Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Care este destinul acestei diversiuni? Căci scopul său e clar.
Cu prietenie, Dan Culcer
Surse ale Romanian Global News din Timoc sustin ca mai multe partide sarbesti incitate de organele de securitate sarbe vor incerca in acest an sa preia controlul Consiliului National al Minoritatii Nationale Rumane din Serbia si sa schimbe directiva votata de acest consiliu ca limba utilizata este limba romana literara.
Toate acestea se petrec cu complicitatea autoritatilor centrale de la Belgrad care pe de o parte clameaza dorinta de integrare in Uniunea Europeana, iar pe de alta parte sunt complici ai actelor antiromanesti din Timoc, lansand diversiuni de tipul “limba vlaha” este diferita de limba romana sau “poporul vlah” este diferit de cel roman.
Demostratia este facuta de Ministerul pentru Drepturile Omului de la Belgrad care in loc sa apere drepturile minoritatilor inventeaza pentru inscrierea in listele electorale speciale care vor alege noile consilii nationale ale minoritatilor, limba “vlaha” (Formularele pentru înscrierea în listele electorale speciale). Ultima rubrica de pe pagina este limba “vlaha”( limba vlahã SOLICITARE de înscriere în listela electoralã specialã a minoritãţii naţionale), iar la pozitia 14 este limba romana (limba românã C E R E R E pentru înscrierea pe lista electoralã specialã a minoritãþii naþionale). Oricine va deschide acele formulare poate vedea ca este vorba de aceeasi limba. Dar nu si oficialii sarbi pentru care evidenta nu este evidenta, iar albul este negru si invers.
Iar aceste lucruri se intampla pe fondul ajutorului dat Serbiei de Romania, atat in procesul de integrare europeana si de apropiere de NATO cat si in problema Kosovo. Probabil ca asa stiu sarbii sa fie recuroscatori: le faci bine iti fac rau!
Românii din Serbia, împărţiţi artificial în două comunităţi etnice distincte de autorităţile de la Belgrad şi organizaţi în Consiliul Naţional al Românilor, cu sediul la Novi Sad - Voivodina (românii) şi Consiliul Naţional al Rumânilor-Vlahilor, cu sediul la Negotin - Timoc (rumâno-vlahii), continuă să adune semnături pentru alegerea noilor componente a celor două consilii naţionale româneşti. Românilor le va fi necesar un număr de peste 13.800 de semnături, iar valaho-rumânilor 16.100 de semnături (în funcţie de mărimea colectivităţii declarate la ultimul recensământ din 2002). Dacă vor aduna numărul respectiv de semnături, atunci vor avea loc alegeri directe pentru conducerea respectivelor consilii naţionale. Adică, aceia care s-au înscris pe aceste liste vor putea la finele lunii mai 2010, să participe la alegeri şi să aleagă pe viitorii membri ai consiliilor naţionale.
În Voivodina, acţiunea de înscriere este coordonată de către Consiliul Naţional al Românilor cu sediul la Novi Sad şi până în prezent au fost adunate ceva peste 5.500 de semnături (ar mai fi nevoie de 8.500 semnături). Acţiunile au fost arganizate la Torac (1000 de semnături), la Uzdin (550 semnături), la Iancaid (220 semnături), la Deliblata (100 semnături), la Maramorac (60 semnături), precum şi la Sălciţa, Satu Nou, Seleuş, Alibunar, Iablanca.
În Serbia de Răsărit (Timoc) campania de adunare a semnăturilor a început dar sunt semnale că aceasta se derulează în mod greoi, sens în care se preconizează un eşec al campaniei în cauză. până în prezent nu se cunoaşte dacă cineva din Serbia de Răsărit (Timoc) adună semnături pentru alegerea Consiliului Naţional al Românilor de la
Novi Sad (poate cu excepţia celor două birouri teritoriale ale Consiliului Naţional al Românilor de la Bor şi Cladova).
Există pericolul că dată fiind divizarea românilor din Serbia în români şi valahi (prin existenţa celor două consilii naţionale), nici una dintre cele două grupări româneşti să nu ajungă la numărul necesar de semnături pentru a avea alegeri directe, în caz contrar, alegerea viitoarei conduceri a celor două consilii urmând a se face prin sistemul de electori (la fel cum se proceda în democraţiile incipiente de sec. XIX.).
În acest caz, dacă se ajunge la sistemul de electori, în ceea ce priveşte
Consiliul Naţional al Rumânilor-Vlahilor, cu sediul la Negotin - Timoc, există pericolul ca, prin complicitatea directă a autorităţilor centrale de la Belgrad, să se încerce preluarea controlului direct asupra acestei structuri a minoritarilor români din regiune, prin intermediul unor reprezentanţi din teritoriu ai unor partide naţionaliste sârbeşti sau chiar a organelor de securitate sârbă, în vederea schimbării directivei respectivului consiliu al românilor-vlahilor, votată în cursul anului 2008, conform căreia limba maternă a vlahilor este limba română şi înlocuirea acesteia cu o alta, care să prevadă că limba maternă a vlahilor este limba sârbă, sau, în cel mai bun caz, aceasta să fie una diferită şi de limba română, şi de limba sârbă, urmând să fie standardizată în cursul anului 2010. De aceea se pune întrebarea de ce liderii românilor din Timoc nu se implică în mod activ în strângerea numărului de semnături, pentru a evita un asemenea pericol la adresa comunităţii româneşti-vlahe din zonă.
http://www.ljudskaprava.gov.rs/index.php?option=com_content&task=view&id=206&Itemid=56
http://www.ljudskaprava.gov.rs/dokumenti/nacionalnis/zahtev_pbs_upis_vlaski.pdf
http://www.ljudskaprava.gov.rs/dokumenti/nacionalnis/zahtev_pbs_upis_rumunski.pdf
Iată victoria diversiunii.
Incepand de ieri, 22 iunie, Consiliul National al Minoritatii Nationale Rumane din Serbia a fost preluat de partidele sarbesti, presedintele acestuia fiind desemnat un membru al Partidului Socialist, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc. Cei sapte electori ai listei romanilor/vlahilor din Timoc, lista castigatoare a alegerilor, nici macar nu au primt cu totii invitatii la adunarea organizata de autoritatile de la Belgrad in graba, pentru a nu mai lasa timp pentru eventuale noi negocieri, care ar fi dat peste cap coalitia partidelor sarbesti ce au preluat consiliul. Alianta dintre socialisti si democratii lui Tadici a demostrat inca odata ca pentru guvernul de la Belgrad, recenta vizita a ministrului de externe roman a fost un fel de frectie la picior de lemn. Dr. Pedrag Balasevic a intrebat la adunare de ce asa graba cu organizarea acesteia, in conditiile in care la nici-un alt consiliu al unei minoritati din Serbia, aceasta adunare nu a fost organizata. Reprezentantii Ministerului pentru drepturile omunlui si minoritatilor de la Belgrad, trimisi la fata locului, au ridicat din umeri, refuzand sa raspunda. Transformarea consilului dintr-o institutie a romanilor/vlahilor din Timoc, intr-o institutie subordonata intereselor partidelor sarbesti, este incununarea unei campanii de teroare, ura, minciuna si frauda, orchestrata de statul sarb impotriva romanilor din Timoc, fapt ce demostreaza adevarata fata a regimului „democratic” al lui Boris Tadici.Cert este ca din acest moment, in care Serbia a demonstrat ce le ofera, romanii din Timoc ar putea sa-si schimbe radical discursul si modelul de actiune pentru a reusi pastrarea identitatii nationale si creearea de institutii care sa-i ajute sa faca acest lucru.
Ce vor face institutiile statului roman? Romanii timoceni spera sa nu stea pe margine, asa cum au mai stat si altadata. Sau atunci cand au acordat un ajutor, acesta, in comparatie cu ce face statul maghiar pentru minoritatea maghiara din Serbia, sau statele arabe pentru bosnieci, nici nu poate fi luat in discutie.
Romanian Global News
Toate acestea se petrec cu complicitatea autoritatilor centrale de la Belgrad care pe de o parte clameaza dorinta de integrare in Uniunea Europeana, iar pe de alta parte sunt complici ai actelor antiromanesti din Timoc, lansand diversiuni de tipul “limba vlaha” este diferita de limba romana sau “poporul vlah” este diferit de cel roman.
Demostratia este facuta de Ministerul pentru Drepturile Omului de la Belgrad care in loc sa apere drepturile minoritatilor inventeaza pentru inscrierea in listele electorale speciale care vor alege noile consilii nationale ale minoritatilor, limba “vlaha” (Formularele pentru înscrierea în listele electorale speciale). Ultima rubrica de pe pagina este limba “vlaha”( limba vlahã SOLICITARE de înscriere în listela electoralã specialã a minoritãţii naţionale), iar la pozitia 14 este limba romana (limba românã C E R E R E pentru înscrierea pe lista electoralã specialã a minoritãþii naþionale). Oricine va deschide acele formulare poate vedea ca este vorba de aceeasi limba. Dar nu si oficialii sarbi pentru care evidenta nu este evidenta, iar albul este negru si invers.
Iar aceste lucruri se intampla pe fondul ajutorului dat Serbiei de Romania, atat in procesul de integrare europeana si de apropiere de NATO cat si in problema Kosovo. Probabil ca asa stiu sarbii sa fie recuroscatori: le faci bine iti fac rau!
Românii din Serbia, împărţiţi artificial în două comunităţi etnice distincte de autorităţile de la Belgrad şi organizaţi în Consiliul Naţional al Românilor, cu sediul la Novi Sad - Voivodina (românii) şi Consiliul Naţional al Rumânilor-Vlahilor, cu sediul la Negotin - Timoc (rumâno-vlahii), continuă să adune semnături pentru alegerea noilor componente a celor două consilii naţionale româneşti. Românilor le va fi necesar un număr de peste 13.800 de semnături, iar valaho-rumânilor 16.100 de semnături (în funcţie de mărimea colectivităţii declarate la ultimul recensământ din 2002). Dacă vor aduna numărul respectiv de semnături, atunci vor avea loc alegeri directe pentru conducerea respectivelor consilii naţionale. Adică, aceia care s-au înscris pe aceste liste vor putea la finele lunii mai 2010, să participe la alegeri şi să aleagă pe viitorii membri ai consiliilor naţionale.
În Voivodina, acţiunea de înscriere este coordonată de către Consiliul Naţional al Românilor cu sediul la Novi Sad şi până în prezent au fost adunate ceva peste 5.500 de semnături (ar mai fi nevoie de 8.500 semnături). Acţiunile au fost arganizate la Torac (1000 de semnături), la Uzdin (550 semnături), la Iancaid (220 semnături), la Deliblata (100 semnături), la Maramorac (60 semnături), precum şi la Sălciţa, Satu Nou, Seleuş, Alibunar, Iablanca.
În Serbia de Răsărit (Timoc) campania de adunare a semnăturilor a început dar sunt semnale că aceasta se derulează în mod greoi, sens în care se preconizează un eşec al campaniei în cauză. până în prezent nu se cunoaşte dacă cineva din Serbia de Răsărit (Timoc) adună semnături pentru alegerea Consiliului Naţional al Românilor de la
Novi Sad (poate cu excepţia celor două birouri teritoriale ale Consiliului Naţional al Românilor de la Bor şi Cladova).
Există pericolul că dată fiind divizarea românilor din Serbia în români şi valahi (prin existenţa celor două consilii naţionale), nici una dintre cele două grupări româneşti să nu ajungă la numărul necesar de semnături pentru a avea alegeri directe, în caz contrar, alegerea viitoarei conduceri a celor două consilii urmând a se face prin sistemul de electori (la fel cum se proceda în democraţiile incipiente de sec. XIX.).
În acest caz, dacă se ajunge la sistemul de electori, în ceea ce priveşte
Consiliul Naţional al Rumânilor-Vlahilor, cu sediul la Negotin - Timoc, există pericolul ca, prin complicitatea directă a autorităţilor centrale de la Belgrad, să se încerce preluarea controlului direct asupra acestei structuri a minoritarilor români din regiune, prin intermediul unor reprezentanţi din teritoriu ai unor partide naţionaliste sârbeşti sau chiar a organelor de securitate sârbă, în vederea schimbării directivei respectivului consiliu al românilor-vlahilor, votată în cursul anului 2008, conform căreia limba maternă a vlahilor este limba română şi înlocuirea acesteia cu o alta, care să prevadă că limba maternă a vlahilor este limba sârbă, sau, în cel mai bun caz, aceasta să fie una diferită şi de limba română, şi de limba sârbă, urmând să fie standardizată în cursul anului 2010. De aceea se pune întrebarea de ce liderii românilor din Timoc nu se implică în mod activ în strângerea numărului de semnături, pentru a evita un asemenea pericol la adresa comunităţii româneşti-vlahe din zonă.
http://www.ljudskaprava.gov.rs/index.php?option=com_content&task=view&id=206&Itemid=56
http://www.ljudskaprava.gov.rs/dokumenti/nacionalnis/zahtev_pbs_upis_vlaski.pdf
http://www.ljudskaprava.gov.rs/dokumenti/nacionalnis/zahtev_pbs_upis_rumunski.pdf
Iată victoria diversiunii.
Ce vor face institutiile statului roman? Romanii timoceni spera sa nu stea pe margine, asa cum au mai stat si altadata. Sau atunci cand au acordat un ajutor, acesta, in comparatie cu ce face statul maghiar pentru minoritatea maghiara din Serbia, sau statele arabe pentru bosnieci, nici nu poate fi luat in discutie.
Romanian Global News
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu