joi, 5 august 2010
SCANDALUL MONEDELOR BNR
“Moneda rasistă” ia amploare: “Într-o instituţie occidentală, pentru o astfel de măsură cade un cap”
Evenimentul Zilei, Miercuri, 04 August 2010.
Autor: Vlad Stoicescu
Într-un interviu acordat EVZ, directorul Diviziei de Programe Arhivistice Internaţionale de la Muzeul Holocaustului din Washington demontează decizia Băncii Naţionale a României de a onora memoria controversatului patriarh Miron Cristea, catalogând demersul BNR ca “insensibil, insultător, inacceptabil, dezonorant”. O replică vine şi din partea istoricului Adrian Cioflâncă, director de departament în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.
Radu Ioanid se ingrijeste de la Washington de memoria unui trecut tragic, incercand sa traga semnale de alarma pentru un viitor eliberat de patimi rasiale.
O serie numismatică dedicată de BNR patriarhilor Bisericii Ortodoxe Române a stârnit o controversă cu implicaţii internaţionale, după ce Radu Ioanid, director în cadrul Muzeului Holocaustului din Washington, s-a declarat “şocat” de onorarea oficială a memoriei lui Miron Cristea, figură istorică compromisă definitiv de eticheta antisemită.
Reacţiei oficialului american i-a urmat cererea formală adresată BNR de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", prin care organizaţia solicită retragerea de pe piaţă a monedei de argint care-l înfăţişează pe patriarhul Miron Cristea.
Într-un interviu acordat EVZ, Radu Ioanid explică poziţia Muzeului Holocaustului în raport cu decizia unei instituţii a statului român de a onora memoria unui antisemit, declarând că “într-o instituţie occidentală, pentru o asfel de măsură, luată superficial sau deliberat, cade un cap”. “Este de neconceput ca Banca Naţională a Germaniei să-l onoreze pe von Papen sau ca Banca Naţională a Franţei să creeze o medalie cu profilul lui Laval”, explică Ioanid.
Cinci patriarhi și patru controverse
Filonul rasist aprins în jurul “monedei rasiste” e însă doar o parte a dezbaterii, pentru că “o monedă memorială a BNR echivalează cu o distincţie, iar o distincţie se acordă doar unor personalităţi necontroversate, utilizabile memorial şi educativ. Însă lista celor cinci patriarhi ai BOR pentru care BNR va bate monedă conţine patru nume controversate”.
Declaraţia percutantă a fost făcută pentru EVZ de istoricul Adrian Cioflâncă, director de departament în cadrul IICCMER. La finalul interviului acordat de Radu Ioanid, puteţi citi şi poziţia institutului condus de Vladimir Tismăneanu şi Ioan Stanomir.
RADU IOANID: "Nu putem permite ca memoria celor ucişi sau deportaţi să fie insultată"
EVZ : V-aţi declarat "şocat" de decizia BNR de a bate monedă cu chipul patriarhului Miron Cristea. De ce? Interpretaţi gestul ca "insensibil", "ignorant", "ilegal"?
Radu Ioanid: Am fost într-adevăr şocat pentru că îl cunosc personal pe Guvernatorul Mugur Isărescu şi ştiu că este sensibil la crimele făcute de regimurile totalitare din România. Guvernul Miron Cristea a legiferat şi implementat legea privind revizuirea cetăţeniei evreilor, lege promulgată de guvernul Goga-Cuza. Un număr de 225.222 de evrei au fost aruncaţi în afara legii, pierzându-şi cetăţenia.
Decizia BNR de a-l onora pe Miron Cristea este cel puţin “insensibilă”. Raportul Final al Comisiei Internaţionale de Analiză a Holocaustului din România a fost asumat de preşedinţii Ion Iliescu şi Traian Băsescu şi acest raport este clar în ceea ce priveşte rolul lui Miron Cristea. Cât priveşte legalitatea acestei decizii, să amintim că Legea nr. 107/2006 interzice cultul personalităţilor, organizaţiilor şi manifestărilor cu conţinut rasist şi xenofob.
Îndrăznesc să sper că decizia de a-l onora pe Miron Cristea a fost luată în pripă şi fără o analiză serioasă. Într-o instituţie occidentală pentru o asfel de măsură, luată superificial sau deliberat, cade un cap, al celui care a dezinformat conducerea instituţiei sau al celui care nu a prezentat din timp consecinţele eventuale ale deciziei.
Muzeul Holocaustului solicită acum retragerea monedei? Şi cât de obişnuită e o astfel de practică?
Există o neînţelegere reală sau voită a imaginii instituţiei pe care o reprezint. Demersurile Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington sunt cele ale unei instituţii federale a guvernului american care acţionează conform mandatului trasat de Congresul SUA şi nu al unei etnii anume.
BNR este o instituţie a statului român. Am solicitat şi în alte cazuri ca autorităţile române să analizeze oportunitatea ca placi şi monumente aflate pe terenuri publice şi care onorau memoria unor criminali de război să fie demontate. Răspunsul a fost în general pozitiv şi uneori chiar prompt.
V-aţi mai lovit recent de astfel de cazuri, în care instituţii centrale ale unui stat democratic să emită înscrisuri sau obiecte oficiale contestabile?
Am avut de curând cazul lui Bogdan Filov, prim-ministru al Bulgariei, care a fost direct implicat în deportarea evreilor din Tracia şi Macedonia şi în memoria căruia primăria din Sofia dorea să denumească o stradă. În ţările baltice se manifestă, de asemenea, o anumită ambiguitate la nivelul autorităţilor în ceea ce priveşte membrii SS care au provenit din rândurile populaţiei locale.
Indiferent de ţară sau de continent însă nu putem permite ca memoria celor ucişi sau deportaţi să fie insultată prin glorificarea celor care au fost autorii morali sau fizici ai crimei. Cu atât mai mult, acest lucru este inacceptabil în ţări ale UE sau NATO atunci când autorităţi centrale sau locale sunt implicate.
Ştiu că sunteţi şi un cercetător al fenomenului comunist şi al crimelor produse de ideologiile marxiste. De ce n-aţi reacţionat şi faţă de includerea în emisiunea numismatică a BNR a patriarhului Iustinian Marina, un personaj la fel de controversat ca Miron Cristea?
Colaborarea cu regimul comunist şi crimele acestuia nu constituie mandatul Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington, ci al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din România (n.r. IICCMER), unde, ca persoană particulară, am colaborat.
Am fi putut poate să ne referim la presupusele acţiuni la rebeliunea legionară ale Patriarhului Teoctist, dar documentul incriminant, descoperit de istorici români serioşi, a fost creat de Securitate în 1951 şi nu este suficient pentru a fundamenta o acuzaţie atât de gravă.
Ca persoană particulară am opinia mea faţă de crimele regimului comunist, pe care nu m-am sfiit să o exprim public. Invit pe cei interesaţi de acest subiect să citească studiul meu introductiv la volumul conţinând documente privind urmărirea de către Securitate a disidentului Dorin Tudoran, care urmează să apară curând.
Întrebări pentru "curajoşii antisemiţi români anonimi"
Aţi reacţiona la fel şi dacă, să zicem, Banca Naţională ar bate o monedă cu chipul lui Octavian Goga?
Dacă BNR l-ar comemora pe Octavian Goga ca poet naţional nu am avea temei să reacţionăm, cu amendamentul că ar fi util şi corect ca cei care aud pentru prima dată de poetul Goga să afle câte ceva şi despre politicianul Goga. Dacă BNR ar decide însă să comemoreze pe Prim-Ministrul Goga mi-e teamă că reacţiile nu s-ar limita la Muzeul Holocaustului.
Ce ar trebui să înţeleagă publicul românesc din poziţia pe care aţi adoptat-o? Unde se opreşte linia între ceea ce este permis şi ceea ce nu este permis cu privire la istoria şi memoria crimelor Holocaustului?
Ca cetăţean american şi ca persoană particulară pot să vă spun că nu sunt deranjat prea mult de manifestările de antisemitism şi negaţionism individuale care abundă pe internet în România şi care vor urmă fără îndoială şi acestui interviu. Până şi nunta lui Chelsea Clinton a stârnit asfel de reacţii în România. Problema este a lor, a antisemiţilor şi a ţării în care trăiesc, nu a mea.
Aceşti oameni ale căror valori sunt anti-occidentale îşi manifestă primitivismul printr-un mod care afectează propria lor imagine şi pe cea a societăţii în care ei există. Mă întreb dacă aceşti curajoşi antisemiţi români anonimi o duc personal mai bine în România de când regimul comunist “a scăpat” ţara de evrei prin vânzare şi discriminare.
Mă mai întreb de ce scriu minciuni, cum ar fi afirmaţiile că Gheorghe Apostol, Teohari Georgescu sau Pantiuşa Bodnarenco ar fi fost evrei. Chiar şi ca antisemit militant e bine să pui mâna pe carte şi să-ţi faci temele. Andrei Pleşu a publicat un articol excelent pe această temă, de curând, în Adevărul.
Nu vă deranjează, prin urmare, că avem o serie întreagă de personaje antisemite prezente, prin busturi sau diverse reprezentări grafice, în spaţiul public românesc.
Problemele reale sunt cele care ţin de derapaje cum ar fi cel al BNR, unde sunt implicate instituţii ale statului român. O problemă reală este faptul ca justiţia română nu reacţionează când indivizi ca Ion Coja, Corneliu Vadim Tudor sau Adrian Păunescu publică articole negaţioniste sau antisemite care contravin legilor în vigoare. O problemă reală este că Jobbik este din ce în ce mai activ şi în România, nu numai în ţara vecină.
Dacă BNR refuză să retragă moneda, vă gândiţi la alte modalităţi de a ataca emisiunea monetară?
Consider că gestul de a comemora memoria lui Miron Cristea nu onorează banca naţională a unei ţări membre NATO şi EU. Asta este suficient. Este de neconceput ca Banca Naţională a Germaniei să-l onoreze pe von Papen sau ca Banca Naţională a Franţei să creeze o medalie cu profilul lui Laval.
Ar merita ca BNR să analizeze, chiar aşa post-factum, dacă această emisie numismatică este în concordanţă cu valorile democratice ale României contemporane şi dacă această decizie a servit imaginii sale.
PATRIARHII DE ARGINT
Reacţia IICCMER: BNR şi-a depăşit competenţele
Solicitat de EVZ să evalueze oportunitatea demersului comemorativ al BNR dedicat patriarhilor BOR, în condiţiile în care decizia Băncii Centrale are implicaţii asupra politicii memoriale a statului român, Adrian Cioflâncă, director de departament în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Romanesc, susţine că, intrând “pe domeniile atât de delicate şi controversate ale memoriei şi istoriei regimurilor dictatoriale din România”, instituţia patronată de Mugur Isărescu ar fi putut cere expertiza specialiștilor.
“Iniţiativa Băncii Naţionale a României ar fi avut de beneficiat în urma consultării celor care deţin o expertiză pe domeniile atât de delicate şi controversate ale memoriei şi istoriei regimurilor dictatoriale din România.
Am mai avut dezbaterea aceasta şi altădată, când diferite instituţii – ministere, primării, armata, poliţia – au prezentat, în numele continuităţii, galerii de titulari ai unor poziţii instituţionale, incluzând şi personaje cu trecut problematic, responsabile de decizii criminale sau implicate în susţinerea activă a unor regimuri dictatoriale. Or orice manifestare memorială de acest fel nu se poate face fără o poziţionare critică faţă de personajele şi evenimentele memorializate”, a declarat Adrian Cioflâncă.
„Putem spune că o monedă memorială a BNR echivalează cu o distincţie, iar o distincţie se acordă doar unor personalităţi necontroversate, utilizabile memorial şi educativ. Însă lista celor cinci patriarhi ai BOR pentru care BNR va bate monedă de argint conţine patru nume controversate.
Miron Cristea a sprijinit politica antisemită din anii ‘30, Iustin Moisescu a fost, conform unor documente, susţinător al mişcării legionare şi colaborator al Securităţii, Teoctist Arăpaşu a participat, conform documentelor Securităţii, la rebeliunea legionară din 1941, Iustinian Marina a avut o politică de acomodare cu regimul comunist, bazată pe compromis şi susţinere publică a acestuia, la fel ca şi Moisescu şi Teoctist.
Ţinând cont de aceste aspecte, memorializarea necritică a unor asemenea personalităţi intră în conflict cu datoria autorităţilor statului român de a cultiva un spirit al democraţiei, toleranţei şi fidelităţii faţă de realităţile documentabile ale trecutului recent al României”, a încheiat reprezentantul IICCMER.
Publicat de Adrian Cioflâncă la 07:47
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu