Dan Culcer. Ce știm despre riscurile sociale şi demografice în România?

Vă rog să citiți acest text redactat de mine, pe marginea unui mai vechi comunicat al Uniunii VATRA ROMÂNEASCĂ, a LIGII pentru COMBATEREA ANTI – ROMÂNISMULUI și a ASOCIAŢIEI VETERANILOR DE RĂZBOI, în speranța că vă poate interesa. 

Constat că două din aceste organizații, sunt mai sensibile la chestiunile etnice și le suprapun ca proritare, peste cele sociale. Dar asta nu înseamnă că aspectele etno-demografice sunt neglijabile doar din pricină că grupurile care le propun atenției opiniei publice au fost etichetate de alte grupuri, adverse, dovedite între timp ca fiind aservite unor interese străine. Înscrierea pomenitelor organizații în peisajul politic al României a fost prilej de etichetare negativă, probabil și din cauza utilizării ăn discursul public, al unui vocabular și a unei tematici care păreau proprietatea exclusivă a perioadei ceaușiste, dar și cauză că au fost invadate, în nucleul lor, la începuturi, de personaje recuperate din nomenclatura pcr-istă. 

Pe mine mă interesează tema, de aceea nu mă blochez și nici înspăimânt știind că îmi vor lipite și mie etichete de tot felul. 

Criza României este socială, identitară, demografică și economică, cele patru aspecte fiind imbricate trebuiesc analizate împreună. Publicistica mea a atins pe rând toate aceste aspecte. Acum e rândul cuplului identitar-demografic. 

Pericolul fiind evident și greu de evitat, singura atitudine posibilă este starea de alertă. De aceea am trimis acest mesaj președintelui Traian Băsescu, fiindcă e de competența acestui om să se ocupe de problema asupra căreia îi atrăgeam atenția, devreme ce i s-a încredințat de alegători această obligație. Firește scepticismul meu cronic mă face să nu am decât foarte vagi speranțe că ceva se va mișca în acest domeniu al riscurilor sociale și demografice, în ciuda faptului că s-a înființat chiar și o cocomisiei (sic!). Dacă cineva are informații privind chestiunea ridicată de mine mai jos, aștept un semn. Dacă cineva dorește să reia mesajul, e liber să o facă, cu rugămintea de a reproduce integral toată această pagină și a indica sursa.

Cu prietenie, Dan Culcer

 

Expeditor
Dan Culcer, ziarist, [...]

Excelenței Sale, Președintele României, Traian Băsescu
Excelență,
Prin DECIZIA  Nr.2 / 13.01.09 ați înființat Comisia Prezidenţială pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice din România. Atenția pe care o acordați acestui domeniu mă îndreptățește să vă adresez următorul mesaj. Cu atât mai mult că în raportul Comisiei nu se fac referiri la fenomenul mai jos descris de documentul anexat.

Sunt ziarist român, stabilit în străinătate în 1987, președintele Association des Journalistes Roumains-Ouest.
In această calitate, în cadrul investigației ziaristice pe care o fac, vă rog să aveți bunăvoința de a-mi răspunde la întrebarea : care dintre afirmațiile privind o importantă mișcare demografică, conținute în documentul reprodus mai jos, emis în 2005 de Uniunea VATRA ROMÂNEASCĂ, LIGA pentru COMBATEREA ANTI – ROMÂNISMULUI și ASOCIAŢIA VETERANILOR DE RĂZBOI, au o bază reală, dacă există o asemenea bază.
Acuza de trădare adusă unor actuali sau foști guvernanți este prea gravă ca să nu fie luată în seamă. Care sunt măsurile luate de organele competente pentru a analiza acest document și consecințele celor afirmate de redactorii lor?
În ce mă privește am studiat înscrisurile din MONITORUL OFICIAL al României din ultimii ani și am găsit o situație care, fără să o pot cuantifica, corespunde unei evidente mișcări de recuperare a cetățeniei române de către foști cetățeni români, de diferite origini etnice, dintre care mulți sunt actualmente cetățeni ai statului Israel.
Evident, în cadrul legii privind cetățenia obținută prin locul nașterii, toate persoanele născute în România sunt îndreptățite să beneficieze de această cetățenie obținută la naștere prin dreptul solului.
Aș dori o explicație și indicarea motivației precise, așa cum a fost ea expres expusă în momentul  legiferării în Parlament, privind faptul că aceste recuperări de cetățenie nu mai sunt de la o vreme publicate în MONITORUL OFICIAL.
SE comunică pe situl Monitorului Oficial că nu se mai publică în Monitor, citez  :

    •    « cererea de dobândire/redobândire a cetăţeniei române şi cererea de renunţare la cetăţenia română, conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 147/2008 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765/13.11.2008)»

De ce a fost nevoie de o ordonanță de urgență pentru a stabili o astfel de procedură de nepublicare? În consecință nici o opoziție eventuală nu se poate manifesta, în cazul în care aceasta ar avea o îndreptățire legală, acțiunea de redobândire a cetățeniei fiind astfel secretă și necontestabilă, deși există situații în care cetățenia poate fi neacordată, retrasă sau contestată.
Citez din Legea cetățeniei,

Art. 8. – (1) Cetatenia romana se poate acorda, la cerere, persoanei fara cetatenie sau cetateanului strain, daca indeplineste urmatoarele conditii:
a) s-a nascut si domiciliaza, la data cererii, pe teritoriul Romaniei sau, desi nu s-a nascut pe acest teritoriu, domiciliaza in conditiile legii pe teritoriul statului roman de cel putin 8 ani sau, in cazul in care este casatorit si convietuieste cu un cetatean roman, de cel putin 5 ani de la data casatoriei;
b) dovedeste, prin comportament, actiuni si atitudine, loialitate fata de statul roman si declara ca nu intreprinde sau sprijina si nici in trecut nu a intreprins sau sprijinit actiuni impotriva ordinii de drept ori a sigurantei nationale;
c) a implinit varsta de 18 ani;
d) are asigurate in Romania mijloace legale pentru o existenta decenta, in conditiile stabilite de legislatia privind regimul strainilor;
e) este cunoscut cu o buna comportare si nu a fost condamnat in tara sau in strainatate pentru o infractiune care il face nedemn de a fi cetatean roman;
f) cunoaste limba romana si poseda notiuni elementare de cultura si civilizatie romaneasca, in masura suficienta pentru a se integra in viata sociala;
g) cunoaste prevederile Constitutiei Romaniei si imnul national.
Aceleași condiții mai sus precizate se aplică și redobândirii cetățeniei pierdute sau retrase ăn condițiile stipulate de lege.

Modificările demografice pe care aceste recuperări le implică au fost studiate și prevăzute probabil. Acest domeniu face parte din responsabilitățile statului de drept și ale Dv ca Președinte. Aș dori să mă informați în ce mod se reflectă acest fenomen în activitatea Dv, sau să-mi indicați sursele oficiale la care pot accede pentru a afla aceste date de interes public, inclusiv cele privind lucrările, evenual concluziile Comisiei înființate de Dv. în 2009.
Acum, când mișcările de migrație intra-europeană sunt în discuție și provoacă polemici internaționale, un astfel de flux actual sau viitor de populație nu va trece neobservat.
Vă rog să îmi indicați, în calitatea mea de ziarist, care sunt bazele de informații obiective la care am acces pentru a verifica adevărul sau falsul situației invocate în documentul reprodus infra.
Cu toată stima, în așteptarea unui răspuns în termen legal, al Dv.

Dan Culcer, ziarist, redactor al revistei Asymetria, președinte ale Association des Journalistes Roumains-Ouest, Franța.


Document de referință (anexat)
« Apelul Românilor către oamenii de bună credinţă din lumea largă, scriitori, artişti, savanţi, lideri de opinie şi conştiinţă civilă,  guvernele şi parlamentele de pretutindeni,
organizaţiile internaţionale preocupate de pacea şi securitatea lumii, către credincioşii şi ierarhii tuturor religiilor, pentru a le aduce la cunoştinţă o fărădelege de o gravitate maximă pentru viitorul planetei noastre, o veritabilă crimă împotriva umanităţii pentru care se fac vinovate acele organizaţii şi instituţii ale comunităţii evreieşti care au conceput şi pun în aplicare proiectul de încetăţenire şi strămutare în România a unui milion de evrei, fără ştirea şi fără acordul poporului român.
Deja, în momentul de faţă, peste 500.000 (cinci sute de mii) de evrei au devenit cetăţeni români, cu toate drepturile acordate de acest statut, inclusiv dreptul la proprietate, iar românii nu ştiu nimic despre această invazie.
Considerăm că ne aflăm în faţa unui act de agresiune la adresa statului şi a poporului român, o agresiune cu totul atipică, nemaiîntâlnită, fără precedent în analele istoriei, în experienţa politicii consumate până azi la nivel planetar. Legislaţia românească şi internaţională nu a putut preconiza şi lua în calcul modalitatea perfidă şi laşă, cinică şi neruşinată pe care au imaginat-o strategii evreimii mondiale. De aceea considerăm că este cu totul îndreptăţit ca, în viitorul cel mai apropiat, legislaţia din România şi cea internaţională să emită legi şi măsuri cu caracter retroactiv pentru a respinge şi anihila consecinţele acestei invazii. În momentul de faţă nu putem aprecia cine este, din punct de vedere juridic, autorul agresiunii, al planului, deopotrivă ticălos şi iresponsabil, de strămutare în România a unui număr de evrei suficient de mare pentru a provoca în România o catastrofă apocaliptică, un genocid anti-românesc, pe cât de discret, pe atât de eficient.

Strategia acestui proiect criminal este următoarea:
Cu concursul guvernelor de după 1990 şi al principalelor mijloace de informare în masă (ziare, posturi radio-tv) din România, care cenzurează toate ţările şi informaţiile tangente la acest subiect, încetăţenirea evreilor se face în secret, în cea mai mare taină;
În prima fază, evreii încetăţeniţi nu se grăbesc să se instaleze în România, dar au grijă să cumpere toate valorile imobiliare (apartamente, case, terenuri, spaţii comerciale, de producţie etc.) accesibile. De câţiva ani buni, piaţa imobiliară din România a devenit monopolul unor firme evreieşti.
La început, se vor stabili în România evreii în vârstă, în ideea că vin să-şi trăiască ultimii ani de viaţă în România, să-şi cheltuiască pensia în România, ceea ce pentru mulţi români naivi va face suportabilă şi chiar tentantă ideea „revenirii” evreilor în România.
Ulterior, când se va împlini numărul (un milion) de evrei care şi-au luat a doua sau a treia cetăţenie în România, iar controlul evreilor asupra instituţiilor publice din România va fi deplin, evreii vor veni cu toţii „acasă”, în proprietăţile lor, fără să existe nici un temei legal pentru a li se interzice să devină astfel o minoritate etnică suprapusă întregii societăţi româneşti.
În felul acesta se ajunge la situaţia din 1939, când circa două milioane de evrei alcătuiau minoritatea etnică cea mai numeroasă şi mai înstărită din România, care domina şi controla comerţul, finanţele şi industria din România. Procedeele necinstite folosite de cei mai mulţi evrei pentru a ajunge la acest statut de privilegiaţi îi făcuseră pe evrei să devină minoritatea etnică cea mai primejdioasă şi mai greu de suportat, mai antipatică, pentru toţi ceilalţi locuitori ai României.
Scopul final al proiectului Israel în România este instituirea unui control deplin asupra României şi deposedarea în fapt a românilor de teritoriul lor naţional. Beneficiind de experienţa căpătată în Palestina, liderii evrei au adoptat pentru România o strategie diferită, dar cu acelaşi ţel: uzurparea drepturilor pe care românii le au în ţara lor şi asupra ţării lor.
Bănuim că şantajul a fost mijlocul prin care guvernanţii noştri şi principalii lideri din mass-media au fost constrânşi să devină complici la un proiect anti-românesc atât de infam şi de iresponsabil, care ne pune pe noi, românii, în faţa celei mai mari primejdii cu care ne-a confruntat vreodată istoria.
Avem chiar motive să credem că scopul în care s-a produs răsturnarea regimului politic în decembrie 1989 a fost să se obţină astfel condiţiile propice pentru implementarea acestui proiect, criminal sub toate aspectele.
Se leagă de acest proiect cam tot ce s-a petrecut în România după 1990, ca fenomen social-economic de anvergură majoră, precum:
depopularea României prin:
— plecarea în străinătate a câtorva milioane de şomeri români. Prin legi şi măsuri aberante, aceştia sunt determinaţi să nu se mai întoarcă în România;
— încurajarea tinerilor să emigreze definitiv din România, guvernanţii noştri nefiind deloc preocupaţi să le ofere tinerilor vreo speranţă că s-ar putea realiza în România;
— descurajarea familiei şi a natalităţii. În mod vizibil, cei vizaţi sunt românii majoritari;
— prăbuşirea sistemului de sănătate, a asistenţei medicale pentru copii în mod special;
— declinul sever al nivelului de trai;
— propaganda anti-românească, antinaţională, la care este angrenată toată mass-media, urmărind descurajarea şi deprecierea sentimentului naţional, a ataşamentului la valorile româneşti, la viitorul neamului românesc;
— aşa-zisa democratizare a României şi aşa-zisul pluralism politic instituit după 1990, prin care asupra Parlamentului României şi a vieţii politice s-a instaurat un veritabil monopol exercitat de câteva partide, toate provenite din grupul de conspiratori care au organizat aşa-zisa Revoluţie din Decembrie 1989. Deloc întâmplător, în fruntea loviturii de stat şi a ceea ce a urmat s-au aflat Ion Iliescu (...), Silviu Brucan (...), Petre Roman (...), [...]
— aşa-zisa privatizare, care a diminuat drastic potenţialul economic al României prin distrugerea sau înstrăinarea bunurilor. Privatizarea nu s-a făcut în beneficiul celor care, prin truda şi talentul lor, au acumulat imensele bogăţii deţinute de statul român în 1990. Ci economia României s-a privatizat în beneficiul unor firme străine, cele mai multe aflate în proprietatea de facto a unor evrei;
— acuzaţia de holocaust adusă românilor. Intens susţinută mediatic, acuzaţia de holocaust urmăreşte inducerea în mintea românilor, în mentalul comunitar, a unui sentiment de vinovăţie naţională faţă de evrei, sentiment care să-i determine pe români să accepte imigrarea în România a sute de mii de evrei ca pe o şansă de a-şi răscumpăra astfel greşelile trecutului, crimele săvârşite de părinţii noştri... Crime imaginate de strategii sionismului, niciodată săvârşite de români.

Trebuie ştiut că acest scenariu, apocaliptic pentru poporul român, este cunoscut şi acceptat de marile cancelarii ale lumii, de guvernele din Uniunea Europeană şi NATO, care de 15 ani tolerează şi acceptă ca România să fie guvernată de o bandă de indivizi taraţi sufleteşte, cinici şi corupţi, vânzători de neam şi ţară, vinovaţi de uriaşe delapidări şi chiar de crime propriu-zise, infractori uşor de şantajat şi de manipulat de cei care deţin probele acestor fărădelegi. De ani de zile, clasa noastră politică se află la ordinul celor care au pus la cale acest program de de-românizare şi aneantizare a României. Acest program, aflat azi în plină desfăşurare, se apropie de momentul în care nu va mai putea fi stopat şi împiedicat să-şi atingă funestul scop, să producă efectele catastrofale dorite de iniţiatorii săi.

Românii, care şi-au pus întotdeauna nădejdea în bunele intenţii ale Occidentului, sunt încă o dată trădaţi şi minţiţi de Occidentul democratic. Dovada cea mai întristătoare s-a produs în octombrie 2003, când, la referendumul pentru Constituţie, poporul român a respins categoric noua Constituţie, ceea ce nu i-a împiedicat pe guvernanţi, pe parlamentari, practic toată aşa-zisa clasă politică, să declare aprobată noua Constituţie. Occidentul democratic nu a avut nimic de obiectat la felul scandalos şi neruşinat în care guvernanţii de la Bucureşti au încălcat legile cele mai elementare ale democraţiei, ale statului de drept! Protestele românilor nu au avut nici un ecou în Occident.

Afirmăm cu toată tăria că prevederile acestei constituţii, pe baza cărora se va încerca a se legitima invadarea României de către evrei, nu au primit votul românilor, al electoratului din România, drept care poporul român are rezervat dreptul de a contesta oricând tot ce s-a petrecut în România în consecinţa referendumului fraudat în octombrie 2003, inclusiv dreptul de a contesta şi interzice prezenţa în România a evreilor încetăţeniţi după 1990 prin abuz şi înşelăciune.

Mai mult chiar: se ştie acum să aşa-zisa „revoluţie anticomunistă” din decembrie 1989 a fost o lovitură de stat, cu caracter anti-românesc, anti-naţional şi anti-democratic, pusă la cale, prin bună înţelegere şi colaborare, de forţele malefice ale KGB şi ale serviciilor secrete apusene. Ceea ce ne îndreptăţeşte pe noi, românii, să contestăm şi să anulăm orice efect al evenimentelor din decembrie 1989 pe care îl vom considera că aduce prejudicii drepturilor noastre de stat şi popor suveran, drepturilor noastre de proprietate asupra teritoriului naţional şi a avuţiei naţionale.

Ţinem să se ştie de toată lumea că proiectul Israel în România nu este o idee nouă, recentă, ci constituie una dintre primele variante imaginate de strategii evreimii mondiale, la mijlocul secolului al XIX-lea, pentru viitorul stat al evreilor. Acel proiect, numit de istorici „Planul Cremieux-Peixotto” viza teritoriul României şi al provinciei Galiţia. După cum se ştie, evoluţia evenimentelor din Palestina contrazice previziunile celor care au fondat Israelul în 1948. E foarte probabil că din această cauză liderii evrei caută acum o soluţie alternativă sau complementară pentru teritoriul actual al statului evreiesc. Strategia nouă pe care au conceput-o este mult mai subtilă şi mai insidioasă decât cea aplicată în Palestina şi urmăreşte atât anihilarea fizică a românilor, cât şi anihilarea capacităţii românilor de a reacţiona în mod solidar şi coerent la această agresiune imundă, laşă, nedemnă, degradantă pentru condiţia umană. Agresiunea evreiască se bazează pe complicitatea criminală a liderilor politici, în frunte cu cei trei preşedinţi de după 1990, precum şi pe trădarea ziariştilor, îndeosebi a directorilor şi proprietarilor de mass-media, ziare şi posturi radio-tv, a celor mai mediatizaţi lideri de opinie.

Acestor trădători de ţară le atragem atenţia că încă mai au posibilitatea să-şi revină şi să demaşte procedeele prin care au fost forţaţi să acţioneze împotriva neamului lor, să repare astfel prejudiciul adus Ţării şi să-şi recapete demnitatea de om.

Aceeaşi acuzaţie – trădare de ţară – o aducem şi liderilor comunităţii evreilor din România, care au neruşinarea de a susţine în continuare că evreii din România sunt o comunitate de 6-7ooo de membri, pe cale de a se stinge. În felul acesta ei se fac complici la agresiunea atât de murdară şi de laşă abătută asupra României. Aşteptăm ca evreii din România, care nu agreează şi nu susţin proiectul incriminat, care-şi dau seama de consecinţele acestui proiect demenţial, să-şi facă publică atitudinea.

Avertizăm comunitatea internaţională asupra faptului că proiectul Israel în România pune poporul român în situaţia de legitimă apărare şi îndreptăţeşte pe fiecare român la orice reacţie defensivă şi pedepsitoare faţă de invadatori şi faţă de complicii acestora.
Apelul nostru, adresat comunităţii internaţionale, merge şi spre evreii normali de pretutindeni, acei evrei care trăiesc şi gândesc ca nişte oameni, în respectul valorilor umane consacrate de istoria şi tradiţia tuturor popoarelor, în cultul demnităţii şi al excelenţei fiinţei umane.

Sperăm că factorii responsabili, persoane şi instituţii, vor utiliza toate pârghiile de care dispun pentru a-i determina pe liderii evreimii mondiale să înţeleagă că este în interesul evreilor să adopte un comportament raţional, corect, demn şi responsabil, şi să nu se amăgească, din nou, cu calcule şi strategii falimentare, pe cât de păguboase pentru toată lumea, pe atât de ruşinoase şi de degradante pentru evrei.

Răspunderea pentru ceea ce va urma aparţine integral celor care au conceput proiectul Israel în România şi celor care colaborează într-o formă sau alta la derularea acestuia. Dumnezeu să nu-i ierte!

Uniunea VATRA ROMÂNEASCĂ
LIGA pentru COMBATEREA ANTI – ROMÂNISMULUI
ASOCIAŢIA VETERANILOR DE RĂZBOI

Bucuresti, 15 iunie 2005»
Finele documentului citat