„Pacepa poartă barbă şi mustăţi tunse scurt. Îl cheamă Paul Montaigne“
18 Iun 2009 Mirela Corlatan | 4 comentarii | 4795 vizualizari
Înfăţişarea pe care şi-a luat-o generalul Ion Mihai Pacepa după fuga sa în America este dezvăluită de un document intern al Direcţiei de Informaţii Externe, descoperit de un cercetător de la CNSAS.
„După trădare a fost supus unei operaţii estetice, poartă barbă şi mustăţi tunse scurt. Domiciliază sub identitatea de Paul Montaigne în apropierea Washingtonului, cartier Convington Heed 1800 Rupert av. Mc Clean, într-o zonă locuită de foste cadre ale CIA.” Acestea sunt câteva dintre informaţiile aflate de angajaţii serviciilor de informaţii româneşti după patru ani de muncă asiduă ce au urmat fugii generalului Ion Mihai Pacepa în Statele Unite. Ele sunt cuprinse în „Fişa biografică privind pe trădătorul Pacepa Mihai”, datată în noiembrie 1981 şi descoperită de cercetătorul Liviu Ţăranu în arhivele ce au fost preluate de CNSAS de la Serviciul de Informaţii Externe.
Pe lângă înfăţişare, documentul relevă şi condiţiile în care trăia în acel moment generalul.
Publicitate
„Posedă un imobil cu două nivele prevăzut cu sisteme de avertizare-alarmare şi are pază permanentă la acesta. Foloseşte autoturismul cu nr. Va-UKP-980. Ca menajeră personală este folosită numita Iskra Maria, de origine iugoslavă, angajată a CIA, care este dirijată de regulă şi spre alţi trădători români (Horodincă, Nicola, Răuţă).” Potrivit ofiţerilor de informaţii, Pacepa era „preocupat ca în viitor să se stabilească în statul Virginia din SUA” şi era folosit de CIA, printre altele, pentru „identificarea pe bază de fotografii şi fişe a cadrelor de Securitate, precum şi a delegaţilor trimişi în SUA de diferite ministere şi instituţii”.
Pe lângă „fişa trădătorului”, Liviu Ţăranu a descoperit şi multe alte documente care demonstrează că fuga lui Pacepa în Statele Unite, pe 28 iulie 1978, în timpul unei vizite în RFG, a fost şansa generalul Iulian Vlad de a accede în funcţia de şef al Securităţii. Pe atunci subsecretar de stat în MI, Iulian Vlad a fost, pe lângă Emil Macri, şeful Direcţiei I, unul dintre cei doi generali numiţi în comisia de anchetă ce s-a format imediat după dispariţia lui Pacepa de la hotelul din Bonn. „Iulian Vlad a avut atuul că ştia limba germană şi a fost trimis în RFG, unde a avut diverse întâlniri cu oficiali de la Interne. Rolul său în această anchetă a fost foarte important pentru numirea lui ulterioară ca şef al Securităţii”, apreciază cercetătorul, care a grupat toate aceste documente în volumul „Ion Mihai Pacepa în documentele Securităţii”, apărut la Editura Enciclopedică. Ele descriu cutremurul produs de fuga lui Pacepa în serviciile de informaţii româneşti. „Sute de ofiţeri, inclusiv generali, au dispărut cu săptămânile de acasă, fiind cazaţi la Rahova sau în case conspirative şi anchetaţi pentru a se descoperi eventuala legătură cu fuga lui Pacepa”, spune Liviu Ţăranu.
Pe de altă parte, în Occident agenţii transmiteau cu asiduitate toate ecourile fugii lui Pacepa în presă. Rapoartele lor relevă şi o doză de naivitate a agenţilor români, care codaseră numele marilor capitale europene, deşi identitatea lor era foarte transparentă. Viena, de exemplu, era numită „Viişoara” într-o notă în care se prezentau toate articolele despre Pacepa în marile publicaţii austriece.
Ce face Pacepa în 2009
Potrivit Luciei Hossu-Longin, care i-a luat recent un interviu lui Pacepa în SUA, astăzi, la 80 de ani, generalul este „întruchiparea unui spion: atletic, bronzat, destins. (...) Este proprietarul unui business, s-a recăsătorit cu o profesoară universitară americană, i-a creat o viaţă socială şi politică intensă, a devenit membru a numeroase asociaţii şi cluburi profesionale, călătoreşte frecvent în Europa de Vest şi în alte colţuri ale lumii”, după cum a spus aceasta într-un interviu pentru Cotidianul. Interviul i-a fost luat în Miami şi este publicat în volumul „Faţă în faţă cu generalul Pacepa”, ce se lansează sâmbătă la Bookfest, la standul Humanitas.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu