Gabriel Razi : Bucureştiul s-a speriat de „setea de pământ“ românesc a străinilor

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Terenurile agricole românești cuprind mari suprafețe în pârloagă, după distrugerea GAS și GAC-urilor. Ar fi deci util ca ele să fie exploatate și retehnologizate prin irigații controlate care să evite distrugerea pânzelor freatice.
Dar vânzarea fără nici o condiție de investiție și exploatare internă, a acestor terenuri, de care depinde supraviețuirea alimentară în viitor a cetățenilor României, este un act inadmisibil și o astfel de lege, oricare ar fi recomandările comisiilor europene, trebui împiedicată cu orice preț.
Cu prietenie, Dan Culcer

Bucureştiul s-a speriat de „setea de pământ“ românesc a străinilor

astăzi, 00:07 Autor: Razi Gabriel

Bucureştiul examinează în mod serios posibilitatea să ceară Comisiei Europene amânarea termenului până la care străiniilor le este interzis să cumpere teren în România - 2014 - de teama că o bună parte a suprafeţelor agricole vor intra sub control străin, fără niciun fel de posibilitate de gestiune asupra traseului producţiei.

"Mă îngrijorează interesul companiilor străine pentru terenul românesc. Legislaţia ar trebui să pună nişte bariere. Pământul este ieftin, există riscul să ne trezim cu mulţi proprietari străini. Ar trebui să mergem mai mult pe concesiuni decât pe înstrăinare de terenuri", a susţinut ieri ministrul de externe Theodor Baconschi la un seminar pe teme agricole organizat de Forum Invest.

Interesul străinilor pentru terenul agricol din România este mare, în condiţiile în care aici un hectar de teren costă între 1.000 şi 2.000 de euro, în timp ce în Vest aceeaşi suprafaţă poate avea un preţ şi de 40 de ori mai mare. Spre exemplu, în Olanda un hectar de teren agricol costă aproape 50.000 de euro.
Ministerul Agriculturii nu are o statistică centralizată privind numărul companiilor cu capital neautohton care deţin terenuri agricole, însă informaţiile din piaţă arată că in­vestitorii străini ar putea controla deja câteva sute de mii de hectare. Spre exemplu, companii precum Maria Trading şi Agro Chirnogi, deţinute de un grup de oameni de afaceri libanezi, controlează peste 25.000 de hectare de teren agricol, germanii de la Aton Transilvania exploatează prin mai multe companii circa 25.000 de hectare de teren.
Suprafaţa agricolă a României este de 14,7 milioane de hectare, dintre care 9,4 milioane de hectare teren arabil.

Ipoteza amânării datei până la care nerezidenţii pot cumpăra pământ în România a mai fost adusă în discuţie şi de ministrul agriculturii Valeriu Tabără având în vedere că peste doi ani România va fi obligată, aşa cum s-a angajat prin tratatul de aderare la UE, să ridice restricţiile privind vânzarea de teren către cetăţenii Uniunii, nerezidenţi. Această temă a revenit cu recurenţă în discuţiile politice în ultima perioadă şi pe fondul exploziei preţurilor la produse agroalimentare din ultimul an.
În acest moment străinii nu pot cumpăra la liber terenuri pe piaţa locală însă aceştia pot face astfel de achiziţii odată ce îşi înfiinţează o companie în România. Practic, nu există nicio barieră reală care să împiedice un investitor străin să cumpere terenuri agricole.
În plus Comisia Europeană a recomandat României şi Bulgariei la începutul acestui an să ridice mai devreme de 2014, aşa cum prevede tratatul de aderare, restricţiile privind achiziţiile de terenuri agricole de către străinii nerezidenţi.
Deputatul Valeriu Steriu, care este şi preşedinte al Comisiei Prezidenţiale pentru Politici de Dezvoltare a Agriculturii, a susţinut ieri că România ar putea cere autorităţilor de la Bruxelles menţinerea restricţiilor de cumpărare şi după 2014 pentru că terenurile de pe piaţa locală au preţuri foarte mici, iar un val de achiziţii ar pune în pericol securitatea alimentară a României.
"Susţin ideea de a prelungi termenul cu încă 3 ani, terenul agricol este foarte ieftin. Ungurii şi lituanienii au reuşit să îşi prelungească acest termen", spune Steriu.