DOCUMENT EXCLUSIV Scandal pe tema definiţiilor
cuvintelor "ţigan" şi "jidan". Reprezentanţii ONG-urilor, nemulţumiţi de
reacţia autorităţilor
11 August 2011
de ALEXANDRA JELES
de ALEXANDRA JELES
1912 VIZUALIZARI | COMENTARII 
36
36
Reprezentanţii
societăţii civile care luptă împotriva antisemitismului nu sunt
mulţumiţi de reacţia autorităţilor privind revizuirea definiţiei
cuvântului "jidan" şi vor ataca din nou problema.
"Mulţumim pentru rapiditatea cu care a fost emis răspunsul la scrisoarea noastră dar el nu este mulţumitor. În prezent pregătim răspunsul nostru la scrisoarea primită de la Academie", au declarat pentru romanialibera.ro reprezentanţii Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului.
Institutul de Lingvistică a anunţat că va modifica definiţia cuvântului „jidan" din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (DEX) la următoarea revizuire pentru a fi clar că acest cuvânt este peiorativ.
Această măsură vine după ce în urmă cu două zile Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului a solicitat schimbarea definiţiei din dicţionar astfel încât să reiasă clar faptul că termenul are un sens peiorativ.
"Caracterizarea cuvântului «jidan» ca fiind un cuvânt «familiar» transformă cea mai abjectă expresie a antisemitismului existentă în limba română într-un sinonim al cuvântului «evreu». Cuvântul «jidan» este o expresie a rasismului în cea mai primitivă formă; în cuvântul «jidan» se află esenţa urii faţă de evrei; este cea mai cuprinzătoare expresie a antisemitismului. Cuvântul «jidan» este ultimul cuvânt pe care sutele de mii de evrei prigoniţi l-au auzit înainte ca bunurile lor să fie jefuite, arse şi distruse, înainte ca patul armelor să le zdrobească oasele, înainte ca ei să fie încărcaţi în vagoanele trenului morţii, înainte ca mulţi dintre ei să fie omorâţi ca nişte animale numai din cauza faptului că s-au născut evrei", se spune în scrisoarea Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului. Citeşte toate argumentele în scrisoarea integrală din ataşament.
Institutul de Lingvistică a răspuns miercuri acestei solicitări printr-o scrisoare adresată Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului în care recunoaşte că termenul „jidan" ar trebui descris ca peiorativ în dicţionar. "Vom introduce indicaţii care să nu lase loc de interpretări discriminatorii, adoptând formulări de tipul cu sens periorativ, nerecomandat", scrie în scrisoarea Institutului. Citeşte în ataşament întreaga scrisoare a Institutului de Lingvistică.
În prezent, Dicţionarul Explicativ al Limbii Române explică faptul că termenul „jidan" este utilizat într-un sens "familiar", dar omite că este antisemit. În mod paraxodal, în ediţia dicţionarului din 1998 definiţia termenului preciza conotaţia periorativă. Aşadar, dicţionarul a fost „revizuit" în mod greşit în 2009.
În ceea ce priveşte această problemă, Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române susţine că nu ştie cine şi de ce a scos această menţiune din dicţionar, dar definiţiile sunt revizuite de Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti". „Noi nu facem cenzură", a subliniat Ionel Haiduc.
Preşedintele Academiei a susţinut că această problemă va fi analizată la următoarea ediţie a dicţionarului şi dacă este nevoie, se va corecta definiţia.
Institutul de Lingvistică explică în scrisoare motivul pentru care a fost făcută această revizuire a definiţiei.
"În redactarea unui dicţionar se are în vedere întreaga istorie a evoluţiei şi utilizării unui cuvânt, încercându-se surprinderea tuturor nuanţelor semantice şi stilistice, pentru a formula definiţii exacte sub aspect ştiinţific şi cât mai corecte din punct de vedere politic. Din păcate, în procesul de editare a ultimei ediţii a DEX-ului s-a înlocuit din eroare indicaţia (popular şi peiorativ), corectă din punct de vedere istoric, cu indicaţia (familiar)", se arată în scrisoare.
Într-o situaţie similară este şi termenul „ţigan". În luna iulie, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a recomandat Academiei Române schimbarea modului în care este definit cuvântul "ţigan", deoarece nici în acest caz, dicţionarul nu menţionează sensul peiorativ.
Recomandarea CNCD vine ca răspuns la petiţia formulată de Agenţia de Dezvoltare Comunitară "Împreună", Asociaţia Accept şi Asociaţia Romilor "Egalitate de Şanse", cu privire la definiţia termenilor de "rom" şi "ţigan" din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, ediţia 1998, revizuită în 2009. Cele trei organizaţii ale societăţii civile au solicitat modificarea definiţiei substantivului "ţigan", prin eliminarea identificării discriminatorii şi tendenţioase: „epitet dat unei persoane brunete", „epitet dat unei persoane cu apucături rele".
În ceea ce priveşte această recomandare, preşedintele Academiei Române a declarat pentru romanialibera.ro că va fi luată în considerare la următoarea revizuire a dicţionarului.
„Academia Română nu trebuie să îşi ceară scuze. Nu a fost nicio intenţie de jignire a minorităţii rome. Există mai multe interpretări ale termenului", a spus Haiduc.
Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (DEX) este editat de Academia Română şi Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti".
"Mulţumim pentru rapiditatea cu care a fost emis răspunsul la scrisoarea noastră dar el nu este mulţumitor. În prezent pregătim răspunsul nostru la scrisoarea primită de la Academie", au declarat pentru romanialibera.ro reprezentanţii Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului.
Institutul de Lingvistică a anunţat că va modifica definiţia cuvântului „jidan" din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (DEX) la următoarea revizuire pentru a fi clar că acest cuvânt este peiorativ.
Această măsură vine după ce în urmă cu două zile Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului a solicitat schimbarea definiţiei din dicţionar astfel încât să reiasă clar faptul că termenul are un sens peiorativ.
"Caracterizarea cuvântului «jidan» ca fiind un cuvânt «familiar» transformă cea mai abjectă expresie a antisemitismului existentă în limba română într-un sinonim al cuvântului «evreu». Cuvântul «jidan» este o expresie a rasismului în cea mai primitivă formă; în cuvântul «jidan» se află esenţa urii faţă de evrei; este cea mai cuprinzătoare expresie a antisemitismului. Cuvântul «jidan» este ultimul cuvânt pe care sutele de mii de evrei prigoniţi l-au auzit înainte ca bunurile lor să fie jefuite, arse şi distruse, înainte ca patul armelor să le zdrobească oasele, înainte ca ei să fie încărcaţi în vagoanele trenului morţii, înainte ca mulţi dintre ei să fie omorâţi ca nişte animale numai din cauza faptului că s-au născut evrei", se spune în scrisoarea Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului. Citeşte toate argumentele în scrisoarea integrală din ataşament.
Institutul de Lingvistică a răspuns miercuri acestei solicitări printr-o scrisoare adresată Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului în care recunoaşte că termenul „jidan" ar trebui descris ca peiorativ în dicţionar. "Vom introduce indicaţii care să nu lase loc de interpretări discriminatorii, adoptând formulări de tipul cu sens periorativ, nerecomandat", scrie în scrisoarea Institutului. Citeşte în ataşament întreaga scrisoare a Institutului de Lingvistică.
În prezent, Dicţionarul Explicativ al Limbii Române explică faptul că termenul „jidan" este utilizat într-un sens "familiar", dar omite că este antisemit. În mod paraxodal, în ediţia dicţionarului din 1998 definiţia termenului preciza conotaţia periorativă. Aşadar, dicţionarul a fost „revizuit" în mod greşit în 2009.
În ceea ce priveşte această problemă, Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române susţine că nu ştie cine şi de ce a scos această menţiune din dicţionar, dar definiţiile sunt revizuite de Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti". „Noi nu facem cenzură", a subliniat Ionel Haiduc.
Preşedintele Academiei a susţinut că această problemă va fi analizată la următoarea ediţie a dicţionarului şi dacă este nevoie, se va corecta definiţia.
Institutul de Lingvistică explică în scrisoare motivul pentru care a fost făcută această revizuire a definiţiei.
"În redactarea unui dicţionar se are în vedere întreaga istorie a evoluţiei şi utilizării unui cuvânt, încercându-se surprinderea tuturor nuanţelor semantice şi stilistice, pentru a formula definiţii exacte sub aspect ştiinţific şi cât mai corecte din punct de vedere politic. Din păcate, în procesul de editare a ultimei ediţii a DEX-ului s-a înlocuit din eroare indicaţia (popular şi peiorativ), corectă din punct de vedere istoric, cu indicaţia (familiar)", se arată în scrisoare.
Într-o situaţie similară este şi termenul „ţigan". În luna iulie, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a recomandat Academiei Române schimbarea modului în care este definit cuvântul "ţigan", deoarece nici în acest caz, dicţionarul nu menţionează sensul peiorativ.
Recomandarea CNCD vine ca răspuns la petiţia formulată de Agenţia de Dezvoltare Comunitară "Împreună", Asociaţia Accept şi Asociaţia Romilor "Egalitate de Şanse", cu privire la definiţia termenilor de "rom" şi "ţigan" din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, ediţia 1998, revizuită în 2009. Cele trei organizaţii ale societăţii civile au solicitat modificarea definiţiei substantivului "ţigan", prin eliminarea identificării discriminatorii şi tendenţioase: „epitet dat unei persoane brunete", „epitet dat unei persoane cu apucături rele".
În ceea ce priveşte această recomandare, preşedintele Academiei Române a declarat pentru romanialibera.ro că va fi luată în considerare la următoarea revizuire a dicţionarului.
„Academia Română nu trebuie să îşi ceară scuze. Nu a fost nicio intenţie de jignire a minorităţii rome. Există mai multe interpretări ale termenului", a spus Haiduc.
Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (DEX) este editat de Academia Română şi Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu