Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Ceea ce este extraordinar în aceste comentarii, este lipsa totală a cauzalității. Cei care sunt autorii comnetariilro rasiste nu sunt doar tâmpiții care sunt mereu dispuși să atace și să dea vina pe alții, ci victimele reale ale comportamentului ilegal, intolerabil a UNOR țigani, undeva în Europa. De ce nu se aud aceste victime? De ce nu sunt întrebați polițiștii care nu pot face nimic în raport cu minorii țigani puși de șefii de bandă să fure, știindu-se că minorii vor fi imediat eliberați de poliție. Etc. Audietur et altera pars nu mai există? Rasismul este o generalizare a unor opinii negative despre indivizi la nivelul comunității căreia îi aparțin aceștia. Există deci rasism anti-țigan la români, la nemți, la ruși sau cehi, așa cum există rasism anti-rus, anti-românesc, anti-maghiar la toate nivelele. și reciproca lor.Despre asta nu se vorbește destul.Rrom sau tigan? Despre o propunere aiuritoare si reactiile generate
La originea acestui rasism modern, se află criza identitară manifestă la toți aceștia, inclusiv deci la români sau la țigani, dacă nu produsă, sigur acutizată de uniformizarea globalizantă a capitalismului liberal sălbatic, care ne rade, tunde și frizează cum vreau alții, nu cum vrem noi. Și atunci, pentru a ne rediferenția, divergențele trebuie accentuate, alteritatea respinsă.
Cu prietenie, Dan Culcer
| Rrom sau ţigan? |
| Vineri, 06 Martie 2009 09:49 |
| Forumurile cotidianului Jurnalul National au fost invadate in ultima vreme de numeroase comentarii rasiste. Acestea au fost determinate de propunerea ziarului privind emiterea unei legi prin care sa se inlocuiasca folosirea termenului „rrom” cu cel de „tigan”. In replica, organizatiile civice ale rromilor si cele pentru drepturile omului au criticat initiativa Jurnalului National. In editia de luni, 2 martie, Jurnalul National a propus ca printr-un proiect de lege sa se revina la folosirea cuvantului „tigan" in loc de „rom", atit in plan intern cit si international pentru a evita confuzia dintre aceasta etnie si cetatenii romani. Jurnalul National isi argumenteaza demersul spunind ca „recrudescenta infractiunilor comise de tigani in Italia si nu numai, precum si asocierea acestor fapte cu poporul roman, prezentat ca un popor de violatori, hoti, are efecte negative nu numai asupra tarii noastre ca imagine, dar si asupra romanilor de buna credinta care merg in strainatate sa cistige un ban cinstit”. In articolul „Propunere Jurnalul National: „Tigan” in loc de „rom”, unde este facuta publica aceasta initiativa, se mentioneaza ca „s-a ajuns la situatii paradoxale in care Romania nu mai inseamna in presa din afara tara Nadiei Comaneci, a lui Brancusi sau a lui George Enescu, nu mai este tara cu traditii si frumuseti tulburatoare, ci o tara de barbari. Si totul porneste de la o confuzie de termeni: rom/romani, termeni care in alte limbi, cum ar fi italiana – rom-rumeno, se aseamana foarte mult, iar diferentele dispar in mentalul colectiv astfel ca aceste cuvinte devin sinonime”. Astfel, aruncindu-se „anatema asupra intregului popor roman”. In aceeasi zi, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii a emis un comunicat de presa potrivit caruia atentiona organele media ca astfel de initiative sint, din perspectiva jurisprudentei CNCD, considerate discriminatorii. |
Indemn la responsabilitate in media
Dupa propunerea Jurnalului National, nu mai putin de 35 de organizatii civice, membre ale Coalitiei Anti-Discriminare dar si pentru apararea drepturilor omului, au indemnat la responsabilitate si profesionalism in reflectarea subiectelor de presa care pot amplifica fenomenele de intoleranta in societatea noastra.
„Pentru sustinerea denominatiei „rom” ca fiind cea corecta, exista numeroase argumente de ordin stiintific, istoric si lingvistic. In limba romani, cuvintul „tigan” nu exista. Termenul „tigan” nu a reprezentat niciodata autoidentificarea in limba romani a etniei romilor, ci este un exonim profund peiorativ folosit de ne-romi, cu scop de insulta. Termenul „tigan” este, din perspectiva romilor, echivalentul unor termeni dispretuitori, cum ar fi „bozgor”, „jidan”, „broscar”, „poponar”, „muiere/fatuca/pasarica” s.a., folositi de publicul larg, insa nu la fel de vocal”, se arata intr-un comunicat al organizatiilor civice.
„Este comun acceptat ca minoritarii maghiari, evrei, italieni, gay ori femeile nu se identifica cu denominatiile profund jignitoare folosite de anumiti cetateni. Termenul „tigan” este uneori folosit, din nefericire si de unii romi, in special de cei nevorbitori de limba romani, din necunoastere, dar si de unii romi vorbitori de romani, ca o forma de captatio benevolentiae, spre a multumi (cititi a nu deranja) interlocutorul nerom.
Faptul ca autoarea articolului nu s-a documentat indeajuns atunci cind a redactat materialul, necautind si argumente lingvistice – atit de dragi oricarui om de litere –, marginindu-se la asamblarea unor citate, nu ii este imputabil in totalitate. O astfel de abordare reprezinta rezultatul cel mai durabil al politicii asimilationiste fortate puse in aplicare de regimul comunist in aproape jumatate de secol, prin care minoritatii rome i-a fost interzisa folosirea limbii si i s-a negat existenta (prin simpla ignorare sau „diluarea” in sintagma „minoritatile conlocuitoare”).
E de la sine inteles de ce in mentalul colectiv al populatiei Romaniei – si, implicit, si al jurnalistei –, s-a inradacinat adinc si „natural” faptul ca tiganul nu are cum sa se numeasca altfel decit tigan. Acest fapt este rezultatul lipsei de expunere la diversitate a populatiei si a fost alimentat ideologic in mod constant de eficienta masina de propaganda comunista, si ne referim aici la o populatie care „cunoaste” doar o fateta a realitatii in care traieste, atunci cind se raporteaza la alteritate. Este, de altfel, si „rodul” politicii de „promovare” a diversitatii culturale si a multiculturalismului din tara noastra in aproape 20 de ani de ucenicie in ale democratiei”, se mai arata in comunicat.
„Demers populist, fara sorti de izbinda”
Iulian Stoian, director executiv al asociatiei Alianta Civica a Romilor din Romania a declarat pentru Divers.ro ca, in opinia sa, initiativa Jurnalului National nu va avea sorti de izbinda. „Acest demers pare sa fie unul populist, precum cel al politicienilor ce doresc sa atraga electoratul extremist prin folosirea in spatiul public a unui limbaj care incita la ura rasiala”.
Pe de alta parte, Stoian crede ca nu se va renunta la folosirea termenului de „rrom”. „Cu siguranta nu se va intampla acest lucru. Insa, ceea ce analizam in aceasta perioada este posibiliatea de a actiona in instanta si in cauza civila, dar si sa depunem o plingere penala impotriva JN pentru instigare la ura rasiala. Si sa lasam judecatorul sa decida daca acest demers intruneste conditiile pentru a primi o sanctiune penala”.
„Nu organizatiile rrome sint cele care doresc sa ramina aceasta denumire. Cum explicam si in scrisoarea noastra de protest, este dreptul legitim al oricarei minoritati nationale sa isi aleaga etnonimul propriu. Istoric vorbind, minoritatea rroma a asimilat un etnonim impus de populatia majoritara, fie din necunoastere fie din resemnare. Iar organizatiile pledeaza pentru dreptul la identitate al minoritatii rrome”.
La rindul sau, presedintele Agentiei de Monitorizare a Presei - ActiveWatch, Mircea Toma, a declarat: „In saptamina asta, stirile care au aparut in presa vorbesc despre pogromuri in tarile vecine: case incendiate in Ungaria, oameni care impusca rromi. Sint incidente similare si in alte tari. (...) Sint fenomene care semnaleaza o degradare a mentalitatii societatii noastre. Si nu vorbesc numai de Romania. Vorbesc in contextul regiunii. Si sint mentalitati generate, din punctul meu de vedere, de absenta unei atitudini hotarite a guvernelor din aceste tari.
De ani de zile in Romania politica este de a ascunde sub covor rahatul. Noi pudram putin problema, afisam o atitudine de pretinsa asistare a comunitatii rroma, dar in continuare marea majoritate a rromilor din Romania traiesc in conditii de saracie care genereaza conduite care nu sint de cele mai multe ori acceptabile social.
(...) Eu inteleg ca guvernelor le e greu sa abordeze frontal problema asta, pentru ca e nepopulara. Sondajele vorbesc de un mare numar de cetateni care sint in continuare ostili fata de rromi. De aceea, iata, societatea civila incearca sa asigure continuitatea unor demersuri care sint de natura sa deschida calea catre o armonizare a relatiilor intre comunitati”, a mai spus Mircea Toma. (Mihaela Dumitrascu, Marian Chiriac – DIVERS – www.divers.ro
)Noi stim sa scriem dar sa facem ceva stim?
scris de Munteanu Cristian, august 07, 2009
scris de Munteanu Cristian, august 07, 2009
Imi place articolul ca si structura, dar ca agumentatie este 0 sa spunem macar ca "tigan" nu exista in limba romani dar este imprumutat si de unii membrii ai etniei ca si mine de altfel. Dar nu asta conteaza, cel putin nu pentru mine, avem atatea organizatii care toate fac cate ceva in realitate nu prea vad pe nimeni in mijlocul comunitatilor rome ca sa faca efctiv ceva, sza incerce sa discute cu membrii marcanti cu privinta la gradul de alfabetizare sau la casatorii timpurii. In generl ca si strustura am constat ca in afara de declaratii "organizatiile" noastre nu stiu decat sa rupa tastele calculatorului sau al tiparului ca si mine, deci mult zgomot pentru un mic rezultat.
În tarile române(cu precadere in Tara Romaneasca si Moldova, in transilvania extinzandu-se terminologia maghiara), înca de la prima atestare din 1374(dupa unele interpretari 1384/1386), semnalata tot în documentele unei manastiri, Vodita, termenul „a tigan ”, care a devenit mai târziu „ tigan ”, desemna o stare socialã, aceea de rob, nicidecum etnia.
Se contureaza astfel doua sensuri ale cuvântului „ tigan ”: mai întâi erezie si apoi statut social aflat în afara sistemului ierarhic al societatii. Cuvintele „rob” si „sclav” apar mult mai târziu în limba româna, asadar, în limba româna veche, termenul utilizat pentru numirea acestei categorii sociale era „tigan”. Robul / tiganul nu fãcea parte din structura socialã, nu era considerat ca apartinând speciei umane, el se definea ca obiect de schimb. Romii s-au aflat în stare de robie pentru mai bine de jumatate de mileniu (approx. 1374 – 1856). "Dezlegare" care s-a conturat, initial, in timpul domniei lui Mavrocordat, dar este reluata si sustinuta la jubileul de 25 de ani al Academiei Romane in data de 1/13 aprilie 1891 de Mihail Kogalniceanu asa-numitul discurs fiind: "Dezrobirea ţiganilor, ştergerea privilegiilor boiereşti, emanciparea ţăranilor"
Mai târziu, cuvântul „ țigan ” a pastrat, în mentalul colectiv românesc si în limba româna, un sens profund peiorativ: „Nici țiganul nu-i ca omul, nici rachita nu-i ca pomul”, „S-a înecat ca țiganul la mal”, „A ajuns țiganul împărat si pe tată-său l-a spânzurat”, „Țiganul e tigan si-n ziua de Paste”, „Nu te țigăni!”.
„ Rom ” este un cuvânt vechi al limbii rromani, folosit dintotdeauna pentru desemnarea apartenentei etnice a romilor, asadar acesta este termenul corect. Dupa cea mai bine documentata ipoteza , termenul provine din cuvântul prakrit „ dom ” (cu d celebralizat), care însemna „om” si se referea, pe de o parte, la imigrantii indieni provenind din diverse grupuri etnice, care s-au amestecat si au realizat căsătorii mixte în Persia, formându-se ca popor acolo si pornind apoi spre Europa, iar pe de alta parte, la un subgrup etnic din India, care exista si astazi. Evolutia fonetica fireasca a condus la transformarea cuvântului „ dom ”, cu d celebralizat, în cuvântul „ rom ”, cu r nazalizat, motiv pentru care, în limba rromani, scrierea corecta a cuvântului „ rrom ” este cu dublu r , pentru a sublinia pronuntia nazalizata a termenului.
In fapt, actualmente noul DOOM(2005) prevede scrierea cu un singur r, intrucat acest dictionar a fost realizat conform noilor tendințe din limba, intr-adevar scris in rromani cuvantul este "rrom" dar tendinta de scriere cu un singur r este generalizata inclusiv intre vorbitorii de rromani, chia si unele asociatii ale etniei noastre nu mai scriu in documente cu dublu r.
Este o adaptare(nu copiere, ci ingrijita si adaugita) dupa un studiu executat de un strain, Donald Kenrick, in cadrul centrului parizian: "Centre de recherches tsiganes – Paris" (totusi interesanta denumirea data de francezi in comparatie cu titlul) in lucrarea "Rromii: din India la Mediterana" reeditat in Bucuresti, Editura Alternative, 1997.