Karol Boudreaux, Proprietatea asupra resurselor subsolului
Articolul 44 alineatul (1) din Constitutie garanteaza dreptul de proprietate pentru cetatenii Romaniei. A avea dreptul neclintit de a detine, folosi si transfera proprietatea este unul din fundamentele libertatii economice si o astfel de libertate este puternic corelata cu cresterea economica. Drepturile de proprietate clare sunt vitale si pentru prosperitatea umana; aceste drepturi le permit oamenilor sa foloseasca resurse aflate sub controlul lor pentru a atinge scopuri personale directe.
Numai cand oamenii sunt siguri pe dreptul lor de proprietate au stimulente puternice pentru a conserva si intretine proprietatea. Drepturile sigure de a folosi si de beneficia de proprietate stau la baza activitatilor antreprenoriale si comerciale. La fel de important, drepturile de proprietate sigure descentralizeaza puterea, asezand un set de lucruri in mainile lor nu sub sub controlul oficialilor si functionarilor din sectorul public. Din aceste motive, printre altele, Articolul 44 alin. (1) stabileste un principiu legal crucial.
Si totusi, asa cum stau lucrurile acum, acest articol contine o ambiguitate periculoasa care poate submina beneficiile unei garantii constitutionale a dreptului de proprietate. Articolul 44 alin. (5) afirma:
„Pentru proiecte de interes general, autoritatile publice sunt indreptatite sa utilizeze subsolul oricarei proprietati imobile cu obligatia de a plati compensatii catre proprietar pentru prejudiciile aduse solului, plantatiei sau cladirii, precum si pentru alte pagube imputabile acestor autoritati.”
Articolul 44 alin. (5) permite oficialilor publici sa foloseasca subsolul oricarei proprietati imobile private atat timp cat argumenteaza convingator ca utilizarea este pentru „proiecte de interes general”. Totusi, semnificatia „interesului general” poate fi interpretata foarte subiectiv, facilitand oficialilor publici revendicarea utilizarii lor. Ar trebui sa ne intrebam cum detectam interesul general. Este o intrebuintare legala numai daca este in interesul tuturor cetatenilor? Aceasta pare o interpretare rezonabila. Sau intrebuintarea va fi legala daca aduce beneficii numai unui anumit grup? Cat de mic ar trebui sa fie un grup pentru a mai fi in interesul general? Nu cumva vor decide functionarii aparatului birocratic? Cu alte cuvinte, standardele pe care tribunalele romanesti le vor aplica pentru a determina scopul interesului general sunt de maxima importanta. Acest lucru ne sugereaza ca dreptul cetatenilor de a folosi si beneficia de proprietatea lor ar fi mult mai sigur si, deci, mai valoros daca articolul 44 alin. (5) ar fi formulat mai clar.
Art. 44 alin (5) trebuie citit Impreuna cu art. 136 alin (3) care afirma ca: „resursele minerale de interes public ... sunt in mod exclusiv proprietate publica.” Ne-am putea intreba care resurse minerale ar fi de interes privat? O citire realista a prevederii ar fi ca orice resursa minerala valoroasa (sau potential valoroasa) este de „interes public” si, deci, o proprietate publica, dar cum va sti un proprietar ca proprietatea sa are asemenea resurse si, deci, este sau va deveni de interes public? Daca ecuatia „resurse potential valoroase = proprietate publica” este corecta, atunci Art. 136 alin. (3) nationalizeaza resursele subsolului. O asemenea proprietate publica diminueaza libertatea economica si poate conduce la niveluri mai mici de crestere economica pe termen lung.
Proprietatea publica inseamna si ca guvernul national are dreptul legal la toate valurile de venituri viitoare din resurse ale subsolului. Guvernul nu este obligat prin lege sa Imparta nici o parte din venitul generat de resurse cu proprietarul care detine drepturile de la suprafata. Mai degraba, guvernul trebuie sa plateasca compensatii numai daca actiunile sale afecteaza solul sau structurile de suprafata ale solului.
In timp ce aceasta cerinta poate constrange putin actiunile guvernului, nu cumva diviziunea drepturilor de proprietate conform careia subsol = proprietate publica, sol = proprietate privata va creste posibilitatea intrebuintarii deficitare de catre guvern? Ea va creste abuzul de resurse si venituri daca nu sunt luate masuri suplimentare de responsabilizare.
Cand guvernul va pastra controlul veniturilor generate de resursele subsolului el va fi in pozitia de a aloca „rente” rentierilor, care pot recurge la mita sau la alte actiuni corupatoare pentru a obtine rentele. Coruptia poate diminua cresterea economica pe termen lung, impunand costuri asupra tuturor cetatenilor romani. Cu alte cuvinte Constitutia poate sa creeze o varietate de „blesteme ale resurselor naturale” nationalizand resursele subsolului.
Care ar fi solutiile? Miscandu-ne de-a lungul unui continuum de la cel mai inalt grad de libertate economica la cel mai mic: A) Guvernul ar putea transmite drepturile asupra subsolului catre proprietari. Aceasta ar da proprietarilor un avantaj valoros in manunchiul de drepturi de proprietate. Proprietarii individuali ar fi Imputerniciti sa exploreze, sa dezvolte sau nu proprietatea lor asa cum cred de cuviinta, sau sa cedeze catre altii drepturile de explorare si dezvoltare. Desigur, proprietarii ar avea obligatia de a acorda compensatii celor carora le-ar aduce prejudicii in timpul explorarii sau dezvoltarii. Extinderea drepturilor de proprietate de aceasta maniera ar extinde si libertatea economica in Romania. B) Proprietatea ar putea fi detinuta in comun de catre guvern si detinatorul unei suprafete. intr-un asemenea caz, daca ambele parti sunt de acord, proprietarii comuni ar stabili un aranjament contractual pentru a Imparti atat cheltuielile, cat si veniturile. Impartirea venitului ar limita oportunitatile de cautare de arendasi si ar asigura proprietarului suprafetei resurse financiare pentru actiuni antreprenoriale sau de alt fel. Impartirea venitului ar putea conduce la investitii crescute in capitalul uman si ar putea servi ca alternativa sau complement la finantarea existenta a intreprinderilor mici si mijlocii. C) Guvernul ar putea pastra drepturile de proprietate asupra resurselor subsolului, dar ar crea un fond auditat independent care sa administreze venitul si sa ofere fiecarui cetatean roman un dividend anual in anii in care este generat profit prin intrebuintarea resurselor de subsol. Dividendele s-ar baza pe criterii stabilite prin consultarea unei palete largi de cetateni romani si ar putea include caracteristici precum varsta, vechimea cetateniei, statut de criminal sau infractor etc.
Asa cum este formulat in prezent, Art. 44 alin. (5) din Constitutia Romaniei foloseste insa un limbaj ambiguu pentru a descrie cand guvernul national poate folosi subsolul proprietatilor private. insa limbajul ambiguu din Art. 136 e suficient pentru a lasa impresia ca toate resursele valoroase ale subsolului sunt proprietate publica nationalizata. O astfel de nationalizare insa limiteaza libertatea economica si ofera oportunitati noi pentru coruptie si arendare atat de mult incat odata cu libertatea economica in Romania si este afectata si rata de crestere economica pe termen lung.
Textul de mai sus este publicat pe situl CADI
CADI este un centru de cercetare, advocacy si consultanta, angajat in promovarea institutiilor libertatii economice si civile. Centrul de Analiza si Dezvoltare Institutionala s-a dezvoltat ca o organizatie care reuneste curentele libertarian, liberal si conservator si alte miscari intelectuale de centru-dreapta.
Activitatile CADI includ de la organizarea de dezbateri publice si ateliere de discutii, la programe comune de publicatii si de asociere in jurul unor propuneri de politici publice, de la programe educationale, pana la consultanta legislativa si organizationala. Le putem imparti in doua categorii: analiza institutionala - cautarea unor solutii institutionale care sa garanteze proprietatea privata, sa promoveze libera intreprindere si liberul schimb prin scaderea semnificativa a taxelor, reglementarilor si birocratiei – si respectiv dezvoltare institutionala – constructia modalitatilor de a le pune in practica. Toate aceste activitati isi gasesc locul intr-un proiect social pe termen lung, crearea unei comunitati care sa sustina valorile clasic-liberale, activa pe mai multe nivele ale edificiului social - academic, politic, mediul de afaceri, si al societatii civile.
Chiar daca ne bucuram astazi de libertate politica, viata publica sta sub semnul presiunilor etatismului si toate aspectele vietii private sunt expuse presiunilor de limitare a libertatilor individuale. Aceasta situatie trece dincolo de cazul particular al Romaniei si ne priveste la nivel elementar pe toti indiferent de categoriile economice si sociale carora se intampla sa apartinem; functionarii publici insisi au ajuns captivi intr-un hatis reglementativ imposibil de aplicat si de respectat.
Salutam contributiile dumneavoastra la proiectele, programele si actiunile CADI. Nu ne facem iluzia ca ineficientele produse de stat vor fi vreodata complet eliminate. Speram insa ca actiunile noastre sa contribuie la procesul schimbarii catre o societate deschisa si o economie mai libera.
ECHIPA EXECUTIVA:
Horia Paul Terpe - Director executiv
Anamaria Chis - Coordonator administrativ
Tudor Glodeanu - Coordonator de programe
Dana Marin - Coordonator financiar
Aura Matei - Coordonator de programe
Irina Papuc - Cercetator
Monica Somandroiu - Staff Assistant
Ionut Sterpan - Coordonator de programe
Vlad Tarko - Coordonator de programe
ASOCIATI:
Bogdan Lazarescu
Mihai Neamtu
Olga Nicoara
Manuela Paraipan
Costel Stavarache
Andrei Trandafira
CONSILIUL EXECUTIV:
Dragos Paul Aligica, Senior Fellow at Mercatus Center, George Mason University
Adrian Miroiu, Chief of the Political Science Department of the National School of Political Studies and Public Administration Bucharest.
Mona Musca, Deputy, Euro-observer, ex Vice President of the National Liberal Party and ex Minister of Cults and Culture
Valeriu Stoica, Doctor in Law and Professor of Civil and Human Rights at the University of Bucharest
CONSILIUL ACADEMIC:
Benito Arrunada, President of the International Society for a Neo-Institutional Economy Professor at University Pompeu Fabra, Barcelona
Prof. Corneliu Birsan, Faculty of Law, University of Bucharest, Judge at the European Court of Human Rights
Peter Boettke, Deputy Director of The James M. Buchanan Center for Political Economy, Senior Research Fellow at the Mercatus Center , Professor, Department of Economics at George Mason University George Mason University
Aurelian Craiutu, Professor, Department of Political Science at Indiana University Bloomington
Pierre Garello, Director of IES-Europe, Professor of Economics at Paul Cezanne University in Aix-En-Provence
Fr. Marcel Guarnizo, Chairman Of Educational Initiative For Central And Eastern Europe, Vienna, and Diocesan Priest, Archdiocese Of Moscow
Leonard Liggio, Executive Director of the John Templeton Foundation Freedom Project Senior Vice President of Mont Pelerin Society, Research Professor of Law at George Mason University, and executive vice president of the Atlas Economic Research Foundation in Fairfax, Virginia.
Gabriel Liiceanu, Philosopher and Founding Director of the Humanitas Publishing House, Romania.
Herbert I. London, President of Hudson Institute and Professor at New York University
Costea Munteanu, Professor at the Faculty of International Economic Affairs, Academy of Economic Science Bucharest
Elinor Ostrom, Member of the American Academy of Arts and Sciences, President of the American Political Science Association, Co-director of The Workshop in Political Theory and Policy Analysis at Indiana University Bloomington, Nobel prize laureate in economic sciences.
Tom Palmer, Vice President For International Programs At The Atlas Economic Research Foundation, and Senior Fellow at the Cato Institute, Washington D.C.
Pascal Salin, Professor at the Université Paris IX Dauphine, president of the Mont Pelerin Society (1996-1998)
Vladimir Tismaneanu, Director of the Center for the Study of Post-Communist Societies and Professor in the Department of Government & Politics, University of Maryland
Reverend Robert Sirico, President of the Acton Institute for the Study of Religion and Liberty
COLABORATORI :
Raluca Alecu, Dragos Bigu, Brandusa Birhala, Florin Bondar, Razvan Braileanu, Andrada Busuioc, Remus Cernea, Iulia Cioroianu, Laurentiu Ciurea, Radu Cristescu, Sorin Cucerai, Andreea Curelea, Carmen Dorobat, Madalina Doroftei, Gabriela Dumitrescu, Anthony Evans, Andra Flenches, Victor Flueras, Alexandru Gabor, Laurentiu Gheorghe, Bogdan Glavan, Armand Gosu, Catinca Hanganu, Octavian Dragomir Jora, Cosmin Marinescu, Luciana Marsu, Andreea Martinovici, Anca Matei, Gabriel Mihalache, Crisia Miroiu, David Moscovici, Cristina Muset, Claudiu Nasui, Christian Nasulea, Ovidiu Neacsu, Radu Nechita, Cristian Patrasconiu, Serban Pitic, Liliana Popescu, Petronela Radu, Emi Socaciu, Mihail Radu Solcan, Ioan Stanomir, Manuela Strainu, Vlad Tanase, Bogdan Tatavura, Vlad Topan, Gelu Trandafir, Dacian Tolea, Radu Uszkai, Constantin Vica, Adrian Voicu, Marian Zulean.
CADI ESTE PARTE A ORGANIZATIILOR INTERNATIONALE:
Atlas Foundation
Stockholm Network
PARTENERI INSTITUTIONALI:
The Swiss Confederation Institute
Ambasada Marii Britanii in Romania
Institutul de Studii Populare
Asociatia Liberalism.ro
Centrul Independent de Studii in Economie si Drept
Institutul Ludwig von Mises - Romania
Centrul Roman de Studii Globale
Fundatia Ioan Barbus
Cato Institute
Heritage Foundation
Institute for Humane Studies
Institute for Economic Studies
Institute for Market Economics
Mercatus Center at George Mason University
Workshop for Political Theory and Policy Analysis at Indiana University
PARTENERI MEDIA:
22
PARTENERI IT:
Average Design
C-Design Studio
Spirio
Fara sustinerea morala, intelectuala si materiala a acestei comunitati extinse, CADI nu ar putea exista in Romania.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu