Liviu Tofan. Europa Liberă, Aici

Arhiva sonoră este interesantă, dar și mai interesantă ar fi arhiva cu documentele cadrelor la angajare. Ca și corespondența cu direcțiunea americană, notele despre reuniunile redacționale.
Dan Culcer

Europa Liberă, Aici
Liviu Tofan - InfoNews » 13-01-2010

Taguri: Europa Libera, radio

Europa Liberă, Aici
http://www.europalibera.ro/ro/pagini/10/Inregistrari.html

Campania “Europa Liberă, Aici” înseamnă aducerea în țară a arhivei emisiunilor de la Radio Europa Liberă. Printr-un SMS la numărul 8820, valabil în rețelele Vodafone, Orange și Cosmote (nu se aplică TVA), puteți contribui cu 2 Euro la strîngerea sumei necesare pentru digitalizarea acestei arhive foarte voluminoase. Arhiva se găsește în Statele Unite, iar costurile digitalizării se ridică la suma de 350.000 de dolari. Numai prin procesarea digitală a arhivei putem obține o copie integrală pe care să o aducem în România, astfel încît aceste emisiuni, devenite documente unice ale istoriei recente a românilor, să fie accesibile pentru documentare tuturor, permanent și gratuit.

Proiectul este inițiat și coordonat de Institutul Român de Istorie Recentă împreună cu echipa foștilor angajați și colaboratori ai Departamentului Românesc al Radio Europa Liberă. Reamintind semnificația specială a Europei Libere și contribuția ei la cîștigul de libertate și bunăstare al românilor, campania “Europa Liberă, Aici” transmite mesajul că oamenii au acum ocazia de a-și manifesta recunoștința printr-un gest nobil, de pe urma căruia vor beneficia, în fond, ei înșiși.

Radio Europa Liberă, post finanțat de Congresul S.U.A., a fost cel mai important fenomen mediatic al României de pîna în 1989, și a jucat un rol determinant în istoria recentă a țării. Premisele pentru înlăturarea totalitarismului și orientarea spre libertate și democrație se datoreaza în mare măsură Europei Libere. Istoria României din a doua jumătate a secolului 20 și pătimirile societății românești sub comunism nu pot fi studiate și înțelese fără cuprinderea fenomenului “Europa Liberă”.

Emisiunile Europei Libere au fost percepute și descrise ca oxigenul care a permis românilor să respire și să reziste sub comunism. Radio Europa Liberă a salvat vieți și a influențat destine. A fost marea obsesie a lui N. Ceausescu și a Securității. Din cauza asta, a avut de suferit și a adus jertfe. În anul 2001, statul român a găsit de cuviință să recunoască importanța și meritele Europei Libere. Președintele Ion Iliescu a înmînat atunci celor de la Europa Liberă distincții și diplome “ca semn al durabilei recunoştinţe şi preţuiri a poporului român”. În 2008, cînd emisiunile destinate României au încetat, preşedintele Traian Băsescu a conferit Europei Libere “Ordinul Cultural în grad de mare ofiţer” pentru contribuţia la promovarea libertăţii de exprimare, în special în timpul României comuniste. Emisiunile Europei Libere, a spus președintele Băsescu, au fost “acea fereastră prin care românii să poată privi la propriul lor adevăr".

Mai multe amănunte despre susținătorii și partenerii campaniei “Europa Liberă, Aici” găsiți pe site-ul Institutului Român de Istorie Recentă, www.irir.ro.

Reacțiile din partea donatorilor sunt înregistrate pe site-ul de campanie www.100000romani.ro, unde pot fi vizionate și spoturile campaniei.

Iar site-ul www.europalibera.ro este dedicat memoriei Europei Libere.

Pentru fani exista pe Facebook pagina speciala “Europa Liberă, Acasă”.


Europa Liberă are mulți prieteni

Mulțumim susținătorilor campaniei "Europa Liberă, Aici":

Andrei Pleșu, Dorin Tudoran, Doina Cornea, Vasile Paraschiv, Petre Mihai Băcanu, Radu Filipescu, Ion Vianu, Nicolae Manolescu, László Tőkés, Gabriel Andreescu, Mircea Dinescu, Stelian Tănase, Liviu Antonesei, Teodor Baconsky, Silviu Purcărete, Tudor Giurgiu, Victor Rebengiuc, Oana Pellea, Andrei Șerban, Ion Caramitru, Ioan Groșan, Șerban Foarță, Livius Ciocârlie, Neagu Djuvara, Dan Grigore, Johnny Răducanu, Harry Tavitian, Dennis Deletant, Zoe Petre, Alexandru Barnea, Dan Voinea, Sever Voinescu, Dumitru Țepeneag, Tudor Octavian, Doru Bușcu, Liviu Mihaiu, Mircea Toma, Cristian Țopescu, Cristina Țopescu, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Andrei Manolescu, Mircea Vasilescu, Gabriel Dimisianu, Mariana Nicolesco, Adrian Cioroianu, Robert Turcescu, Ilie Șerbănescu, Silvia Gheață, Cătălin Ștefănescu, Cristian Tabără, Mihai Dobrovolschi, Vlad Craioveanu, Melania Medeleanu, Irina Margareta Nistor, Doina Jela, Marina Constantinoiu, Gabriel Basarabescu, Alexandru Arșinel, Dan Cristian Turturică, Răzvan Mazilu, Daniel Apostol, Nicu Covaci (Phoenix), Constantin Chiriac, Magdalena Popa Buluc, Ovidiu Buluc, Lucian Tudose, Fan Club Cornel Chiriac, Fundația Academia Civică, Memorialul Sighet, Camera de Comerț Americană în Romania (AmCham), Fundația Dinu Patriciu, Grupul pentru Dialog Social (GDS), Ministerul Culturii.
Lista se actualizează.

Susținerea pentru campanie a fost exprimată și de M. S. Regele Mihai. Foștii președinți Emil Constantinescu și Ion Iliescu susțin de asemenea inițiativa.


Contact

Institutul Român de Istorie Recentă (IRIR)
Strada General David Praporgescu nr. 33, sectorul 2, București 020966

Telefon: +40 21 316 7565 / +40 21 316 7557
Fax: +40 21 316 7552
Email: contact@europalibera.ro

Purtătoarea de cuvînt a Campaniei Europa Liberă, Aici:
Gilda Lazăr - Gilda.Lazar@jti.com

Inițiatorul campaniei:
Liviu Tofan – liviu.tofan@irir.ro

Discursul lui Ion Iliescu, președintele României

Domnule Preşedinte al Postului de Radio “Europa Liberă”,

Domnule Director General,

Domnule Director al Departamentului Românesc,

Doamnelor şi Domnilor,

Ne reuneşte astăzi, aici, o puternică încărcătură emoţională. Postul de radio Europa Liberă a împlinit nu de mult 50 de ani de existenţă, iar acum Departamentul Românesc celebrează la rândul său o jumătate de veac de când a devenit mărturie a vieţii noastre şi o forţă activă a renaşterii României. Este o ocazie de recunoaştere, poate întârziată, dar sinceră.

Timp de decenii, în cumpăna nopţii ori în zorii zilei, anunţate de inconfundabilul semnal al acordurilor Rapsodiei enesciene, emisiunile româneşti ale Europei Libere au fost o îmbărbătare, un sprijin, o deschidere spre universul speranţei. Oricine va scrie istoria românilor din anii totalitarismului nu va putea face abstracţie de rolul şi de impactul Europei Libere asupra vieţii noastre cotidiene de atunci.

Postul de radio Europa Liberă a fost, într-adevăr, nu numai o sursă de informare asupra vieţii din România sau dinafara ei. De la începuturile sale acesta şi-a împlinit menirea de a da voce celor fără de voce, de a ţine trează conştiinţa naţională şi de a da reprezentativitate adevăratei Românii.

Aceasta s-a datorat şi faptului că la conducerea Departamentului s-au aflat, de-a lungul timpului, personalităţi proeminente ale intelectualităţii şi ale vieţii politice româneşti. Primul său director a fost Mihai Fărcăşanu, lider al tineretului liberal din anii 1945-1948. Au urmat alte figuri de relief, ca Ghiţă Ionescu, în anii ’60, politolog de marcă în Marea Britanie, sau Nöel Bernard, al cărui nume în anii ’70 simboliza pentru români chiar postul dumneavoastră de radio, de mulţi numit Bucureşti IV. A urmat istoricul Vlad Georgescu, care în anii ’80, ani de maximă degringoladă ai regimului ceauşist, a avut o contribuţie esenţială la atingerea celei mai înalte cote de audienţă. 64% dintre români vă ascultau în ajunul Revoluţiei – un procentaj fără precedent şi care prin el însuşi spune totul.

În perioada războiului rece Europa Liberă a fost un post de radio eminamente românesc, nu numai pentru că toţi redactorii, şi chiar majoritatea personalului tehnic, erau originari din România, ci şi pentru că a rămas orientat mereu spre interior, către suferinţele de zi cu zi ale românilor, pe care încerca să le identifice, să le denunţe, să le aline. Nu întâmplător "Actualitatea Românească” era cea mai ascultată emisiune a postului.

Europa Liberă, în era izolării noastre absurde, era o fereastră către lumea de “afară”, normală, a informaţiei adevărate, multicolore şi pluraliste. Încetarea bruiajelor, în 1964, sub presiunea internaţională, prima în Europa de Est, la începutul vremelnicei liberalizări, a însemnat mult. Pentru tineri, chiar şi emisiunile Dumneavoastră rock constituiau o conectare la ritmurile vii ale contemporaneităţii.

Dictaturii i-a pus capăt Revoluţia din decembrie 1989, când zi şi noapte ne-aţi fost alături, mai mult ca oricând. Memoria timpurilor grele e însă chemată să dăinuie în conştiinţele noastre ca măsură a valorii libertăţii cucerite, după cum ne rămân mereu aproape toţi cei care prin forţa cuvântului, pe care unii au plătit-o scump, au fost împreună cu poporul român în acea luptă, atâta vreme inegală, pentru libertate şi democraţie.

De aceea, nu putem uita nici morţile teribile şi încă neelucidate ale celor trei directori ai Departamentului Românesc al Europei Libere din anii ‘80 – Nöel Bernard, Radu Gorun-Cizmărescu, Vlad Georgescu sau a unui redactor de frunte al postului, ca Emil Georgescu. La fel cum nu putem uita barbara agresiune asupra Monicăi Lovinescu, în 1977, ori pachetele-bombă primite de colaboratorii Europei Libere – Paul Goma, Nicolae Penescu, Şerban Orăscu, ori atentatul de la München din 21 februarie 1981, coordonat – după cum dovedeşte ancheta în curs – de teroristul Carlos, la comanda fostei Securităţi. Autorităţile române colaborează în prezent cu forurile internaţionale competente, pentru clarificarea acestor cazuri.

Europei Libere nu a încetat la căderea zidului Berlinului şi a regimurilor comuniste, iar relaţia cu ţara a continuat mai departe, cu disonanţele şi chiar divergenţele legitime într-o societate liberă. În aceşti din urmă ani, postul Dumneavoastră de radio şi-a îndreptat emiţătoarele spre alte orizonturi ale suferinţei.

Azi, e limpede că nici o parte a lumii nu poate fi ţinută la nesfârşit departe de dreptul la informaţie. Libertatea în sine are un profund sens moral: ea nu ne permite să luptăm doar pentru propria noastră libertate, fără a ne simţi responsabili şi de libertatea celorlalţi.

În încheiere, aş dori să apreciez înţelegerea acordată de administraţiile Statelor Unite ale Americii, de reprezentanţii poporului american din Congres, postului de radio Europa Liberă, căruia, decenii la rând, i-au asigurat finanţarea, astfel încât flacăra Libertăţii să rămână, mereu şi pentru toţi, aprinsă.


Pentru activitatea Dumneavoastră şi a instituţiei pe care o reprezentaţi, în slujba libertăţii de expresie şi a liberei circulaţii a cuvântului şi a ideilor, am decis să vă înmânăm înalte distincţii ale statului român şi diploma de merit, ca semn al durabilei recunoştinţe şi preţuiri a poporului român.

ION ILIESCU
Preşedintele României

Departamentul de Comunicare Publică
30 Noiembrie 2001