vineri, 12 martie 2010

1956: Când studenții puneau întrebări grele activiștilor. Gloria Barna, Paul Goma și alții

Reiau din revista TIUK, din numărul dedicat lui Paul Goma, un text semnat de Marius Oprea. Adaug la finele documentului reprodus de Marius Oprea, un alt proces-verbal de interogatoriu, contrasemnat de Paul Goma în calitate de martor. In fine, termin reproducând ceea ce am scris despre romanul lui Paul Goma, Justa, carte care evocă figura Gloriei Barna, alias Alexandra Indrieș. Aceasta a mai apucat să vadă căderea regimului și să participe la redactarea Proclamației de la Timișoara.

Extras din TIUK
Presedintele Goma


Paul Goma a dat si da o lectie de tinut minte: cea a intransigentei. Fie ca a fost vorba de relatia cu puterea, fie ca s-a pus problema moralitatii confratilor, el ramine etalon al inadecvarii la compromis, chiar daca judecatile ii sint uneori socotite drept excesive. Sint, oricum, benefice intr-un teritoriu in care nu ne putem lauda cu prea multe exemple de acest gen. Mai ales ca scriitorii au depasit parca cel mai usor mostenirea comunista; de parca toate umilintele indurate pina in 1989 au fost o etapa, depasita astazi, in domeniul creatiei. Poate tocmai de aceea, in pragul noului mileniu, dinozauri ai istoriei literare comuniste dau lectii mai mult sau mai putin academice de civilizatie sau patriotism. Dar daca Paul Goma ar fi ajuns presedintele Romaniei, nu ma indoiesc ca acestia ar fi fost judecati pentru colaborationism, iar dovezile care sa le probeze compromisurile injositoare sau odioasele delatiuni nu ar fi lipsit.
Dar Paul Goma nu e presedinte, iar in Romania comunismul a trecut si sintem indemnati sa-l uitam si-l uitam ca pe orice amintire neplacuta. Asa ca exemplul sau ramine sa-i scandalizeze pe aceia pe care nu i-a iertat si refuza in continuare sa-i ierte, lovindu-i prin lipsa amneziei de care da dovada. Paul Goma e un om hotarit mai ales cind distruge. Cum s-a nascut un asemenea comportament intr-un spatiu in care compromisul este conduita? Imi permit sa avansez o ipoteza, probata prin documentele prezentate in continuare. Cred ca ele indica acel viitor ,comportament' al D-lui Goma, scriitor dominat de incrincenare, o incrincenare asumata treptat de cel care a refuzat orice fel de umilinta, cu orice pret; s-a nascut de aici un fel de sinceritate taioasa, singulara si, pentru unii, suparatoare - mai ales in paginile memorialistice.
Pe vremuri, studentul Goma nu era, cred, mult diferit de colegii sai. Ceea ce i-a dat apoi toata vigoarea scrisului a fost acel spirit vindicativ pe care l-a dobindit dupa primul contact cu realitatea regimului comunist. Confruntarea din tinerete a lui Paul Goma cu duritatea anchetelor, cu puscaria, cu josniciile delatorilor si lasitatile prietenilor a lasat urme de nesters. Goma pe care il cunoastem astazi s-a nascut atunci. Cred ca daca cei care au decis arestarea si anchetarea sa in 1956 ar fi avut capacitatea de a privi in viitor si ar fi prevazut care sint rezultatele confruntarii lui Goma cu regimul, ar fi evitat provocarea justitiarului care hiberna nestitut in firea tinarului student la litere. In fond, ceea ce a facut Paul Goma in 1956 nu reprezentase defel un pericol pentru ,regimul democrat-popular'. Pusese doar niste intrebari ceva mai incomode profesorului de marxism Radu Florian, azi autoritate academica, si se ingrijorase in legatura cu soarta unor colegi arestati dupa evenimentele din Ungaria.
A fost insa drastic pedepsit. In ancheta Securitatii si-a pastrat totusi singele rece si capul pe umeri. Abia de atunci incolo, Paul Goma a devenit un pericol pentru regim.
Procesele verbale de ancheta prezentate mai jos sint rezultatele primelor confruntari dintre Goma si Securitate. Desi in general anchetele Securitatii, asa cum sint ele consemnate in procesele verbale sint in proportie de circa 90% rodul vointei anchetatorilor, exercitata prin presiune fizica sau morala asupra victimei, cantitatea de adevar din continut fiind minima, in cazul lui Paul Goma aceasta paradigma este exceptata. Cerbicia de acum patru decenii a tinarului Goma, respirind printre rindurile proceselor verbale de ancheta, s-a transformat treptat in hotarirea de neclintit de a prezenta autoritatilor comuniste nota de plata a umilintelor, chiar si in numele celor pe care frica i-a impiedicat intodeauna sa faca acest gest. Dovedindu-i sinceritatea demersului, furia rece fata de ticalosiile comunismului si fata de slabiciunea celor care l-au slujit si acceptat nu l-a parasit niciodata. Este bine ca se intimpla asa; macar pentru ca intram in mileniul urmator cu aceasta lectie a intransigentei inca neinvatata, iar Paul Goma a fost harazit sa spele o parte din acest pacat.

REPUBLICA POPULARA ROMANA
MINISTERUL SECURITATII STATULUI
PROCES - VERBAL DE INTEROGATOR

24 iunie 1956 Orasul Bucuresti
Interogatoriul a inceput la ora 7 si 30 minute. Interogatoriul s-a terminat la ora 14 si 30 minute.
Eu Lt. maj. Vasile Gheorghe am interogat in calitate de anchetator penal de securitate.
1. Numele: GOMA.
2. Prenumele: PAUL.
3. Anul, luna si ziua nasterii: 1935, octombrie 2.
4. Locul nasterii: In Com. Vatici - satul Mana - Orhei - U.R.S.S.
5. Cetatenia: romana.
6. Nationalitatea: romana.
7. Apartenenta politica: U.T.M.-ist din ce an 1952.
8. Studii: student anul III la Fac. de Filologie - Bucuresti.
9. Profesia: student.
10. Ultimul loc de munca si functia: student.
11. Ultimul domiciliu: Caminul studentesc din Str. Matei Voevod 77.
12. Situatia familiara: necasatorit.
13. Originea sociala: parintii Eufimie - invatator si Maria - invatatoare - nu au posedat avere niciodata.
14. Activitatea politica pana in 1947: nu am fost incadrat in nici un partid politic. Am participat la alegerile de dupa 23 august 1944 ca alegator.
15. Decoratii, distinctii si premii guvernamentale: nu am primit.
16. In ce armata a facut serviciu, grad, functie: declarat inapt.
17. Daca a fost prizonier: nu am fost.
18. Daca a fost in strainatate, unde, cand si in legatura cu ce: nu am fost - m-am nascut insa in U.R.S.S., refugiindu-ma in timpul razboiului de acolo.
19. Daca a participat in bande, in organizatii contra-revolutionare: nu am participat.
20. Daca a fost judecat, cind, din ce cauze, de cine si la ce pedepse a fost condamnat: nu am fost niciodata.
Intrebare: Arata D-ta ce incidente au avut loc intre studentii de la sectia din care faci si D-ta parte a Facultatii de Filologie si conducerea facultatii?
RASPUNS: In timpul anului scolar 1955-1956, cu ocazia seminariilor ce se desfasurau la marxism, s-au ivit unele probleme pe care - dupa parerea noastra - asistentul de marxism MIRON, nu ni le-a putut lamuri pe intelesul nostru, sau mai bine zis nu eram de acord cu raspunsurile pe care ni le-a dat. Probabil ca asistentul Miron, a comunicat conferentiarului de marxism FLORIAN RADU, faptul ca noi nu suntem multumiti cu raspunsurile pe care el ni le-a dat la intrebarile puse de noi, pentru ca la un moment dat ni s-a comunicat ca ni se vor lamuri problemele de catre conferentiarul Florian Radu. In scopul pregatirii ca sa raspunda la intrebari, ni s-au cerut sa scriem intrebarile centralizate pe o foaie de hartie si sa le predam lui Florian Radu. Aceste intrebari au fost predate de catre BRADU MIRCEA responsabilul grupei I-a a sectiei din care fac si eu parte, catedrei de marxism, respectiv conferentiarului Florian Radu. - Intrebarile ce ni le-am pus erau urmatoarele: I. In chestiunea taraneasca - ceream sa ni se lamureasca: - pentru ce pentru tarani nu s-a facut tot ceea ce s-ar fi putut face in scopul imbunatatirii nivelului lor de trai. - Aici aratam ca, cotele sunt prea mari si ca taranii sunt nevoiti sa cumpere paine de la oras.
II. In chestiunea de politica economica a statului - ceream sa ni se lamureasca, care este criteriul de baza in relatiile economiei dintre tarile socialiste. Respectiv ceream sa ni se lamureasca probleme de import si export ale R.P.R. In acest sens ceream sa ni se explice urmatoarele: - pentru ce livram curentul electric R.P.Bulgaria, aceasta pentru ca noi aflasem de la un coleg bulgar, ca in Bulgaria procentul de electrificare a satelor este mai mare decat la noi in tara. - pentru ce s-a dat R.P.Bulgaria butasi de vie destinati a fi plantati in statiunea Murfatlar, din moment ce noi importam vin din Bulgaria, iar acei butasi ar fi putut da rezultate bune la noi. - care a fost criteriul pentru care s-a incheiat acord cu R.P.Ungara in legatura cu crearea unui combinat chimic pe baza de gaz metan cu utilaj si documentatie maghiara in schimbul alimentarii cu gaz metan a unui combinat similar pe teritoriul R.P.Ungare pe timp de 60 de ani. - pentru ce cumparam automobile sovietice (Pobeda) si cehoslovace la preturi mari cand s-a auzit ca Italia ne-ar oferi turisme la preturi mult mai mici. - pentru ce s-a ridicat pretul bicicletelor de import dupa aparitia pe piata a bicicletelor romanesti. - pentru ce s-au scumpit motocicletele.
III. In chestiunea de lingvistica ceream sa ni se lamureasca: daca limba care se vorbeste in Republica Moldoveneasca este limba de sine statatoare sau un dialect al limbii romane. Aceasta intrebare am pus-o pentru ca cu un an in urma (1954-1955) ni se spusese ca limba ce se vorbeste in Republica Sovietica Moldoveneasca nu este un dialect al limbii romane si ca este o limba de sine statatoare iar in anul scolar 1955-1956 ni s-a spus ca limba moldoveneasca este un dialect al limbii romine, care tinde sa devina limba de sine statatoare in urma conditiilorgeografice si economice create.
- Sa ni se explice care este criteriul de valorificare al clasicilor: M. Eminescu, Ion Creanga, Vasile Alecsandri si Mihail Sadoveanu, care s-au nascut in Moldova (R.P.R.) pentru ca in unele carti care au aparut in Chisinau - Republica Sovietica Moldoveneasca, se scrie ca, clasicii de mai sus apartin literaturii moldovenesti si romane.
- In aceasta problema cunosteam ca Mihai Beniuc fusese in Republica Moldoveneasca si luase legatura cu LUPAN si BUCOV EMELIAN oameni care au functii importante in Uniunea Scriitorilor din R. Moldoveneasca si nu au putut rezolva aceasta problema urmand sa se intruneasca mai multi literati romani si moldoveni care sa lamureasca aceasta problema.
- Acestea sunt intrebarile ce voiam sa ne fie lamurite.
INTREBARE: Vi s-au lamurit aceste probleme? RASPUNS: Aceste probleme ne-au fost lamurite doar partial. Lucrurile s-au intamplat astfel: am fost chemati la o consultatie - pe la sfarsitul lunii mai 1956 - in care conferentiarul FLORIAN ne-a lamurit unele probleme dintre cele puse de noi insa noi nu am fost multumiti cu lamuririle date, aceasta nemultumire exprimand-o fata de asistentul Miron. Cu aceasta ocazie s-a pus problema intre noi studentii de a vizita pe cineva din conducerea partidului sau guvernului sa ne lamureasca aceste probleme.
INTREBARE: Cine a formulat intrebarile aratate mai sus?
RASPUNS: Intrebarile au fost formulate de studentii celor doua grupe A si B de la sectia de critica literara anul II ( anul scolar 1955-1956 ) a Fac. de Filologie. Intr-o grupa erau 14 studenti (circa) iar in cealalta grupa cam acelasi numar. Intrebarile le-am centralizat eu. Nu pot preciza insa cine anume a pus intrebarile, eu personal am pus problema: , sa se lamureasca de ce taranii cumpara paine de la oras'.
- INTREBARE: Cum s-au petrecut lucrurile mai departe?
RASPUNS: Dupa consultatia data de conferentiarul Florian, am fost chemati pe rand mai multi studenti din anul nostru, de catre catedra de marxism, prodecan si secretarul organizatiei de Partid si U.T.M., cu care ocazie am fost chemat si eu. Am fost intrebat ce parere am despre intrebarile puse si daca nu mi se pare ca sunt intrebari tendentioase, puse dupa o pozitie dusmanoasa. Eu am raspuns ca intrebarile au fost puse din dorinta de a cunoaste aceste probleme si ca daca ne-am fi dus si am fi cerut sa ne fie rezolvate aceste probleme de catre cineva din conducerea partidului sau guvernului, cu siguranta ca ne-ar fi lamurit aceste probleme si nu am fi fost suspectati ca le punem dupa pozitii dusmanoase. - Deoarece era perioada de examene, am lasat rezolvarea problemelor pentru mai tarziu. La inceputul anului scolar 1956-1957 - in luna septembrie, pentru faptul ca intre timp aparuse o hotarare a Partidului cu privire la imbunatatirea muncii ideologice in randul studentilor, in care se prevedea printre altele ca fruntasi ai partidului si guvernului sa vina in mijlocul studentilor si sa lamureasca politica statului nostru, ne-am gandit sa insistam pe langa Comitetul U.T.M. al Facultatii ca sa faca demersurile necesare si sa vina tov. Chisenesvski si sa lamureasca problemele aratate mai sus, considerandu-l ca cel mai competent de a ne lamuri, deoarece se ocupa cu problemele ideologice ale partidului. - In acest sens studenta Gloria Barna care facea parte din Comitetul U.T.M. a luat legatura cu Comitetul U.T.M. al facultatii in acest sens. - Nu am primit nici un raspuns in sensul aratat mai sus si nici noi nu am mai insistat, deoarece intre timp intervenind situatia din Ungaria, nu am voit sa se creada ca profitam de evenimentele internationale ca sa ridicam aceste probleme.
INTREBARE: In ce scop ati pus intrebarile de mai sus?
RASPUNS: Intrebarile aratate mai sus le-am pus din dorinta sincera de a ni se lamuri.
INTREBARE: Dar initiativa de a merge si a protesta pe langa decanul facultatii pentru eliberarea unor studenti- pe care nici nu-i cunosteai-care fusesera arestati de organele de stat, din ce dorinta ai luat-o? RASPUNS: Initiativa de a merge si a protesta pe langa decanul facultatii am luat-o in primul rand pentru a afla pentru ce au fost arestati studentii iar in cazul cand aflam ca au fost nevinovati, urma sa protestam pentru eliberarea lor.
- INTREBARE: Cine trebuia sa cunoasca motivele pentru care fusesera arestati studentii, decanul sau organele care ii arestase?
RASPUNS: Noi am crezut ca decanul trebuia sa cunoasca.
- INTREBARE: Tot ce D-ta ai declarat pana in prezent nu corespunde cu adevarul. Acest lucru rezulta cu prisosinta din caracterul ,intrebarilor' pe care le-ati pus spre a fi - dupa cum spui D-ta - lamurite si din pozitia pe care ati adoptat-o fata de elementele contrarevolutionare ce fusesera arestate. De aceea ti se cere sa declari in mod sincer adevaratul substrat al actiunilor intreprinse de D-ta?
RASPUNS: Eu sustin ca am declarat adevarul in legatura cu cauzele pentru care am pus spre lamurire problemele declarate mai sus. In legatura cu atitudinea mea fata de studentii arestati, adevarul este ca am vrut sa aflam motivul arestarii si in cazul cand aflam ca sunt nevinovati sa protestam pentru eliberarea lor.
INTREBARE: Ce studenti cunosti ca au pus intrebarile despre care ai vorbit mai sus?
RASPUNS: Intrebarile despre care am declarat mai sus au fost puse de toti studentii fostului an II al Facult. de Filologie sectia de literatura si creatie literara ,Mihai Eminescu', in total circa 30 studenti.
INTREBARE: In legatura cu actiunea de protest fata de studentii arestati, arata D-ta cine a luat aceasta hotarare?
RASPUNS: Hotararea in legatura cu actiunea de protest in legatura cu eliberarea studentilor arestati am luat-o subsemnatul si Popescu Horia (coleg de an din alta sectie) in discutiile purtate intre noi. - In acest sens am hotarat sa mai anuntam si alti studenti eventual colegi cu cei arestati pentru a intreprinde aceasta actiune. Eu personal am anuntat in acest sens pe colegul meu ALBU VASILE de care insa am fost refuzat spunandu-mi sa-mi vad de treaba pentru ca nu suntem nici colegi cu cei arestati si nici cel putin nu-i cunoastem. Dupa ce am citit prezentul proces verbal de interogatoriu cuvant cu cuvant si am constatat ca el corespunde intrutotul cu cele declarate de mine il sustin si semnez propriu.
(...) Intre timp au intervenit problemele internationale si in aceste momente noi nu am mai insistat asupra chemarii unei persoane competente de a ne raspunde la intrebari, pana cand un activist din partea raionului U.T.M. nu a venit la facultate de a ne informa despre cele petrecute in R.P.Ungara. tin sa precizez ca activistul respectiv nu a venit la grupa I-a din care faceam si eu parte ci a venit la grupa II-a. Subsemnatul afland ca la grupa a II-a este sedinta U.T.M. m-am dus cu Gloria Barna - cu care m-am intalnit pe sala - la grupa unde se tinea sedinta. Cand am intrat in sala grupei II-a sedinta incepuse deja.
- Intrebare: Cu ce scop te-ai dus d-ta la sedinta de U.T.M. a grupei II-a ?
Raspuns: Cu toate ca nu era sedinta grupei din care faceam si eu parte totusi m-am dus la sedinta pentru a afla mai multe lucruri ce se petreceau atunci in R.P.Ungara.
Intrebare: Ce s-a discutat la sedinta sus aratata? Raspuns: In momentul in care am intrat in sedinta se discuta problema presei si a scopului pentru care au fost arestati unii studenti din anul V, deasemenea s-a mai discutat si problema taraneasca. Deci desi sedinta avusese alt scop totusi noi am discutat probleme legate de situatia din tara.
Intrebare: Cine anume a discutat problemele aratate mai sus?
Raspuns: La aceasta sedinta au luat cuvantul aproape toti studentii din grupa a II-a in afara de Georgescu Aurel si Barna Gloria. Și subsemnatul am luat cuvantul aratand ca nu este justa masura luata impotriva unor studenti din anul cinci si l-am intrebat pe activist de ce au fost arestati studentii sus aratati. De asemenea am intrebat si eu de ce nu se publica in ziar toate evenimentele din R.P.Ungara. In legatura cu problema taraneasca am spus in sedinta faptul ca taranii din cauza cotelor sunt siliti sa cumpere paine din oras. La discutii au luat de mai multe ori cuvantul Mihaiescu Gheorghe, Albu Vasile si Bucalau Ion, care au insistat mai mult asupra problemelor.
Intrebare: De unde anume ai aflat d-ta faptul ca unii studenti din anul cinci au fost arestati pentru unele fapte penale?
Raspuns: Colegul meu de camera HAITONIC ION, intr-o seara, mi-a spus ca un consatean de-al lui din anul cinci i-a spus ca au fost arestati - inainte de 1 noiembrie 1956 - penrtu faptul ca au inaintat o ,Motiune' ,Scintei Tineretului' prin care cereau ca acest ziar ar fi bine dupa parerea lor sa-si ,imbunatateasca' activitatea. In seara aceea subsemnatul, Bucalău Ion, Bradu Mircea, Șerban Corneliu si HAITONIC, am spus ca nu este justa masura arestarii. Insa de data aceea nu am discutat nimic in legatura cu vre-un protest in problema arestarii studentilor. Dupa ce am citit prezentul proces verbal de interogator cuvant cu cuvant si am constatat ca el corespunde intru totul celor declarate de mine il sustin si il semnez.
(Finele procesului verbal de interogatoriu din iunie 1956)
================================
COVACI AUREL DOSAR I 3654/vol 2
MAI. RPR Direcția III-a Serviciul 6 Biroul 2


Nr. 121. DOSAR DE GRUP PRIVIND PE POGORILOVSCHI STELIANA, NICOLAESCU-PLOPSOR, COVACI AUREL și alții
Deschis la data de 11.XI. 1957

PROCES-VERBAL
DE INTEROGATOR

Martor GOMA PAUL, născut la 25 oct. 1935, în comuna MANA, Orhei, URSS, - fiul lui Eufimie și Maria, student, domiciliat în Buc., str. Matei Voevod, nr. 77
2 noiembrie 1956
Localitatea București

Interogatoriul a început la ora 8 și 30 și s-a terminat la ora 10 și 00

Întrebare. Vi se atrage atenția că sunteți obligat să spuneți numai adevărul și să nu ascundeți nimic din ceea ce știți întrucît nerespectarea acestei obligații atrage sancționarea prevăzută și pedepsită de art. 277 C.P. pt. mărturii mincinoase și ascunderea adevărului.
Am luat cunoștiință. ss Paul Goma

Întrebare. Cînd s-a prelucrat în cadrul grupei Dv. evenimentele din Ungaria?
Răspuns. Evenimentele din Ungaria s-au prelucarta în ziua de 30 oct. a.c. în cadrul grupei a II-a a secției de critică literară anul III, la care am participat și eu. Menționez că nu fac parte din această grupă însă am ținut să particip pt. că
p. 1 Anchetator penal Semnătura. Paul Goma
această problemă mă interesa.
Întrebare. Cum se numesc studenții care au luat parte în cadrul gr. II la prelucrarea evenimentelor din Ungaria?
Răspuns. Gloria Barna, Aurel Georgescu, George Mihăilescu, B Tudor, Albu Vasile și Petre Ghelmez și Ion Bucălau.
Întrebare. Ce probeleme s-au ridicat cu ocazia acestei prelucrări?
Răspuns. În momentul ăn care eu am intrat ăn sala unde se prelucaru evenimentele din Ungaria de grupa de studenți de la noi, studentul Bucălau ridicase problema presei afirmînd că serviciul noastru de presă nu publică știrile în mod obiectiv și insuficient față de ziarul iugoslav «Borba». Din cauza aceasta din discuții a reieșit că cetîenii sunt împinși spre surse dubioase de informare la care tov. de la rarion a susținut că muncitorii nu ascultă Vocea Americii, lucur cu care noi cei de față nu am fost de acord, din motivele susamintite. Legat de problema presei tov. a fost întrebat dacă știe pt. care motiv au fost reținuți studenții din anul V care ridicaseră probelema presei la redacția ziarului Scânteia Tineretului, la care tov de la raion nu știu să fi dat un răspuns în această direcție.
p. 2 Anchetator penal Semnătura. Paul Goma
În continuare noi toți am discutat : dacă studenții din anul V au fost reținuți numai pt. faptul mai susamintit, considerăm această măsură nejustă.
O altă problemă ridicată de studentul Bucalău și care a fost susținută și de mine a fost problema țărănească. În acest sens s-au ivit nedumeriri în urma faptului că în ultimul timp s-au luat hotărîri pt. îmbunătățirea nivelului de trai al studenților, pensionarilor și muncitorilor cu salariu mic, însă pt. țărănime nu sa-u prevăzut ămbunătățiri, cotele sunt prea mari pt. posibilitățile țăranilor de a le satisface, sîntem de acord că pt. crearea industriei naționale și pt. apărare trebuiesc fonduri însă credem că țăranuk care produce pîine trebuie să o aibă în cantități suficiente și nu să fie nevoit să o cumpere de la oraș.
— Legat de aceste probleme am reluat o veche doleanță cerînd să vină în mijlocul nostru tov. din conducerea partidului pt. a ne explica probleme economice și poltice pe care nu lea-m înțeles și care ne sînt neapărat necesare, avîn în vedere că ne pregîtim pt. a deveni scriitori; Menționez că această problemî a preopcupat întreaga noastră secție încă din anul școlar trecut cînd ni s-a promis și bazați pe hotărîrea cu îmbunătățirea muncii ideologice în rîndul studenților.
p. 3 Anchetator penal Semnătura. Paul Goma
Am căzut de comun acord că tov. Chișinevschi e cel mai indicat.
Deasemenea subsemnatul am adăugat că din pricina activiștilor nepregătiți au loc greșeli care prejudiciază această linie și că ar fi bine ca pe viitor în rînduriole studenților să vinî activiști mai bine pregătiți.
Întrebare. Ce alte probleme s-au mai ridicat și cine anume a mai ridicat astfel de probleme?
Răspuns. În afară de cele arătate nu-mi amintesc să se fi ridicat și alte probleme. După ce am citit prezentul proces-verbal de interogatoriu ce conține în totul cele declarate de mine î-l (sic!) susțin și-l semnez propriu.
Anchetator penal Semnătura. Paul Goma

Nota editor. Textul procesului verbal de interogatoriu era scris de anchetator, nu de anchetat.

==============
Dan CULCER
Noaptea uitucilor
Motto : "Contrarul adevarului nu este minciuna, ci uitarea."

"Draga Domnule Goma,
am terminat lectura Justei. Cartea este trista, fiindca se termina pe un esec, acela al unei intilniri intre doua persoane care puteau sa nu fie singure. Tonul ei este just. Adica nici patetic, nici sec. E cartea celor dinaintea noastra. Cei care, precum Dta, ati trait nu doar teroarea verbala, ci si cea fizica. O carte despre frica, neincredere, despre confuzie, despre cele patru lumi: a celor care sunt justi, a celor care se prefac ca sunt justi, a celor care sunt crezuti justi si a celor care nu sunt justi, nu vor, nu pot, adica a curajosilor singuratici. Care isi dau seama ca nu erau singuri doar dupa ce isi intilnesc semenii in spatele gratiilor.

Lupta Dtale contra amneziei e patetica, iar in aceasta carte incepe sa se lase noaptea. Noaptea uitucilor. E o tragedie pe care mai tinerii nu o mai pot intelege cu adevarat, decit daca fac referinta la alte evenimente, de pilda la cele recente, din decembrie-ianuarie 1989-1990, asupra carora se lasa noaptea de asemenea.

M-am bucurat ca aceasta carte a fost scrisa. Poate cindva se vor gasi si arhivele ce o vor completa. De ce nimeni nu vrea sa scrie o istorie a Scolii de literatura? Scurta ei viata, cu profesorii si cu studentii ei cu tot, merita sa fie compusa, modelata ca o masca mortuara."

* * *

Aceasta epistola, initial privata, a fost inserata de Paul Goma la sfirsitul editiei on line a romanului sau "Justa", un titlu care deriva din porecla data unui personaj feminin, al carui model indepartat pare sa fi fost destinul unei studente de la Scoala de literatura, Alexandra Indries. (Nascuta in 1936, prozatoare, critic literar, m. 1993). Scriu asta cu toate rezervele de rigoare, caci "orice asemanare cu viata este intimplatoare" in literatura.

Epitetul ornant "just" (adjectiv si adverb), in dictionare e prezentat ca fiind sinonim cu adevarat, drept, echitabil, intemeiat, temeinic, bine, fundamentat. Formula folosita frecvent in sedintele de toata mina, de partid sau de fara partid. Erau juste toate masurile, deciziile si prevederile de partid, la originea carora se aflau mai mult decit justele idei directoare ale marxism-leninismului-stalinist.
Ale maoismului-hrusciovisto-ceausist. Caci ce a fost altceva Ceausescu decit un Hrusciov al Romaniei, care a vrut sa dea iluzia unei politici a adevarului regasit, cind de fapt a practicat o politica a noii minciuni. Orice alte idei erau nejuste si deci periculoase, reprobabile si punisabile. Orice cuvint folosit in comunism avea un sens diferit de cel de obste. El ascundea, deforma. Sociologul si comunistul lucid (!) Zevedei Barbu, ramas la Paris deja in 1947, pe cind participa ca expert din partea romana la tratativele in urma carora s-a semnat pacea la Paris, a fost, dintre romani si poate nu doar, primul care a scris un studiu - "Le langage dans les democraties et les societes totalitaires" - despre "limbajul totalitar", publicat in 1953 intr-o revista de lingvistica, "Orbis", la Louvain. (http://www.asymetria.org/zevedeibarbu.html) Acest termen - limbaj totalitar (care desemna la inceput un argou, devenit limbaj odata impus tuturor vorbitorilor unei limbi) - mi se pare mai just pentru a desemna subiectul, decit imposibila "limba de lemn", un calc lingvistic franc fara sens si fara rost. Cuvintul "just" apartine roiului de vorbe din jurul conceptului de justitie si a avut, dupa 1945, o legatura, indestructibila, am putea spune temeinica si chiar metalica cu practica comunista a justitiei, sub forma ei cea mai represiva. Cu modul de aplicare a justitiei sub regimurile comuniste, prin folosirea catuselor ca legatura (metalica) dintre teoria comunista si practica ei sociala.

"Cine nu era cu noi, era impotriva noastra".

Ca sa fii just, adica sa actionezi si mai ales sa dovedesti, sa convingi ca gindesti conform liniei trasate de partid, ca forta conducatoare sau reprezentind avangarda clasei muncitoare, ea insasi forta conducatoare desemnata ideologic de comunismul care actiona in numele ei, terorizind-o, trebuia sa fii mai mult decit supus, conformist, tacut, infricosat, mai trebuia sa intelegi ca "omisiune de denunt" este o crima tot atit de grava ca dezacordul cu politica partidului unic. Trebuia sa anticipezi prin delatiune spontana acuza omisiunii de denunt. Evident, nu toti cetatenii Romaniei au practicat aceasta atitudine justa. Dimpotriva, au fost multi care nu doar ca au omis sa-si denunte colegii sau in general compatriotii, dar au si pus mina pe condeie sau pe arme ca sa se opuna "justetii" politicii comuniste. Altii au devenit transfugi, votind, cum se zicea, cu picioarele pe care si le-au luat in spinare, de vreme ce nu puteau vota impotriva, intr-un sistem electoral complet controlat si falsificat sub controlul partidului si statului, garantii aparenti ai aplicarii legii. Asta cind era inca nevoie, pentru ca la un moment dat, probabil deja prin 1950, lehamitea si frica au facut singure jocul puterii si au dat rezultatele asteptate de aceasta.

Am vazut recent in premiera pariziana (Theatre Le Petit Hebertot, 30 august 2005) un excelent spectacol cu o piesa de Jean Claude Carriere, scenaristul lui Bunuel. Premiera mondiala a avut loc la Bucuresti, in regia lui Octavian Greavu, sub titlul "Zodia turnatorului", in 18 februarie 2003, cu Stefan Sileanu in rolul principal, al turnatorului, fireste. O piesa a carei vedere cade bine cuiva care a trait in socialismul real, ca mine. Intitulata "Filiera normala" sau "Circuitul normal", ea pune in scena un ofiter de politie politica si un turnator profesionist, singuri pe scena, un birou, intr-un precar echilibru si in schimbatoare raporturi de putere. Am avut senzatia ca, in fine, un artist a gasit calea de acces la pinza freatica a societatii reale si la psihologia delatorului zelos. Care nu actioneaza din frica, ci din datoria morala, si care poate deveni mai puternic decit ofiterul care l-a recrutat. Acestia sunt personajele cheie ale societatii romanesti socialiste si postsocialiste.

Justa lui Paul Goma a fost o victima. Destinul sau - tragic. Si s-a terminat prin iesirea din istorie, prin marginalizare si uitare. Dar celelalte personaje, cele din fundalul romanului, sau de la masa prezidiului sedintelor memorabile ale anilor 50, ca o judecata care schimba destine, brucanii, iliestii, care au intrat din roman pe scena istoriei si au invins (!?), definesc prin evolutia lor adevaratii facatori de istorie. Cei carora nu le pasa de morala si nu se impiedica de consideratii marunte privind adevarul si justitia. Viata nu este justa, nici dreapta. Cei buni nu inving si adevaratii eroi (pozitivi!) mor sau sunt uitati, cind nu se sinucid. Post socialismul este societatea victoriei delatorilor profesionisti si zelosi, cei adevarati si magnifici, ale caror succese ne uluiesc si ne adincesc in cea mai cumplita criza morala, cea de identitate.

Niciun comentariu: