O firma din Cluj-Napoca va dezgropa din zidăria Palatului Copiilor partizanii anticomunişti asasinaţi, îngropaţi de către Securitate (Napoca News)
categorie: Sfinti Romani, Social | autor: Aciduzzul18 august 2010
Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR) în colaborare cu Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, Filiala judeţeană Cluj, organizează în ziua de miercuri, 18 august 2010, începând cu ora 10, acţiunea de verificare a zidăriei unor compartimente din subsolul clădirii fostei Securităţi din Cluj. Această operaţiune este efectuată în vederea depistării unui eventual gol de acces, obturat ulterior cu zidărie, spre o presupusă încăpere de formă dreptunghiulară, care se dezvoltă din fundaţia zidului de pe partea răsăriteană a clădirii. Din mărturiile unor foşti deţinuţi politici, din informaţiile transmise şi perpetuate în timp de către unele persoane care au lucrat în clădirea fostei Securităţi, se susţine ipoteza că cadavrele a 13 persoane, ucise în arestul Securităţii la începutul lunii aprilie 1950, au fost depuse într-o încăpere aflată în subsolul clădirii a cărei intrare a fost închisă după aceea cu zidărie.
Configuraţia actuală a încăperilor aflate la subsolul imobilului, indică prezenţa acelui compartiment dreptunghiular despre care am amintit, acesta fiind practic o încăpere care în prezent nu are nici un gol de acces.
Securitatea din Cluj a funcţionat la începutul anilor `50 ai secolului trecut în imobilul situat pe str. Republicii nr. 23, astăzi clădirea adăpostind Palatul Copiilor. În imobil se află şi sediul Filialei judeţene Cluj a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România.
Victimele sunt persoane care au activat în mişcarea armată de rezistenţă anticomunistă din zona Munţilor Apuseni. Toţi au fost arestaţi de Securitate în cursul lunilor februarie, martie şi mai 1949, fiind apoi condamnaţi, în mai multe loturi, de către Tribunalul Militar Sibiu, în cursul lunilor septembrie şi octombrie 1949.
Pedepsele aplicate acestor persoane de către instanţa militară menţionată au variat, începând de la 15 ani de muncă silnică şi până la muncă silnică pe viaţă. După repartizarea condamnaţilor în diferite locuri de detenţie, din dispoziţia conducerii superioare a Securităţii Statului de atunci, între 12 februarie şi 15 martie 1950, aceştia au fost transferaţi la Penitenciarul Tribunalului din Cluj.
Gheorghe Pintilie (nume real Pantelei Bodnarenko), Directorul general al Direcţiei Generale a Securităţii Poporului, a dispus ca unii dintre indivizii care au fost consideraţi mai periculoşi şi “au tras cu arma în organele noastre” să fie supuşi unui regim mai aspru de detenţie.
După cum se va vedea, toţi cei care au fost aleşi să beneficieze de un regim aşa-zis mai aspru de detenţie, în scurt timp au sfârşit prin a fi omorâţi la Securitatea din Cluj. Prin două adrese succesive, din 2 şi 5 aprilie 1950, emise de către Direcţia Regională a Securităţii Poporului Cluj şi semnate de şeful acestei Direcţii, colonelul Mihai Patriciu, adrese care poartă însă acelaşi număr de înregistrare, 17.007, se solicită Penitenciarului Tribunalului Cluj, următoarele: “Rugăm a preda delegatului nostru pe următorii deţinuţi care se află încarceraţi în penitenciarul dvs. şi care ne sunt necesari pentru cercetări… ”.
În adresa din 2 aprilie, înregistrată la Penitenciarul Tribunalului Cluj cu nr. 2.707, sunt menţionate şapte persoane (Maxim Alexandru, Pop Alexandra, Angheluţă Mihai, Niţescu Nicolae, Robu Ioan, Vandor Victor şi Moldovan Simion), iar în adresa din 5 aprilie, înregistrată la acelaşi penitenciar cu nr. 2.764, sunt menţionate şase persoane (Picoş Florian, Florinc Mihai, Dalea Emil, Olteanu Emil, Bedeleanu Ioan şi Mărgineanu Petru).
După ce au fost transferaţi la Securitate, toţi au fost executaţi în subsolul clădirii, unde atunci funcţiona arestul şi spaţiile special amenajate pentru torturarea celor arestaţi şi aflaţi în anchetă. Metoda prin care aceşti oameni au fost omorâţi o cunosc doar cei care au fost desemnaţi să execute aceste crime, aceştia fiind cadre operative ale Securităţii din Cluj, care au acţionat din ordinul direct al colonelului Mihai Patriciu, unul dintre cei mai mari criminali ai României comuniste.
Criminalul Mihai Patriciu, care a fost şeful Securităţii din Cluj în perioada august 1948 – ianuarie 1951, a trăit liniştit în Cluj până în anul 1996, când a decedat, dar după 1989 nimeni însă nu i-a cerut în mod oficial socoteală pentru zecile de vieţi luate şi sutele sau miile de destine umane distruse.
Eventuala descoperire a rămăşiţelor pământeşti ale celor 13 persoane ucise şi depuse în subsolul clădirii fostei Securităţi din Cluj, implică, conform legislaţiei în vigoare, deschiderea unei cercetări penale, care este de competenţa exclusivă a Parchetului Militar, acesta urmând să fie sesizat în legătură cu acest caz de către CICCR.
Operaţiunile tehnice de verificare a zidăriei precum şi lucrările ulterioare de refacere a suprafeţelor afectate vor fi executate benevol, fără nici o obligaţie din partea iniţiatorilor acestei acţiuni, de către firma RH TRUST din Cluj, care aparţine domnului inginer Horea Dan, fiul unui fost deţinut politic.
Scopul urmărit de toţi cei implicaţi este aflarea adevărului şi lămurirea, fie şi parţială, a acestei importante şi apăsătoare chestiuni. Dacă s-ar căuta dreptatea, după lege, ar însemna căutarea şi pedepsirea vinovaţilor care mai sunt încă în viaţă. Ar fi ultimul lucru care i-ar mai putea afecta, deoarece cei care mai fac încă umbră pământului trăiesc în continuare liniştiţi şi fără mustrări de conştiinţă, fiind ocrotiţi de stat şi răsplătiţi cu pensii mai mult decât confortabile.
Dan Horea, patronul firmei care va realiza sapaturile, este fostul candidat PNŢ – CD la primăria clujeană şi membru fondator al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri “Club Napoca”.
Sursa: Napoca News
Configuraţia actuală a încăperilor aflate la subsolul imobilului, indică prezenţa acelui compartiment dreptunghiular despre care am amintit, acesta fiind practic o încăpere care în prezent nu are nici un gol de acces.
Securitatea din Cluj a funcţionat la începutul anilor `50 ai secolului trecut în imobilul situat pe str. Republicii nr. 23, astăzi clădirea adăpostind Palatul Copiilor. În imobil se află şi sediul Filialei judeţene Cluj a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România.
Victimele sunt persoane care au activat în mişcarea armată de rezistenţă anticomunistă din zona Munţilor Apuseni. Toţi au fost arestaţi de Securitate în cursul lunilor februarie, martie şi mai 1949, fiind apoi condamnaţi, în mai multe loturi, de către Tribunalul Militar Sibiu, în cursul lunilor septembrie şi octombrie 1949.
Pedepsele aplicate acestor persoane de către instanţa militară menţionată au variat, începând de la 15 ani de muncă silnică şi până la muncă silnică pe viaţă. După repartizarea condamnaţilor în diferite locuri de detenţie, din dispoziţia conducerii superioare a Securităţii Statului de atunci, între 12 februarie şi 15 martie 1950, aceştia au fost transferaţi la Penitenciarul Tribunalului din Cluj.
Gheorghe Pintilie (nume real Pantelei Bodnarenko), Directorul general al Direcţiei Generale a Securităţii Poporului, a dispus ca unii dintre indivizii care au fost consideraţi mai periculoşi şi “au tras cu arma în organele noastre” să fie supuşi unui regim mai aspru de detenţie.
După cum se va vedea, toţi cei care au fost aleşi să beneficieze de un regim aşa-zis mai aspru de detenţie, în scurt timp au sfârşit prin a fi omorâţi la Securitatea din Cluj. Prin două adrese succesive, din 2 şi 5 aprilie 1950, emise de către Direcţia Regională a Securităţii Poporului Cluj şi semnate de şeful acestei Direcţii, colonelul Mihai Patriciu, adrese care poartă însă acelaşi număr de înregistrare, 17.007, se solicită Penitenciarului Tribunalului Cluj, următoarele: “Rugăm a preda delegatului nostru pe următorii deţinuţi care se află încarceraţi în penitenciarul dvs. şi care ne sunt necesari pentru cercetări… ”.
În adresa din 2 aprilie, înregistrată la Penitenciarul Tribunalului Cluj cu nr. 2.707, sunt menţionate şapte persoane (Maxim Alexandru, Pop Alexandra, Angheluţă Mihai, Niţescu Nicolae, Robu Ioan, Vandor Victor şi Moldovan Simion), iar în adresa din 5 aprilie, înregistrată la acelaşi penitenciar cu nr. 2.764, sunt menţionate şase persoane (Picoş Florian, Florinc Mihai, Dalea Emil, Olteanu Emil, Bedeleanu Ioan şi Mărgineanu Petru).
După ce au fost transferaţi la Securitate, toţi au fost executaţi în subsolul clădirii, unde atunci funcţiona arestul şi spaţiile special amenajate pentru torturarea celor arestaţi şi aflaţi în anchetă. Metoda prin care aceşti oameni au fost omorâţi o cunosc doar cei care au fost desemnaţi să execute aceste crime, aceştia fiind cadre operative ale Securităţii din Cluj, care au acţionat din ordinul direct al colonelului Mihai Patriciu, unul dintre cei mai mari criminali ai României comuniste.
Criminalul Mihai Patriciu, care a fost şeful Securităţii din Cluj în perioada august 1948 – ianuarie 1951, a trăit liniştit în Cluj până în anul 1996, când a decedat, dar după 1989 nimeni însă nu i-a cerut în mod oficial socoteală pentru zecile de vieţi luate şi sutele sau miile de destine umane distruse.
Eventuala descoperire a rămăşiţelor pământeşti ale celor 13 persoane ucise şi depuse în subsolul clădirii fostei Securităţi din Cluj, implică, conform legislaţiei în vigoare, deschiderea unei cercetări penale, care este de competenţa exclusivă a Parchetului Militar, acesta urmând să fie sesizat în legătură cu acest caz de către CICCR.
În varianta în care victimele nu vor fi descoperite în urma acestei acţiuni, organele abilitate ale statului au obligaţia şi datoria să continue cercetările pentru a identifica pe toţi criminalii implicaţi în aceste omoruri şi apoi de a găsi şi reda familiilor şi urmaşilor celor ucişi, osemintele acestora. În concepţia CICCR, toate crimele înfăptuite de Securitate în timpul regimului comunist sunt crime împotriva umanităţii, această încadrare juridică nefiind încă recunoscută de legislaţia românească.Operaţiunile din interiorul clădirii fostei Securităţi din Cluj vor fi coordonate, la cererea AFDPR, de către domnul dr. Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, secondat de arheologii Paul Scrobotă şi Horaţiu Groza, cei trei alcătuind echipa de arheologi voluntari a CICCR. La faţa locului va fi prezent şi domnul Marius Oprea, coordonatorul CICCR, precum şi domnul dr. Traian Neamţu, preşedintele Filialei judeţene Cluj a AFDPR, alături de care se vor afla şi alţi foşti deţinuţi politici.
Operaţiunile tehnice de verificare a zidăriei precum şi lucrările ulterioare de refacere a suprafeţelor afectate vor fi executate benevol, fără nici o obligaţie din partea iniţiatorilor acestei acţiuni, de către firma RH TRUST din Cluj, care aparţine domnului inginer Horea Dan, fiul unui fost deţinut politic.
Scopul urmărit de toţi cei implicaţi este aflarea adevărului şi lămurirea, fie şi parţială, a acestei importante şi apăsătoare chestiuni. Dacă s-ar căuta dreptatea, după lege, ar însemna căutarea şi pedepsirea vinovaţilor care mai sunt încă în viaţă. Ar fi ultimul lucru care i-ar mai putea afecta, deoarece cei care mai fac încă umbră pământului trăiesc în continuare liniştiţi şi fără mustrări de conştiinţă, fiind ocrotiţi de stat şi răsplătiţi cu pensii mai mult decât confortabile.
Dan Horea, patronul firmei care va realiza sapaturile, este fostul candidat PNŢ – CD la primăria clujeană şi membru fondator al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri “Club Napoca”.
Sursa: Napoca News
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu