind de „privilegiul" de a fi fost membru PCR, documentele de la vreamea respectivă probează cert „furnizarea de către acesta a unor informaţii, în mod conspirat şi benevol, către organele de Securitate".

Urmărea scriitori

Actele doveditoare se regăsesc în dosarul I 5297 - deschis iniţial în vederea urmăririi lui Mircea Iorgulescu şi transformat ulterior în unul de informator în legătură cu „scriitori pe lângă care a fost dirijat". Printre informările făcute la Securitate de Iorgulescu se numără şi cele referitoare la atmosfera de la Uniunea Scriitorilor pe marginea votării premiilor ce urmau a fi acordate: „Dumitru Ţepeneag a fost susţinut şi s-a făcut atmosferă pentru el (...) R.V. a părăsit sala ostentativ".

Într-un alt dosar de urmărire deschis pe numele altui scriitor, Iorgulescu ar fi semnalat - conform CNSAS - „creaţii literare ce contravin organelor de partid". „Dorin" ar mai fi turnat la Securitate şi „despre răsunetul, printre scriitori, al acţiunilor lui Paul Goma". Paul Goma este cel mai cunoscut disident român din perioada comunistă.

„Nu comentez. Sunt bolnav acum"

Mircea Iorgulescu a precizat că nu ştie despre procesul intentat de CNSAS. „Pot să vă spun că nu am colaborat niciodată cu ofiţerii de Securitate", ne-a declarat criticul literar. El aminteşte că a avut o polemică în presa literară cu scriitorul Bujor Nedelcovici, dar a respins acuzaţiile acestuia.

„Ce am avut de spus despre acest subiect am scris în articole de presă. Sunt foarte bolnav acum, sunt sub tratament chimioterapeutic, şi nu pot să dau mai multe detalii", ne-a mai spus Mircea Iorgulescu. Într-un articol publicat în „România literară", la 7 decembrie 2006, el susţinea că notele prezentate de Bujor Nedelcovici sunt întocmite de diverşi ofiţeri, dar nu sunt semnate de el.

Cine este Mircea Iorgulescu

Mircea Iorgulescu este critic literar şi eseist. A emigrat în Franţa în 1989 şi până în 1992 a fost colaborator permanent al postului de radio Europa Liberă. Între 1992 şi 1995 a fost redactor la Europa Liberă, ocupând apoi, între 1996 şi 1999, funcţia de director adjunct al Serviciului românesc al postului. Din 1989 până în 1992 şi din 2000 până în 2008 - când s-a pensionat - a fost şi colaborator şi al Radio France International (RFI). Între 2006 şi 2008 a fost responsabilul redacţiei în limba română a RFI.

„Mirel" contra Nedelcovici
Bujor Nedelcovici este unul dintre scriitorii turnaţi de Iorgulescu


În perioada 1985-1986, Mircea Iorgulescu - sub numele conspirativ „Mirel"- s-a axat pe urmărirea unui scriitor cu scopul expres ca acesta „să nu declanşeze acţiunile protestatare la care ameninţase că va recurge". Tot în acea perioadă, Mircea Iorgulescu ar fi dat mai multe informaţii cu privire la activităţile scriitorului Bujor Nedelcovici: „A fost invitat la un simpozion în Spania, dar la Consiliul Culturii şi Educaţiei Sociale (CCES) i s-a comunicat că nu poate da curs invitaţiei, întrucât acolo participă mai ales intelectuali cu orientare politică de dreapta", scria Iorgulescu.

De asemenea, „Mirel" a mai informat că scriitorul Bujor Nedelcovici „ridică probleme de ordin ideologic" şi chiar a încercat să-l convingă să schimbe unele cuvinte dintr-o nuvelă. Refuzat de Nedelcovici, Iorgulescu a informat Securitatea că acesta „nu este dispus să facă niciun compromis" şi a avansat ideea că acesta ar putea să publice pe căi ilegale volumul care conţinea şi nuvela „Căpetenia din Golf", considerată ca fiind o lucrare subversivă.

„Mirel" a mai relatat securiştilor că Nedelcovici susţinea că CCES „a început să manifeste tendinţe aberante şi este firesc ca scriitorii, împreună cu conducerea Uniunii, să li se opună."

„Am analizat dosarul de la Securitate, care a avut 800 de pagini. Am fost urmărit timp de 18 ani şi am găsit în el 22 de informatori. Reacţia persoanei (evită să-i pronunţe numele lui Mircea Iorgulescu - n.r.) a fost una destul de vehementă. Am scris ce am găsit în dosar şi sub ce nume se ascundea", ne-a declarat, ieri, Bujor Nedelcovici.

Niciun comentariu: