Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Cu prietenie, Dan Culcer

Transcrierea emisiunii "Ediţie specială"

Vorbitor: 

Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe

Data: 

11/15/10

Autor: 

Silvia Ilieş, RRA

Realizator: Bună ziua, stimaţi asculători! Avem o ediţie specială, invitat special, ministrul Afacerilor Externe, domnul Teodor Baconschi. Emisiunea este realizată de la sediul ministerului. Mulţumim domnului ministru că ne este gazdă pentru RADIO ROMÂNIA astăzi.
Teodor Baconschi: Vă mulţumesc şi eu pentru invitaţie la acest dialog.
Realizator: Mai multe evenimente sunt în derulare şi determină opinia publică să îşi indrepte atenţia mai mult spre locul României în lume, unde, de ce, cum, cine, de ce ni se întamplă ce ni se întamplă, după cum multe articole au apărut în ultima perioadă. O erodare a statutului de român. Şi vă întreb, domnule ministru, ce face MAE în aceste condiţii şi cum prezentaţi dvs. în afara ţării situaţia din România?
Teodor Baconschi: Sigur că ar fi ingrat să distribuim MAE în rolul de pompier de serviciu al unor efecte negative pe plan extern, care sunt legate de fragilitatea economiei noastre şi de scăderea atractivităţii noastre ca pol de investiţii în Europa de Sud-Est. În perioada de creştere economică România se conturase ca un soi de El Dorado printre noile state membre. Acest statut s-a erodat o dată cu intrarea noastră într-o recesiune severă, care a dus la o contracţie de aproape 8 procente în 2009. Şi, desigur, că imaginea noastră trebuie calculată pe diferite planuri. Una este maniera în care investitorii străini, de pildă, privesc România şi cred că ei o privesc în continuare ca pe o ţară cu potenţial, care va ieşi în curând din curba descedentă şi care va redeveni treptat atractivă, pentru că avem foarte multe proiecte de infrastructură mari, dar şi pentru că s-a creat o reţea de IMM-uri, de companii de nişă interesante. Există, de asemenea, pieţe în expansiune, de pildă în asigurări sau pensiile private, deci în sfera serviciilor financiare. Toate astea ne fac relativ optimişti. Un alt plan în care se construieşte imaginea noastră în afară este acela al comunităţilor româneşti. Ele au crescut mult mai repede decât se întamplă în cazul altor state de unde populatia se mişcă. Avem, după cum ştiţi, circa un milion de compatrioţi în Italia, aprape 850 de mii în Spania, dar românii au plecat să muncească şi să îşi găsească joburi mai bune în toate statele membre ale UE. Statele vechi au fost şi ele lovite de criză. Asta i-a făcut pe politicieni să cedeze mai uşor la atentatia populismului şi la inventarea ţapului ispăşitor, care de obicei este imigrantul, atunci când piaţa se restrange, atunci când populaţia este dominată de insecuritate economică. De asta este un soi de nedreptate obiectivă, greu de corectat, pentru că 95% dintre românii care lucrează în state membre UE sunt integraţi, au luat joburi pe care nu le doreau alţii sau au concurat cu alţii şi au fost preferaţi, pentru că sunt mai buni, şi, în general, ei deja contribuie la produsul intern brut al statelor gazdă, au o reţea asociativă, nu deranjează, în fond, pe nimeni. Sigur ai o marjă de infracţionalitate, pe care presa o poate pune sub o lupă, generând senzaţia că lucrurile sunt mai grave decât sunt de fapt. Dar toate aceste mici derapaje legate de comportamentul ilegal al anumitor compatrioţi stabiliţi în alte ţări se poate rezolva prin cooperare poliţienească, asta într-adevăr am reuşit, să trimitem mai mulţi poliţişti la interfaţă cu poliţiile statelor membre, prin schimb de informaţii, printr-o pedagogie publică mai clară cu privire la drepturi şi obligaţii şi cred că poate şi noi, atunci când ne facem autoportretul, ar trebui să fim mai puţin pesimişti şi să vedem că astea sunt lucruri normale, trecătoare. Dar nu este mai puţin adevărat că reforma educaţiei, de exemplu, este poate, în mod indirect, legată de felul în care românii se poartă în afara ţării.
Realizator: Domnule ministru, aţi atins trei direcţii: fuga capitalului din România, prima, starea comunităţilor româneşti în afara ţării şi comportamentul nostru în afară, dar şi al altora faţă de România. În prezent, conform datelor statistice, banii fug din România. Cum îi aduceţi inapoi, concret?
Teodor Baconschi: Cred că există şi alte statistici, care arată că băncile străine din România stau pe munţi de lichidităţi, dar nu au reluat creditarea. Dar noi trebuie să folosim ambasadele României pentru a difuza informaţia relevantă despre ce oportunităţi de afaceri există pe piaţa românească. Facem acest lucru, există şi proiectul de a muta reţeaua consilierilor economici externi de la MECMA la MAE şi sper ca acest lucru să întărească conlucrarea efectivă pe teren între şefii de misiune şi aceşti consilieri economici. Eu m-am intalnit şi aici cu o serie de şefi de companii multinaţionale, în acelaşi timp cu preşedinţi ai Camerelor, principalelor Camere de Comerţ, cum ar fi cea Americană, şi încercăm să facem un parteneriat direct, pe o platformă comună, între MAE şi Camerele de Comerţ, pentru a schimba informaţii şi pentru a acţiona convergent atat pe piaţa internă, cât şi când vine vorba de prezentat oferte în exterior. Încercăm să facem aceste relaţionări normale, dialogul este un cuvant cheie în toate aceste privinţe şi eu cred că băncile străine sau nu din România vor avea interesul să preia, pentru că prin ele vor trece toate miliardele din fondurile strucurale care sunt absorbite în România şi cred că nu au motive să plece, că dacă ar fi avut nu ar fi stat aici de plăcere sau din politeţe.
Realizator: Nu. Ele sunt foarte fericite că au cel mai bun client din lume: statul. Au oprit creditarea pentru consum.
Teodor Baconschi: Consumul este un factor de relansare a economiei, ca şi plata arieratelor, deci tot ce datorează statul companiilor private. Există voinţa guvernului de a stinge datoriile. Cred că băncile au fost poate prea răsfăţate, nu ştiu. În alte state, precum Ungaria, guvernul, care deţine acolo o majoritate indiscutabilă, le-a cerut şi lor un efort de solidaritate, pentru a ieşi împreună cu clienţii lor din criză. Cred că şi Ordonanţa 50 face acelaşi lucru. A fost discutată, dar este clar că toată lumea trebuie să facă ceva, pentru că nu putem ieşi din criză nedialogând şi acţionând solitar. Este nevoie de o concertare, Banca Naţională, bănci, guvern, Cameră de Comerţ, mediul corporatist şi dialogul politic de la stat la stat. Toate astea au loc, sunt procese destul de complicate, dar toate prognozele concordă cu privire la şansa noastră de a reveni pe pozitiv oricât de modest la anul şi de a relua un trend care nu va mai avea cifrele din 2006-2008, dar care va reface încrederea mediului de afaceri în România.
Realizator: Continuui cu cea de-a doua idee pe care aţi lansat-o, starea comunităţilor românilor din afara ţării. Nici aceştia nu au mai trimis bani în România; şi aceştia sunt destul de rezervaţi faţă de ceea ce se întamplă acum aici. Aveţi acţiuni speciale pentru ei să îi atrageţi din nou să vină?
Teodor Baconschi: Cred că cei care şi-au făcut prin muncă şi sacrificiu un rost în alte ţări nu se mai întorc, pentru că ar însemna să renunţe la costul psihologic, familial, financiar al acestei semiintegrări. Este adevărat, în Spania şomajul a ajuns spre 20% şi asta a restrâns şi accesul românilor pe piaţa muncii. O serie de state membre au liberalizat treptat piaţa muncii. Franţa ajunsese pe la vreo 156 de meserii deschise, Marea Britanie este şi mai închisă, Germania a liberalizat acum accesul la muncile sezoniere şi la alte domenii. Ne pleacă medicii pentru că multe ţări europene plătesc mult mai bine şi au deficit în sistem de cadre medicale. Lucrurile trebuie luate obiectiv, fără prea multe sentimentaliste. Oamenii trimit mai puţini bani acasă pentru că foarte mulţi au intrat în şomaj sau pentru că salariile s-au diminuat în foarte multe ţări europene. Dar este o situaţie temporară, în sensul că Europa grosso modo a ieşit din recesiune. Germania se prezintă cu statistici economice foarte încurajatoare. Ea este motorul. Va atrage după sine şi Austria. Şi Austria este extrem de expusă în România. Cred că tot acest mixt de fonduri europene, reluarea creşterii în Europa şi convergenţă, politici de coeziune şi convergenţă, care sunt în derulare, ne vor apropia încet-încet şi pe noi de limanul acesta la care visăm. Cred eu că, dacă ieşim din recesiune, s-ar putea ca totuşi o serie de români să aleagă să revină în România. De ce? Pentru că în următorii ani vor fi mari proiecte. Trebuie să facem autostrăzi. Este foarte posibil ca ei să se întoarcă. Mai greu va fi, dacă nu reformăm sistemul de sănătate, daca nu le creăm condiţii, inclusiv salariale, mai greu va fi deci să îi readucem pe românii de înaltă calificare.
Realizator: Şi totuşi ei au probleme acolo, din datele noastre şi emisiunile pe care noi le-am realizat, că mulţi ne-au spus că a fi român acum în multe părţi este un pericol. Comunităţile de români, românii nu sunt tocmai pe inima şi placul multor europeni, dar şi în alte părţi. Este imaginea României o problemă de securitate naţională, domnule ministru?
Teodor Baconschi: Nu aş merge până acolo. Ce se întamplă este că în orice societate străinul este la început privit cu neîncredere. Acesta este un fapt social etern. Pe de altă parte, noi avem un complex de inferioritate de care trebuie să scăpăm treptat şi nu putem scăpa decât prin voinţă colectivă şi printr-un discurs tonic, pozitiv, incurajator. Trebuie să avem mai multă încredere în noi înşine. Există într-adevăr români care dezvoltă acest complex de persecuţie, li se pare că toată lumea are ceva cu ei.
Realizator: Mergem pe crimele care au avut loc, pe accidentele care li se intamplă pe cei care sunt expulzaţi, chiar dacă sunt romi, sunt tot cetăţeni români.
Teodor Baconschi: Cred că datoria noastră este, apropo de grupurile vulnerabile - v-aţi referit la romi, un subiect pe care l-am reluat toată vara, ne-am ocupat proactiv în toate forurile europene pentru a apăra dreptul lor la liberă circulaţie, alături de toţi ceilalţi cetăteni români, dar, încă o dată, am văzut foarte clar, să nu ne îmbătăm cu apă rece, preşedintele Comisiei Europene, care a venit de curând la Summit-ul Dunării la Bucureşti, doamna Merkel a fost aici în vizită, ne-au dat semnalul că se aşteaptă ca ţările de origine a acestor comunităţi să îşi asume responsabilităţile proprii, deci să nu se aştepte ca, în numele liberei circulaţii, zeci de mii de oameni care nu au din ce trăi altfel decât din cerşetorie, bunăoară, să depăşească limita celor 90 de zile şi să rămană în cârca serviciilor sociale din Franţa, Germania sau alte state membre. De asta în România există o conştiinţă politică acum, guvernamentală, legată de eforturile de incluziune. M-am dus acum câteva zile la Timişoara, m-am întâlnit cu nişte parlamentari europeni, printre care şi francezi, care veniseră să vadă cum stau lucrurile cu aceste comunităţi, chiar acolo de unde pleacă oamenii spre vest. La Arad, bunăoară, constataseră că primăria s-a descurcat şi a făcut un sistem de locuinţe sociale, există un sistem de formare continuă, deci există proiecte pilot, prin care se demonstrează cum, necum, capacitatea autorităţilor române centrale şi locale de a-i recupera social pe aceşti concetăţeni, trebuie să facem acest efort, care, sigur, nu are sediul la MAE, are sediul la Ministerul Muncii, la Ministerul Educaţiei, la Ministerul Sănătăţii şi mai ales in primăriile de sate şi oraşe.
Realizator: Aţi vorbit de faptul că este o decizie şi politică felul cum Europa tratează comunităţile, diversitatea. O decizie politică este şi libera circulaţie. S-ar părea că noi avem o decizie politică luată, spaţiul Schengen şi neaderarea în spaţiul Schengen când ne-am propus.
Teodor Baconschi: Cu Schengen stăm în grafic. Este o chestiune tehnică, evaluată de Comisia Europeană, care va fi apoi politic decisă mai întai în Consiliul Miniştrilor de Interne şi Justiţie şi apoi în Consiliul European, la anul. Franţa şi Olânda şi-au manifestat scepticismul cu privire la capacitatea noastră de a apăra cum trebuie graniţa Uniunii. Ce înseamnă asta? Înseamnă că, în pofida eforturilor de creare a unei infrastructuri - şi am securizat frontiera cu tehnologie EADS, am făcut tot ce ţine de cooperarea poliţienească, de gestionarea sistemului de vize integrat etc., nu ajunge infrastructura, factorul uman este esenţial. Dacă ai acte de corupţie la vamă, opinia publică din Franţa, care intră la anul în alegeri, se poate teme că un vameş necinstit, pe 100 de euro, îţi bagă în Europa, în spaţiul Schengen, mai ştiu eu ce candidaţi la emigraţie ilegală din Asia Centrală, din Pacific, din orice parte a lumii. Există într-adevăr o zonă de vulnerabilitate, pentru că migraţia este dinspre sud spre nord şi noi suntem în sud-est, deci cu grecii şi bulgarii avem de apărat o zonă într-adevăr unde trebuie să demonstrezi că nu apar vulnerabilităţi semnificative. Va trebui să le spunem acestor parteneri sceptici că reforma in justiţie, deoarece corupţia la frontieră, să spunem, se leagă de capacitatea justiţiei de a penaliza corupţia, nu, miniştrii de resort se vor deplasa, alături sau împreună cu mine, pentru a transmite toată această informaţie despre ce am făcut în reforma justiţiei, cu codurile, cu ANI, cu mica reformă a justiţiei, pentru a da detalii, pentru a răspunde, pentru a dialoga, ca să stingem aceste neîncrederi. Dar eu mă văd cu toţi omologii din UE şi la Bruxelles, şi aici, şi la ei acasă. Majoritatea clară a statelor membre au spus, împreună cu doamna Merkel, împreună cu domnul Barroso, ca preşedinte al Comisiei, că România, pe şase din şapte evaluări, a ieşit bine, mai aşteptăm una, că va fi o evaluare finală, obiectivă, că este nelegitimă legătura dintre decizia politică de aderare a României şi Bulgariei la Schengen, şi alte subiecte, aşa încat muncă, coordonare, ne coordonăm şi cu bulgarii în sensul ăsta, nu numai la nivel de Minister de Externe, ci interguvernamental, ca să facem şi lobby-ul comun, să avem într-adevăr o acţiune comună, că suntem legaţi de ei şi ei de noi.
Realizator: Când se va întâmpla această evaluare?
Teodor Baconschi: Ultima este în decembrie. După aceea, în ianuarie - februarie, va fi deja raportul Comisiei, care intră în procesul ăsta de digestie politică, să spun aşa.
Realizator: Sunteţi optimist.
Teodor Baconschi: Eu sunt optimist. Dacă va fi o mică amânare, asta nu înseamnă că nu intrăm. Am auzit o opinie conform căreia, dacă nu intrăm la anul, nu mai intrăm şapte ani sau nu ştiu ce. Nu este fondată. Avem un calendar, există un angajament politic.
Ne-am făcut, cu mari eforturi, şi financiare, şi umane, temele tehnic, din acest punct de vedere, dar nu este mai puţin adevărat că de sus pană jos, de la ministru de interne pană la funcţionarul vamal, trebuie să priceapă că în corectitudinea lui minimală fiecare participă la o responsabilitate enormă, aceea de a ţine Europa sigura, fără probleme de emigraţie clandestină. Pentru că gândiţi-vă că, din acel moment, odată ce suntem în Schengen, orice emigrant clandestin intră la Ungheni şi se duce până la Lisabona, în Europa. Deci nu mai poate fi controlat, restul fiind graniţe interne ale Uniunii.
Realizator: Pe graniţa de est există o sensibilitate a României, dar s-ar părea că nu este aceeaşi sensibilitate şi pentru alţii, care iau decizia pentru noi. Să fie oare această legătură dintre România şi Republica Moldova una din cauze? Politica noastră a fost prea deschisă, prea emoţională faţă de această ţară?
Teodor Baconschi: A fost emoţională, este pragmatică şi va fi europeană. Eu cred că în zece luni am făcut mai mult decât în zece ani, proiecte care dormeau pe lista de subiecte bilaterale s-au concretizat. Prezenţa noastră în Republica Moldova este masivă deja; am deschis două noi consulate generale, deschidem un birou consular şi la Ungheni, am deschis ICR la Chişinău, TVR a revenit în Republica Moldova, cadrul juridic bilateral s-a completat. Nici nu mai ştiu numărul exact, 15 sau 16 acorduri.
Realizator: Deci graniţa este deschisă, nu este atât de securizată.
Teodor Baconschi: Păi nu, noi ne facem tema, că de-asta a fost nevoie şi de tratatul ăsta pentru gestiunea comună a frontierei. Trebuie să ai reguli pe gestiunea comună a frontierei şi asta am făcut. Deci, tehnic, suntem într-un plan clar de cooperare pentru gestiunea frontierei cu Moldova. Agenţia Naţională pentru Cetăţenie are filiale. Îi ajutăm şi pe moldovenii din România la alegerile din 28 noiembrie: vom deschide opt secţii de votare la noi. Deci intrăm într-adevăr în faza în care apropierea dintre România şi Republica Moldova se bazează pe proiecte, de interconectare, de infrastructură, de creştere a investiţiilor româneşti acolo şi, în acelaşi timp, vrem să urmărim ca actor, nu ca spectator, şi procesul acesta de soluţionare a conflictului din Transnistria. Cred că este o dinamică nouă în toată regiunea, am prins trenul, nu am rămas pe strapontină şi ne vom juca rolul cu responsabilitate, pentru ca destinul european al Republicii Moldova să devină un fapt.
Realizator: Ce proiecte aveţi în plan, domnule ministru, pană la sfarşitul anului?
Teodor Baconschi: Avem o serie de exerciţii impuse sau summit-uri, UE - Africa, Summit OSCE de la Astana, Summit-ul NATO de la Lisabona. Eu mai am în program o serie de deplasări în state membre. Avem în şantier lansarea şi vreau să duc în CSAT unele strategii clare pe zece ani cu China, pe care nu avem cum să o subevaluăm, ca putere emergentă în stare să modifice toate raporturile, toată configuraţia geopolitică a planetei. Vreau să avansăm cu Ucraina, cu tratatul de mic trafic de frontieră, cu deschiderea unor puncte sau birouri consulare şi peste graniţă - şi ei sunt foarte interesaţi, cu atat mai mult cu cât cred mai mult decât credeţi dvs. că vom intra în Schengen.
Realizator: Eu nu mi-am expus părerea personală, vă rog să mă iertaţi.
Teodor Baconschi: Da. Glumeam. Cu Ungaria vrem să facem rapid o şedinţă comună de guvern; ne-am coordonat oricum cu ei. Viktor Orban a fost şi la Baku cu preşedintele Băsescu pentru AGRI, a venit şi la Summit-ul Dunării, premierul Boc a fost la precedenta întalnire a statelor danubiene la Budapesta şi începe preşedinţia maghiară, urmată de cea poloneză, deci ne ajustăm agenda mai ales regional, pentru a profita de aceste două preşedinţii central-europene şi pentru a vedea cum - asta e o ambiţie pe care am anunţat-o la începutul mandatului meu, la începutul acestui an, acela de a ieşi din logica de competiţie specifică etapei de preaderare şi, într-adevăr, de a ne concerta; există astfel cluburi, nu vrem doar Vişegrad, vrem ca întreaga regiune să vorbească pe cât posibil pe o voce, pentru a apăsa mai mult în balanţa afacerilor europene şi de-asta şi vizita la Bucureşti a preşedintelui Poloniei. Noul preşedinte al Poloniei a adus la antamarea acestui parteneriat strategic cu Polonia. Simetric, vrem să lucrăm şi cu Turcia, deci să ne ancorăm regional, astfel încât subiectele în suspensie - Balcanii Occidentali, Republica Moldova - să poată fi acoperite printr-o cooperare mult mai intensă între România, ca pivot în regiune, şi partenerii noştri din UE şi NATO.
Realizator: Se fac cinci ani - mai sunt câteva săptămani - de când, într-un fel cu bucurie, dar fără mare surpriză pentru unii, pentru alţii cu mare surpriză, s-a auzit vorbind de axa Washington-Londra. Iată, după cinci ani, nu mai vorbim prea mult despre ea. N-aţi vorbit de SUA, n-aţi vorbit de relaţia cu Marea Britanie.
Teodor Baconschi: Pentru că nu m-aţi intrebat.
Realizator: Şi atunci vă intreb ce este cu axa. Ce axe mai avem?
Teodor Baconschi: Dvs sugeraţi că am fi dezxasaţi deja, dar eu spun că...
Realizator: Eu mă străduiesc să merg pe toate axele, dacă se poate.
Teodor Baconschi: Astea sunt metafore, metafore de politică externă.
Realizator: Nu ni s-a părut o metaforă in 2005.
Teodor Baconschi: Noi suntem atlantişti. Şi noi, şi polonezii, şi cehii, şi ungurii - nu aveţi nicio grijă, nu a pierdut nimeni din vedere importanţa majoră a relaţiei UE-SUA, NATO-SUA. Pe de altă parte, în cinci ani lucrurile evoluează, se schimbă administraţiile americane, care pot avea alte opţiuni, dar nici acolo, pe fond, nu s-au schimbat lucrurile cu adevărat importante. De-asta negociem desfăşurarea unor elemente din sistemul antirachetă, de-asta vom merge la Lisabona cu aşteptarea larg împărtăşită ca NATO să-şi asume acest sistem de scut antirachetă, ca să protejăm 500 de milioane de europeni. Dacă domnul Lavrov a declarat recent că Rusia e interesată, a răspuns de fapt invitaţiei lansate de aliaţi prin autoritatea secretarului general Rasmussen. Ei bine, e o lume în mişcare, e o lume care se recompune şi e o lume în care România pledează fără niciun fel de ezitare pentru o punte transatlantică foarte solidă. Cu Londra, de când avem guvernul, chiar am primit, prin noul ambasador britanic aici, semnale foarte clare că pe ei îi interesează geostrategic România, că vor intensificarea dialogului. Avem un parteneriat strategic care lâncezea un pic; pregătim vizita preşedintelui la Londra.
Realizator: Când?
Teodor Baconschi: La începutul anului viitor cred că se va putea perfecta.
Realizator: În SUA?
Teodor Baconschi: În SUA, e un şantier deschis. Preşedintele Obama, dacă aţi observat actualitatea internă americană, e absorbit de reforme, de închiderea crizei, de noua majoritate în Camera Reprezentanţilor, deci au pregătit, desigur, aceste alegeri la mijlocul mandatului.
Realizator: Intermediare.
Teodor Baconschi: Da, intermediare. Şi nu l-aţi văzut pe preşedintele Obama la Sofia, ca noi să fim palizi de invidie.

Realizator: Dar am auzit că se duce, acum, cu ocazia lui G20. A ieşit pe undeva o ştire că merge la Sofia.
Teodor Baconschi: Nu, sunt speculaţii. Noi suntem în legătură cu partenerii americani. Am făcut o foarte bună vizită anul acesta la Washington, am scanat toate subiectele, într-adevăr, de interes pentru noi. Sigur, aşteptăm ca, odată cu dezvoltarea infrastructurii rutiere, să se dezvolte şi investiţiile americane în România. Lucrez cu ambasadorul Gitenstein foarte bine, în acest sens, pentru a transmite în marile corporaţii americane informaţii despre România, ca ţară posibil atractivă. Deci, dialogul politic este foarte în regulă. Nu avem litigii şi deci nici motive de a ne vedea prea des la varf, dar, încă o dată, dialogul politic are o agendă foarte clară, prietenii ăştia americani ne cunosc aşteptările şi noi ştim ce aşteaptă de la noi. Concertarea e foarte bună şi în ceea ce priveşte securitatea în zona extinsă a Mării Negre şi un nou concept strategic NATO şi schimburile economice şi comunitatea noastră de acolo, deci, sigur, normalitatea e mai puţin spectaculoasă, dar nu trebuie nici ignorată sau privită ca stare de criză, pentru că, de fapt, lucrurile merg în tempoul lor şi avem foarte multe subiecte şi puncte de vedere comune între noi şi SUA.
Realizator: De puţin timp aţi devenit şi politician activ, aşa că mulţi din presa care se ocupă de politică v-au dorit un „bine aţi venit” şi au început să vă studieze, mai ales că s-au şi lansat tot felul de poziţii pe care nu le-aţi negat, dar nici nu le-aţi confirmat că vor fi în curând. Cum se simte politicianul Teodor Baconschi în Guvernul actual al României, în situaţia actuală?
Teodor Baconschi: E o luptă şi sunt un luptător, nu-mi place să adorm, aşa, pe ipoteze vagi, e o situaţie dificilă şi mă bucur că fac parte dintr-un guvern care a tras frana înainte de a intra maşina noastră economică într-o prăpastie. Acum, aştept de la propriul guvern, aşa cum aşteaptă şi societatea românească activă, mediul economic, măsuri pro active de lansare şi, în acelaşi timp, îmi dau seama că intrarea mea în politică a fost mai bine primită decât mă aşteptam poate eu insumi, pentru că am pus pe piaţă o serie de teme, începem un nou ciclu politic, trebuie dialog putere-opoziţia, trebuie reforma partidelor, trebuie dusă la capăt agenda de reformă a statului, toate aceste teme văd că au o reverberaţie extraordinară. Ele demonstrează că intuiţia mea e corectă şi îmi deschid posibilitatea unui şantier politic mai vast. Voi lucra împreună cu colegii mei din PDL, pentru că sunt un om de echipă, şi, în acelaşi timp, auzeam aseară, m-a şi amuzat, la o emisiune TV, pe cineva care vorbind de mine, un jurnalist, spunea că aş fi excesiv de manierat. Acum, educaţia mea şi felul meu de a privi scena politică, viaţa în cetate mă fac să cred că nu există exces în bunele maniere şi că, dimpotrivă, politeţea e o armă, care poate dezarma multe atitudini iraţionale şi care poate duce la ceva constructiv, fie că te adresezi propriului partid, fie că eşti în dialog politic normal cu competitorii.
Realizator: Sunteţi pregătit să deveniţi prim-ministru? V-aţi dori?
Teodor Baconschi: Doamnă, toată lumea te trage de limbă în sensul că trebuie să declari nu ştiu ce ambiţii punctuale: vreau să fiu preşedinte sau vreau să...
Realizator: Vă întreb dacă aţi accepta un asemenea post.
Teodor Baconschi: Eu am intrat în politică ca un om matur, relativ tânăr, responsabil, educat, europenizat şi care e convins că România merită altceva şi în politică, şi în economie, şi în Europa. Pe această bază sunt un actor care joacă şi, deci, din acest motiv, sunt deschis tuturor posibilităţilor. Nu cred că, în această etapă, în care trebuie să urcăm din nou panta, aş fi un bun prim-ministru, ca să vă dau totuşi un răspuns.
Realizator: Vă mulţumesc foarte mult pentru acest interviu. A fost un interviu în exclusivitate, într-o ediţie specială, cu ministrul Afacerilor Externe român, domnul Teodor Baconschi. Mulţumim, domnule ministru.
Teodor Baconschi: Vă mulţumesc foarte mult.