luni, 12 septembrie 2011

Top 100 al proprietarilor de păduri din România. Vezi care este cel mai mare moşier al ţării

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Cu prietenie, Dan Culcer



Aproape jumătate din pădurile României, respectiv peste 3 milioane de hectare se află în proprietate privată. „Săptămâna Financiară” a realizat un Top 100 moşieri din România, bazat pe datele furnizate de Ministerul Mediului. Moşierul numărul 1 din România este SC Scolopax SRL, care deţine, oficial, 25.915,33 hectare de fond forestier. În realitate, Scolopax, care este deţinută, prin interpuşi, de Universitatea Harvard, deţine peste 35.000 de hectare de păduri.
Pe locul 2 în Top 100 se află comuna Telciu din judeţul Bistriţa-Năsăud, cu 17.705 hectare, urmată de comuna clujeană Măguri Răcătău, cu 16.044 de hectare. Administraţia locală a municipiului Braşov deţine şi ea în proprietate 14.602,1 hectare.
Regele Mihai I este al cincilea mare proprietar de pădure din România, reuşind, în urma unor procese prin care şi-a revendicat averea confiscată de comunişti, să intre în posesia a 14.392 hectare de pădure. Moştenitorii familiei Sturdza sunt în top după Regele Mihai I.
Academia Română este una dintre instituţiile care patronează o suprafaţă însemnată de fond forestier, având acte de proprietate pe 12.071 hectare.
Nici cultele religioase nu stau rău la capitolul proprietăţi forestiere. Arhiepiscopia Craiovei are 7.818,01 hectare, Episcopia Greco-Catolică Oradea deţine la rândul ei 6.943 de hectare, în timp ce Parohia Sf. Spiridon Iaşi stăpâneşte 6.901 hectare. Acţiunile în instanţă ale Bisericii Ortodoxe pot da peste cap acest top, având în vedere că revendică, prin intermediul Fondului Bisericesc Ortodox al Bucovinei, 160.000 de hectare de fond forestier.
Statisticile arată că 1,5% din fondul forestier autohton se află în proprietatea unor investitori străini. Judeţele în care firmele din afara ţării au cumpărat cele mai însemnate întinderi din fondul forestier sunt Vrancea, Buzău, Bacău, Neamţ, Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea, Timiş şi Bihor.
Dacă în alte ţări, pădurea de cea mai slabă calitate nu se înstrăinează sub 10.000 euro/hectar. La noi, pentru un hectar de pădure de molid se plătesc între 3.500 şi 5.000 de euro, pentru unul de amestec (fag cu răşinoase) se cer între 2.500 şi 3.200 de euro, pentru un hectar de fag se plătesc între 2.000 şi 2.500 de euro, iar pentru pădurea de stejar se achită între 3.000 şi 4.000 euro/hectar.

Niciun comentariu: