Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Extrag un citat dintr-un comentariu la aceste studiu. Se reumă exact situația. « Am fost la Rosia Montana acum o luna si am schimbat cateva vorbe cu un
localnic care inca lucreaza la mina. Am observat modul realist si
pragmatic in care priveste lucrurile. E constient termenii afacerii nu
sunt tocmai favorabili partii romane. Redeventa, de exemplu, e extrem
de mica. Multe din actiunile companiei sunt clar doar PR – renovari de
case, salvarea tritonilor, muzeu, proiecte ipotetice legate de turism
etc. Pe de alta parte oamenii stiu ca statul roman nu (mai) e in stare
sa faca de unul singur un proiect de genul asta. Si-au pierdut
increderea in stat. Si atunci, din pragmatism, din instinct de
supravietuire, aleg in general raul cel mai mic, adica sunt de acord cu
investitia privata de la RM.»
Concluzia mea POLITICĂ : statul român trebuie refăcut și oamenii politici
care au dus la destrămarea statului considerați ca trădători ai
intereselor naționale, colective, deci judecați și pedepsiți.
Cu prietenie, Dan Culcer
Statul captiv la Roşia MontanăScrisoare deschisă adresată Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului României
Este uimitor cum afacerea începută oficial la 4 septembrie 1995, care avea în vedere iniţial recuperarea aurului din şlamul rezultat din procesarea minereului şi depozitat în iazul de decatare de lângă Gura Roşiei, a devenit prin “rostogolire” proiectul minier gigantic, promovat agresiv în media de astăzi:
(Adevărul, 5 sept. 1995, pag. 8, anunţul RAC Deva a intenţiei de constituire a unei societăţi mixte ... având următorul obiect de activitate: „prelucrarea sterilelor cu conţinut de metale preţioase din iazuri de decantare vechi în amestec cu minereu auro-argentifer din producţia curentă, în două instalaţii a câte 1 milion tone pe an la Roşia Montană şi Gurabarza-Brad”.)
Membrii Grupului pentru salvarea Roşiei Montane din Academia de Studii Economice analizează încă din 2002 proiectul Roşia Montană şi şi-au exprimat argumentat, în numeroase studii, opoziţia faţă de acest proiect: în opinia noastră, proiectul nu este în interesul naţional (a se vedea de exemplu studiile din 2003 [ASE 1] şi din 2010 [ASE 2]).
În acest studiu, vom demonstra că statul român este ţinut captiv în afacerea Roşia Montană. Vom arăta, printre altele: care este mecanismul de lucru al RMGC; de ce afacerea trenează de atâta timp şi că timpul trece în avantajul celor trei actori (cele două companii „gemene” Gabriel şi Minvest), dar în dezavantajul Roşiei Montane şi a statului român; de ce într-un stat fără bani, „concesionarea” resurselor minerale unei societăţi mixte (compania statului + o companie privată străină) nu este recomandabilă şi de ce şi când ar trebui să fie înlocuită cu “acordul pentru împărţirea producţiei”, încheiat între stat (ANRM, guvern) şi compania privată străină. Studiul are patru secţiuni.
1. Introducere
La Roşia Montană, aurul a fost exploatat în subteran (prin galerii) timp de aproximativ 2000 de ani. În anul 1970, cu toate protestele oamenilor de cultură, a început exploatarea la suprafaţă, în carieră deschisă în masivul Cetate, într-o mină mică, de circa 400.000 tone minereu anual, a statului. Din concentratele obţinute la Gura Roşiei, se extrăgea aurul prin cianurare la Baia de Arieş.
Afacerea Roşia Montană s-a cuplat pe existenţa acestei mine mici a statului şi a început oficial acum 16 ani, la data de 4 septembrie 1995 [ASE 5], prin semnarea unui contract de cooperare între Regia Autonomă a Cuprului Deva (RAC Deva) (actuala Companie Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului „Minvest” – S.A. , Minvest în continuare) şi „Gabriel” (care nu era înregistrată încă oficial la acea dată!), ca urmare a adjudecării unei licitaţii, organizată de Minvest şi Ministerul Industriilor la 4.09.1995 !, având ca obiect “evaluarea şi procesarea iazurilor şi a minereurilor aurifere” (Contract de societate, proiect, 3.06.1997, postat recent pe site-ul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri). Nu cunoaştem conţinutul acelui contract de cooperare şi nici detalii legate de acea licitaţie, dar ar fi foarte bine să fie făcute publice !
După semnarea contractului de cooperare la 4 septembrie 1995, au fost înregistrate în registrul companiilor, la 28 mai 1996, două companii private cu nume asemănător (pentru a crea confuzie ?): Gabriel Resources Ltd. (Gabriel pe scurt) (companie canadiană) şi Gabriel Resources Limited (Gabriel Jersey pe scurt) (companie englezească, cu adresa în Jersey).
Gabriel este cotată imediat la bursa din Vancouver, apoi la cea din Toronto, cu simbolul GBU şi începe sa emită acţiuni (common shares issued and outstanding) pe seama Roşiei Montane; nu cunoaştem dacă statul român a sprijinit cotarea lui Gabriel la bursă; Gabriel are site-ul HYPERLINK "http://www.gabrielresources.com" www.gabrielresources.com. Gabriel Jersey nu are site, după ştiinţa noastră.
Primele acţiuni emise de Gabriel sunt din 1996, anume 1.040.478 acţiuni, în valoare de 21.816 CAD (CAD=dolar canadian). [1997 AR].
Pe 17 dec. 1996, Gabriel intră într-o înţelegere cu Gabriel Jersey. La adunarea generală extraordinară din 27 martie 1997, Gabriel a obţinut acordul acţionarilor pentru achiziţionarea tuturor acţiunilor lui Gabriel Jersey. Pe 11 aprilie 1997, Gabriel a scos 15.000.000 acţiuni pentru achiziţionarea tuturor acţiunilor lui Gabriel Jersey. Ca rezultat, acţionarii lui Gabriel Jersey care şi-au vândut acţiunile au devenit acţionarii majoritari ai lui Gabriel. Aceasta tranzacţie, prin care controlul companiei părinte (Gabriel) trece la acţionarii subsidiarei (filialei) (Gabriel Jersey) este contabilizată ca o preluare inversă (reverse takeover) [1997 AR]. Deci, Gabriel Jersey a devenit subsidiara în proporţie de 100% a lui Gabriel în aprilie 1997.
Pe 7 iunie 1997, Gabriel a intrat, prin subsidiara Gabriel Jersey, într-un Contract de încorporare şi Articol de Asociere cu Minvest (şi încă trei acţionari minoritari privaţi, de „umplutură”, pentru că Legea 31/1990 cerea minimum 5 acţionari: CARTEL BAU - S.A., FORICON - S.A., COMAT TRADING - S.A.) care au dus la formarea companiei mixte, pe acţiuni, Euro Gold Resources S.A. (Euro Gold pe scurt); în decembrie 1999, numele este schimbat din Euro Gold în Roşia Montană Gold Corporation S.A. (RMGC pe scurt în continuare) (Act aditional nr. 9 la contractul şi statutul Euro Gold, M Of Partea a IV-a, Nr. 1262/2000, pag. 12-13); proprietăţile incluse în înţelegerea „Romanian Properties” sunt Roşia Montană şi Bucium. Deci, RMGC este un mariaj în trei: Gabriel Jersey şi Minvest, „terţul interesat” fiind Gabriel.
La 25.07.1997, acţionarii fondatori ai RMGC sunt în număr de cinci: Gabriel Jersey 65 % (aport în numerar 357.500 USD), Minvest 33,8 % (aport în natură), iar cei trei câte 0,4 % (aport în numerar). Capitalul social subscris iniţial al RMGC este de 3.939.100.000 lei (=550.000 USD), reprezentând 275.000 acţiuni nominative a 14.324 lei fiecare. Deci, în 1997, RMGC a devenit subsidiara (filiala), prin intermediul lui Gabriel Jersey, a lui Gabriel în proporţie de 65 %.
Numărul total al acţiunilor emise la bursă de Gabriel în cursul anului 1997 este de 22.827.857, în valoare de 6.496.041 CAD [1997 AR]. Gabriel are astfel bani să achiziţioneze Gabriel Jersey, să achite contribuţia de 357.500 USD a lui Gabriel Jersey la formarea RMGC, etc.
RMGC avea două proiecte: Roşia Montană şi Bucium, şi mai nou (2009 ?) are şi proiectul Băişoara.
Sub eticheta “proiectul Roşia Montană“ s-au aflat pe rând în timp mai multe “proiecte”, din ce în ce mai mari: explorare şi exploatare în iazul de decantare (iazul de decantare al fostei mine de la Roşia Montană este localizat la 2,4 km sud de uzina de procesare de la Gura Roşiei), explorare pe 1200 ha, explorare pe 2122 ha, explorare pe 4282 ha, explorare pe 2388 ha. Explorarea a fost făcută în iazul de decantare, apoi în masivul Cetate, apoi în Cetate şi Cîrnic, apoi în Cetate, Cîrnic, Orlea, Jig-Văidoaia, Găuri. În 2001, două studii de fezabilitate definitive au fost finalizate pentru Roşia Montană de către firma GRD Minproc Limited (Perth, Australia) pentru suma de 9,6 milioane CAD: unul prevede prelucrarea a 8 milioane tone de minereu anual, altul a 20 milioane tone minereu anual. Atunci, Gabriel a decis să continue dezvoltarea proiectului Roşia Montană spre producţie. A fost angajată firma SNC Lavalin pentru a determina capacitatea optimă de prelucrare, care a ieşit de 13 milioane tone minereu anual, în 4 cariere (Cetate, Cîrnic, Orlea, Jig-Văidoaia) cu o concentraţie medie de 1,56 grame/tonă aur (ultimele determinari 1,3 grame/tonă) şi 7,8 grame/tonă argint, cu un cost iniţial de 253 milioane USD (cost ajuns astăzi la circa un miliard USD), cu viaţa minei de 16,2 ani ([2001 AR], pag. 6). Deci, proiectul, sub forma cunoscută astăzi, datează din 2001.
Datorită apariţiei Legii minelor nr. 61 în martie 1998, Minvest trebuia să primească, fără concurs public de oferte (art. 46) o licenţă de exploatare cu care să continue exploatarea la mina veche din masivul Cetate. Cu această ocazie este introdusă în joc compania RMGC (deci Gabriel), fără concurs public de oferte, şi anume:
În 21 decembrie 1998, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM pe scurt) eliberează Licenţa de exploatare nr. 47 (valabilă 20 de ani minimum) pentru Minvest ca titular, prin art. 46 din legea minelor 61/1998, să exploateze în continuare mina veche a statului, şi pentru RMGC ca afiliat, să exploreze (contrar Legii minelor 61/1998, care zice că licenţele de exploatare/explorare sunt exclusive) pe acelaşi perimetru; Licenţa 47 este aprobată de Guvern prin HG nr. 458 din 10.06.1999; ea avea perimetrul de 1200 ha, orientat est-vest, şi conţinea Gura Roşiei.
În 2000, conform înţelegerilor prealabile, Licenţa 47 de exploatare a fost transferată lui RMGC ca titular să exploreze pentru proiectul său, Minvest rămânând afiliat, ca să exploateze mai departe mina veche. Se pune întrebarea cine a luat aurul rezultat din exploatare după 2000, Minvest sau titularul ?
Perimetrul Licenţei 47 a fost modificat de ANRM prin acte adiţionale, contrar legilor minelor 61/1998 şi 85/2003, în folosul RMGC, de 3 ori: a fost mărit în 29.10.1999 la 2122 ha, a fost mărit în 2001 la 4282 ha, adică la toată suprafaţa comunei Roşia Montană (16 sate), a fost micşorat în 2004 la 2388 ha, şi este orientat nord-sud (s-a ajuns astfel la situaţia absurdă – şi ilegală credem - că perimetrul Licenţei 47 nu mai conţine din 2004 uzina de prelucrare din Gura Roşiei, folosită de Minvest până în 2006, când exploatarea veche a fost închisă).
RMGC afirmă în mod fals în documentele sale că Licenţa 47 de exploatare este pentru proiectul său gigantic (Licenţa 47 era pentru mina veche a statului şi este ţinută activă încă de ANRM pentru interesul lui Gabriel, deşi ea trebuia să fie anulată, deoarece mina veche a fost închisă în 2006).
Această confuzie, foarte subtilă, creată de „ingineria” cu licenţa de exploatare mixtă (cu titular şi afiliat, de exploatare şi de explorare), a folosit în primul rând lui Gabriel, care s-a lăudat pe site-ul său că are deja licenţa de exploatare pentru proiect, contribuind astfel implicit la creşterea valorii acţiunilor sale la bursă – scopul declarat al tuturor acţiunilor lui Gabriel.
Deci, RMGC nu are licenţă de exploatare pentru proiect (nu este titularul unei licenţe nici de explorare, nici de exploatare pentru proiectul său)! RMGC nu este deci titularul proiectului Roşia Montană, cum fals se spune, este doar autorul proiectului Roşia Montană.
Să reamintim aici opinia noastră că RMGC nici nu poate să obţină legal o licenţă de exploatare pentru proiectul Roşia Montană, cel puţin din următorul motiv: Art. 11 din legea minelor 85/2003, valabilă astăzi, nu permite acest lucru:
Art. 11, (1) : „Efectuarea de activităţi miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale,...., precum şi instituirea dreptului de servitute pentru activităţi miniere pe astfel de terenuri sunt strict interzise.”
(2): „ Excepţiile de la prevederile alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, cu avizul autorităţilor competente în domeniu şi cu stabilirea de despăgubiri şi alte măsuri compensatorii.”
Ori la Roşia Montană, „cea mai vestită aşezare şi exploatare minieră a lumii vechi” (conform acad. Răzvan Teodorescu, fost ministru al culturii), există monumente istorice şi situri arheologice de interes deosebit, protejate de legea 5/2000.
De aceea RMGC încearcă pe toate căile să obţină de la Ministerul Culturii descărcarea de sarcină arheologică a masivului Cîrnic, un pilon important al proiectului său, adică anularea “interesului deosebit” al său. Nu mai amintim aici detaliile numeroaselor “bătălii” ale societăţii civile pentru salvarea Cîrnicului de la distrugere.
În mod normal (legal), RMGC trebuia să obţină, prin concurs public de oferte, o licenţă de explorare (care este valabilă 5 ani plus maximum încă 3 ani), după care să ceară o licenţă de exploatare, care este valabilă 20 de ani.
Există de mult timp ipoteza că RMGC (Gabriel) „face săpături după bani”, nu după aur , adică afacerea ar fi planificată să dureze mult timp pentru că s-ar urmări obţinerea de bani, nu exploatarea aurului!
- O primă dovadă ar fi faptul că i s-a permis să exploreze pe baza unei licenţe de exploatare, valabilă 20 de ani (că nu şi-a luat o licenţă de explorare, valabilă maximum 8 ani).
- O a doua dovadă ar fi capitalul social mic iniţial al RMGC, cu care nu se putea face mare lucru.
Aşa se face că RMGC explorează la Roşia Montană de peste 13 ani, pe baza Licenţei 47, dar nu are bani nici astăzi să treacă la exploatare (detalii în secţiunea 3).
Vom urmări în continuare evoluţia în timp a celor două companii pe acţiuni, Gabriel (din Canada) şi subsidiara (filiala) sa RMGC (din România) - care deseori sunt confundate în privinţa autorului proiectului Roşia Montană. Teoretic (oficial), autorul proiectului este RMGC (Gabriel Jersey + Minvest), practic autorul proiectului este Gabriel; iar rolul lui Gabriel Jersey este de interfaţă între Gabriel şi Minvest. Ne întrebăm care din cele două companii Gabriel, Gabriel Jersey are oare răspunderea juridică ? De ce oare s-a făcut un mariaj în trei şi nu un mariaj în doi ?
2. Gabriel - companie canadiană pe acţiuni, cotată la bursă
Gabriel a fost înregistrată în Registrul Companiilor la 28 mai 1996, în Canada, şi a fost cotată la bursă pe seama proiectului Roşia Montană (cu sprijinul statului român ?).
Rapoartele anuale [1997 AR] – [2010 AR] ale lui Gabriel către acţionari au fost publicate pe site-ul companiei, HYPERLINK "http://www.gabrielresources.com" www.gabrielresources.com. Ele sunt elaborate în primăvara anului următor celui analizat. Datorită acestor rapoarte anuale şi a altor documente de pe site-ul lui Gabriel, am aflat informaţii de interes despre evoluţia proiectului Roşia Montană şi a altor proiecte (a se vedea studiile [ASE 3] şi [ASE 5]).
Primul raport anual al lui Gabriel [1997 AR] este pe anul 1997, şi cuprinde activitatea companiei pe perioada 28 mai 1996 - 31 decembrie 1996 şi tot anul 1997.
Obiectul principal de activitate al lui Gabriel este achiziţia, explorarea şi dezvoltarea proiectelor de metale preţioase localizate în România:
- [2010 AR], pag.32: “The Company has one operating segment: the acquisition, exploration and development of precious metal projects located in Romania”.
- [2011 SQ] Raportul lui Gabriel pe trimestrul 2, anul 2011, pag.1: “Gabriel is a Canadian-listed resource company engaged in the exploration and development of mineral properties in Romania.”
Să observăm că Gabriel (care are proiecte doar în România !) nu are ca obiect de activitate “exploatarea”, de aceea credem că, dacă prin absurd va primi aprobarea de la Guvern pentru proiectul Roşia Montană (adică licenţă de exploatare şi acord de mediu), şi deci va trebui să treacă la construcţia minelor şi la exploatare, atunci va vinde afacerea.
Să observăm acum care au fost investiţiile lui Gabriel (a se vedea [ASE 3]). De exemplu, în anul 2010, investiţiile în explorare şi dezvoltare au fost următoarele (exprimate în CAD = dolar canadian) ([2010 FQ], pag. 15) :
- Finance and administration………………………………8.889.000
- External communication………………………………..10.088.000
(Media advertising )
- Legal …………………………………………………….6.021.000
(Angajarea new legal firm Tuca Zbarcea and Associates)
- Permitting………………………………………………..2.215.000
- Community development………………………………..5.384.000
(to support the local community)
- Project management and engineering…………………...7.805.000
(TAC process)
- Exploration Roşia Montană……………………………….846.000
- Exploration Bucium……………………………………….. –
- Exploration Băişoara ….……………………………….. 116.000
- Capitalized depreciation and disposals…………………(1.278.000)
- Stock based compensation…………………………… (2.668.000)
- Decrease (increase) in resettlement liabilities…………….756.000
---------------------------------------------------------------------------------------
Total exploration and development expenditures 38.174.000 CAD
unde Costuri de dezvoltare (development expenditures) constau în: Geosciences and technical consulting; Samplers, miners and surveying; Metallurgical testing; Project management and overhead (engineering); Travel; Feasibility study; Depreciation; Development; Amortization; Community development; Permitting; Finance and administration; Legal.
Se observă că investiţiile în explorare sunt foarte mici faţă de restul investiţiilor, iar că restul investiţiilor sunt numai parţial făcute în România (a se vedea [ASE 3]).
Să mai observăm că nu sunt separate costurile pe fiecare subsidiară a lui Gabriel; ne-ar interesa costurile subsidiarei (filialei) RMGC, pentru a le putea compara cu costurile RMGC declarate în România.
Gabriel este o societate pe acţiuni şi, compania fiind cotată la bursă, preţul acţiunilor variază (după cum se vede în tabelul următor).
Printr-o campanie publicitară agresivă în România, prin intermediul filialei RMGC, şi mici acţiuni locale de capacitare a bunăvoinţei localnicilor de la Roşia Montană, promovate cu sârg de media românească, Gabriel a obţinut următoarele sume de bani (exprimate în CAD) prin emisiunea de acţiuni (conform Rapoartelor sale anuale [1997 AR] - [2010 AR]):
Anul Număr de acţiuni Capital social subscris (CAD) Valoare
(Common shares actiune (CAD)
issued and outstanding) (Amount) (in medie)
================================================================
1996 1.040.478 21.816 0,02097
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------
1997 Actiuni noi: 22.827.857 Majorare capital cu: 6.496.041 0,28456
1997 Total 23.868.335 Total 6.517.857
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------
1998 Actiuni noi: 9.988.000 Majorare capital cu: 6.893.848 0,69021
1998 Total 33.856.335 Total 13.411.705
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------
1999 Actiuni noi: 20.151.493 Majorare capital cu: 13.644.700 0,67711
1999 Total 54.007.828 Total 27.056.405
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
2000 Actiuni noi: 21.536.833 Majorare capital cu: 17.754.627 0,82438
2000 Total 75.544.661 Total 44.811.032
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
2001 Actiuni noi: 19.766.293 Majorare capital cu: 46.430.439 2,34897
2001 Total 95.310.954 Total 91.241.471
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
2002 Actiuni noi: 19.250.891 Majorare capital cu: 64.124.522 3,33099
2002 Total 114.561.845 Total 155.365.993
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
2003 Actiuni noi: 16.230.460 Majorare capital cu: 45.733.157 2,81774
2003 Total 130.792.305 Total 201.099.150
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
2004 Actiuni noi: 15.620.561 Majorare capital cu: 26.058.579 1,66822
2004 Total 146.412.866 Total 227.157.729
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
2005 Actiuni noi: 30.660.970 Majorare capital cu: 57.829.220 1,88608
2005 Total 177.073.836 Total 284.986.949
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
2006 Actiuni noi: 33.817.164 Majorare capiatl cu: 100.457.000 2,97059
2006 Total 210.891.000 Total 385.444.000
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
2007 Actiuni noi: 44.007.000 Majorare capital cu: 172.833.000 3,92740
2007 Total 254.898.000 Total 558.277.000
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
2008 Actiuni noi: 551.000 Majorare capital cu: 1.775.000 3,22141
2008 Total 255.449.000 Total 560.052.000
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
2009 Actiuni noi: 83.751.000 Majorare capital cu: 173.429.000 2,07077
2009 Total 339.200.000 Total 733.481.000
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
2010 Actiuni noi: 8.983.000 Majorare capital cu: 28.462.000 3,16843
2010 Total 348.183.000 Total 761.943.000
Deci, în perioada 1996-2010, Gabriel a obţinut prin emisia de acţiuni circa 750 milioane USD. În fiecare an, din activitatea curentă , Gabriel a înregistrat pierderi.
Se observă, din calculele noastre (în roşu), cum au evoluat numărul de acţiuni noi şi valoarea lor
de-a lungul timpului. Orice gest făcut de oficialii de la Bucureşti legat de proiectul Roşia Montană (proiectul adiacent Bucium se desfăşoară în totala lipsă de interes a presei) a influenţat şi influenţează preţul acţiunilor Gabriel la bursă !
Pentru a construi minele prevăzute acum în proiectul Roşia Montană, a fost estimată în final suma de 876.000.000 USD (253 milioane USD în 2001 ([2001 AR], pag. 6), 437 milioane USD în 2002 ([2002 AR], pag. 10), 638 milioane USD în 2006 ([2005 AR], pag. 14), 876 milioane USD în 2009 ([2008 AR], pag. 3)). Dacă se adăugă şi alte cheltuieli adiacente, costul demarării proiectului se ridică astăzi la un miliard de USD:
[2010 AR], pag. 6: “ The cost to complete the Project was estimated at US$876 million based on a revised cost estimate in March 2009. To complete the development of the Project, the Company will need financing of apagroximately US$1 billion, to fund capital costs of US$876 million plus working capital, interest, financing and corporate costs estimated at US$124 million.”
“Marele investitor” Gabriel nu a avut şi nu are nici astăzi, după 15 ani de când tot explorează şi emite acţiuni cotate la bursă, banii necesari să treacă la construcţia minelor prevăzute în proiect şi deci la exploatarea nouă de la Roşia Montană:
- [2010 FQ], pag. 26: “While Gabriel has sufficient financial resources to fund its current permitting activities, it does not have the financial resources to complete the permitting process, acquire all necessary surface rights, or construct the mine at Rosia Montana. “
- [2011 SQ] Gabriel Resources Ltd. Interim Consolidated Financial Statements (Unaudited) For the period ended June 30, 2011, pag. 6: “ As at June 30, 2011 the Group (i.e. the Company and its subsidiary companies n.n.) had no sources of operating cash flows and does not have sufficient cash to fund the development of the Project and therefore will require additional funding which, if not raised, would result in the curtailment of activities and Project delays.”).
În [2004 AR] Raportul anual Gabriel pe 2004, partea a II-a, intitulat „2004 Management’s Discussion and Analysis, Consolidated Financial Statements”, pag. 9 - 14, sunt prezentate 6 pagini de riscuri şi incertitudini pentru proiectul Roşia Montană. Dintre acestea, amintim:
- Gabriel are experienţă limitată în exploatare („Gabriel has limited experience in placing resource properties into production”) (pag. 12).
- Gabriel este în competiţie cu alte companii miniere, care au resurse financiare şi tehnice substanţial mai mari pentru achiziţia de concesiuni minerale, precum şi pentru recrutarea şi reţinerea unui personal calificat şi cu experienţă în industria minieră. Nu poate fi sigur că va continua să atragă şi să reţină funcţionari buni şi cu experienţă („ Gabriel competes with other mining companies that have substantially greater financial and technical resources for the acquisition of mineral concessions as for the recruitment and retention of qualified employees with technical skills and experience in the mining industry. There can be no assurance that we will continue to attract and retain skilled and experienced employees.”) (pag. 12).
- Rezervele estimate prezentate nu trebuie interpretate ca asiguratoare pentru viaţa minei sau pentru profitabilitatea operaţiilor viitoare („The estimated reserves described herein should not be interpreted as asssurances of mine life or of the profitability of future operations.”)(pag. 13).
- Gradul de mineralizare ce va fi găsit când se va trece la exploatare poate să difere de cel indicat de rezultatele forărilor şi aceste diferenţe ar putea fi substanţiale. („...the grade of mineralization ultimately mined may differ from that indicated by drilling results and such differences could be material.”)(pag.13)
- Funcţie de preţul aurului sau al altor minerale produse, Gabriel poate decide că nu este practic să înceapă sau să continue producţia comercială. („Depending on the price of gold or other minerals produced, Gabriel may determine that it is impractical to commence or to continue commercial production.”) (pag.13,14)
Observaţie importantă.
Să remarcăm că în raportul auditorului independent PricewaterhouseCoopers LLP din [2010 AR], pag. 19, există îndoieli în legătură cu abilitatea lui Gabriel de a continua să opereze:
“Independent Auditor’s Report
Emphasis of Matter
Without qualifying our opinion, we draw attention to Note 1 in the financial statements which indicates that Gabriel Resources Ltd. incurred a net loss of $22.7 million during the year ended December 31, 2010. This condition, along with other matters as set forth in Note 1, indicate the existence of a material uncertainty that may cast significant doubt about Gabriel Resources Ltd.’s ability to continue as a going concern.
PricewaterhouseCoopers LLP Chartered Accountants, Licensed Public Accountants
Toronto, Ontario Canada March 8, 2011”
Aflăm din [1999 AR], pag. 20, care erau subsidiarele lui Gabriel la acea dată:
- Gabriel Resources (Jersey) Limited („Gabriel Jersey”) 100% -owned
- Rosia Montana Gold Corporation S.A. („RMGC”) 80% -owned
- Castle Europa Ltd. („Castle Europa”) 100% -owned
- Deva Gold S.A. („Deva Gold”) 60%-owned.
Şi aflăm din [2010 AR], pag. 24, care sunt subsidiarele lui Gabriel la această dată:
-Gabriel Resources (Barbados) Ltd. 100%-owned
-Gabriel Resources (Netherlands) B.V. 100%-owned
-RM Gold (Services) Limited1 100%-owned
-Gabriel Resources (Jersey) Ltd. 100%-owned
-Roşia Montană Gold Corporation S.A. 80.46%-owned
-Rom Aur SRL 100%-owned
-Gabriel Finance SA 99.91%-owned
-RM Gold (Services) Limited. (During December 2010 the Company incorporated a UK based wholly owned subsidiary, RM Gold (Services) Limited. The purpose of this subsidiary is to provide management and administrative services to the Company and its subsidiaries commencing in January 2011).
S-ar putea ca toate aceste subsidiare să trăiască, indirect, de pe urma Roşiei Montane (a emiterii de acţiuni pe seama Roşiei Montane).
Nu cunoaştem cine sunt acţionarii fondatori ai lui Gabriel, dar foarte probabil este că Vasile Timiş, zis Frank, a fost unul din ei (el nu mai este acţionar din 2003, dar a rămas consultant !).
În timp, cu ocazia majorărilor de capital făcute prin emisia de noi acţiuni, numărul acţionarilor companiei Gabriel a crescut. Astăzi, printre acţionarii lui Gabriel se numără:
- toţi acţionarii lui Gabriel Jersey, care au devenit acţionari ai lui Gabriel prin “preluare inversă”;
- Paulson & Co., Electrum Strategic Holdings şi Newmont (“Gabriel Resources anunţa la sfârşitul anului 2009 că Paulson & Co. şi Electrum Strategic Holdings deţin câte 18% din acţiuni, urmate de Newmont Mining Corp (SUA), unul dintre cei mai mari producători de aur din lume, şi BSG Capital Markets, parte a Beny Steinmetz Group (BSG), cu 9% din tiluri . BSG îşi poate dubla numărul de acţiuni deţinute prin exercitarea, până la sfârşitul acestui an, a unei opţiuni care i-ar asigura lui Steinmetz 16% din capitalul Gabriel Resources, diminuând în acelaşi timp participaţiile Paulson & Co., Electrum şi Newmont la 17%, 17% şi, respectiv, 14%. “ (Vlad Popescu, HYPERLINK "mailto:vlad.popescu@mediafax.ro" vlad.popescu@mediafax.ro)
- companiile româneşti Cartel Bau şi Comat Trading au devenit acţionari ai Gabriel în decembrie 2009, prin schimbarea acţiunilor lor deţinute la RMGC cu acţiuni Gabriel.
Ar fi interesant de ştiut care sunt toţi acţionarii din România ai lui Gabriel, ca să vedem dacă este vreo legătură cu campania agresivă în favoarea proiectului.
3. RMGC - societate românească mixtă pe acţiuni
RMGC a fost constituită la 25.08.1997 sub numele de Euro Gold. Durata de funcţionare a fost iniţial de 25 de ani, ulterior a devenit nedeterminată.
Obiectul principal de activitate al RMGC a fost:
- în 2000 (iniţial nu ştim, căci nu există documente publice) (Act constitutiv, MO Partea a IV-a, Anul X, Nr.3865, 18 decembrie 2000, pag. 1-6) : “cercetare şi explorarea resurselor minerale, prin foraje şi utilizare de lucrări specifice şi echipamente de minerit şi geologice (CAEN 7420 ...).”
- în 2002 (Act adiţional Nr. 5 la actul constitutiv, MO Partea a IV-a, Nr. 1465, 15 august 2002, pag. 12-13): “cercetare şi exploatare a resurselor minerale, prin foraje şi utilizarea de lucrări specifice şi echipamente de minerit şi geologice (CAEN 7420 ...).”
- în 2003 (Act adiţional Nr. 1 de modificare a actului constitutiv, MO Partea a IV-a, Nr. 1718, 18 iulie 2003, pag.7-8): “Obiectul principal de activitate este 1320 - extracţia şi prepararea minereurilor neferoase şi rare (exclusiv minereurile radioactive).”
Să observăm că, în urma modificărilor efectuate, obiectul principal de activitate al companiei RMGC nu mai coincide cu obiectul principal de activitate al companiei Gabriel, a cărei subsidiară este !
RMGC este o societate pe acţiuni, cu acţiuni nominative, de valoare fixă: 14.324 lei = 1,43 RON.
3.1 Capitalul iniţial (în 1997)
La 25.07.1997, acţionarii fondatori ai RMGC erau în număr de 5 (deoarece 5 era numărul minim de acţionari cerut de Legea 31/1990 la acea dată): Gabriel Jersey, Minvest, Foricon, Cartel Bau, Comat Trading.
Deoarece nici Gabriel, nici Minvest nu au avut bani, capitalul social subscris iniţial a fost mic, de 3.939.100.000 lei (= 550.000 USD, unde 1 USD=7.162 lei), reprezentând 275.000 acţiuni nominative a 14.324 lei fiecare, astfel:
- Gabriel Jersey vine cu capitalul aproape de minimumul cerut de legea investiţiilor străine (350.000 USD), anume : 357.500 USD în numerar (obţinuţi din emisia de acţiuni a lui Gabriel (Canada)) pentru 178.750 acţiuni, reprezentând 65 %,
- Minvest participă cu echivalentul a 92.950 acţiuni, reprezentând 33,8 %, aport în natură (3 birouri (50 mp) la etajul 1 în sediul central, 556 mp din totalul de 758 mp în clădirea laborator, o balanţă microanalitică, 2 cuptoare şi un spectrofotometru) evaluat la 1.331.415.800 lei = 185.900 USD);
- cele 3 societăţi Foricon, Cartel Bau şi Comat Trading au câte 1.100 acţiuni, reprezentând câte 0,4 %.
Situaţia era deci iniţial următoarea:
Acţionar Gabriel J. Minvest Foricon Cartel Bau Comat Total
RMGC: RMGC
===============================================================================
- Total
acţiuni 178.750 92.950 1.100 1.100 1.100 275.000
iniţiale x
25.07.1997 (în natură) 14.324
lei/acţiune
-Total
capital 2.560.415.000 1.331.415.800 15.756.400 15.756.400 15.756.400 3.939.100.000
social lei = lei = lei= lei= lei = lei=
subscris 357.500 185.900 2.200 2.200 2.200 550.000
iniţial USD USD USD USD USD USD
25.07.1997 (65 %) (33,8 %) (0,4 %) (0,4 %) (0,4 %) (100 %)
(Sentinţa civilă nr. 629/SC/1997 din 13 august 1997, Monitorul Oficial Partea a IV-a, Nr. 3290 (1998), pag. 11; Act adiţional la actul constitutiv, MO Partea a IV-a, Anul 178 (XX), Nr. 1386, 31 martie 2010, pag. 17-20).
3.2 Mecanismul de lucru al RMGC
“Schema“ de lucru a RMGC se găseşte ascunsă în următoarele rânduri (sublinierile ne aparţin) (Actul adiţional nr. 3 la contractul şi statutul Euro Gold, MO partea IV, Nr. 3290/1998, pag. 11-13):
..................
“Prin urmare, prin constituirea societăţii, investiţia necesară prospectării, explorării şi realizării studiului de prefezabilitate al perimetrelor de exploatare ce fac obiectul activităţilor desfăşurate de societate va fi finanţată integral de GABRIEL RESOURCES CANADA prin intermediul filialei sale GABRIEL RESOURCES LTD din Marea Britanie, care a suportat şi costurile anterioare consituirii SOCIETĂŢII încă de la data semnării contractului de cooperare în 4 septembrie 1995 dintre Regia Autonomă a Cuprului Deva şi GABRIEL (Jersey n.a.), în care se stipula că orice cheltuială făcută de GABRIEL (Jersey n.a.) până la consituirea SOCIETĂŢII MIXTE va fi considerată/acceptată drept o cheltuială anticipată şi va fi cuprinsă în patrimoniul societăţii cu dreptul lui GABRIEL (Jersey n.a.) de a o recupera integral o dată cu finalizarea fazei I a proiectului. ......
Faza I cuprinde programul de cercetare, explorare geologică şi studiul de prefezabilitate care vor determina dacă se va trece la faza II.
Faza II este studiul de fezabilitate, cuprinzând indisarea reţelelor de forare, calcularea rezervelor minerale la standardul internaţional din industria minieră, de preparare şi recuperare, analizele metodologice, analizele de preparare laborator şi pilot, studiul economic făcut pe baza calculării rezervelor şi recuperarea mineralelor, care vor atesta eficienţa şi viabilitatea proiectului pentru trecerea la faza III.
Faza III cuprinde finanţarea proiectului, proiectarea, dezvoltarea şi construcţia infrastructurilor tehnice, comerciale, economice necesare în producţie..
... Regia se obligă, conform Legii Minelor, să obţină licenţele de explorare şi exploatre pentru perimetrele care fac obiectul acestei societăţi. Regia se obligă să transfere societăţii aceste licenţe de explorare, dezvoltare şi exploatare în termen de 7 zile lucrătoare de la obţinerea lor.
... Regia se obligă (ea însăşi ori o filială a sa) ca la primirea unei notificări în scris din partea lui GABRIEL (Jersey n.a.), care să confirme că studiul de fezabilitate este pozitiv şi eficient, să înceteze toate activităţile din perimetrele de exploatare Roşia Montană şi să mute toate echipamentele de pe acest perimetru pe cheltuiala sa.
... După finalizarea unui studiu de prefezabilitate, finanţarea tuturor costurilor necesare fazelor II şi III (aşa cum sunt definite) ale Proiectului va fi realizată de GABRIEL ( Jersey n.a). Totuşi, toţi acţionarii Societăţii sunt obligaţi să participe la finanţare în mod proporţional cu cota lor parte de capital social al societăţii.
... Toate costurile generate de GABRIEL (Jersey n.a.) în numele celorlalţi acţionari ca urmare a art. 6.8 şi 6.9 vor fi purtătoare de dobândă după cum urmează: ....
În termen de 30 de zile de când GABRIEL (Jersey n.a.) va publica şi va notifica în scris EURO GOLD RESOURCES şi acţionarilor săi, la finalizarea primului studiu de prefezabilitate al EURO GOLD RESOURCES, ca o compensare obligatorie faţă de GABRIEL (Jersey n.a.) pentru finaţarea tuturor costurilor anticipate şi prezente de îndeplinire a proiectului în timp optim, va subscrie şi garanta în mod obligatoriu emiterea de noi acţiuni (capital social) fără nici un cost suplimentar pentru GABRIEL (Jersey), astfel încât la termenul de 30 de zile după finalizarea acestei emisiuni (studiu de prefezabilitate), GABRIEL (Jersey n.a.) va deţine 80 % din capitalul social al EURO GOLD RESOURCES şi ceilalţi acţionari vor deţine împreună nu mai mult de
20 % din capitalul social al EURO GOLD RESOURCES....”
Observaţie.
În Actul constitutiv din 21.07.2000, MO Partea a IV-a, Anul X, Nr. 3865, 18 decembrie 2000, pag. 1-6 (dar poate şi mai devreme), la Capitolul 14 „Dizolvarea şi lichidarea societăţii”, stă scris:
„14.2 Acţionarii convin ca nici unul dintre ei să nu ceară şi/sau să nu susţină, direct sau indirect, în cadrul Societăţii sau în afara ei, dizolvarea Societăţii în cazul în care se constată o micşorare a capitalului social, indiferent de nivelul reducerii, decât după momentul începerii producţiei comerciale, dacă va fi cazul.”
Iar la Capitolul 15 „Dispute între acţionari”, se spune că disputele nesoluţionate se vor înainta spre soluţionare Centrului Internaţional de Arbitraj al Camerei Economice Federale a Austriei din Viena.
Apreciem că mecanismul de lucru al RMGC are în vedere “schema” şi observaţia de mai sus, şi că este următorul:
- RMGC este o societate pe acţiuni, în care Gabriel Jersey având majoritate, decide totul. RMGC cheltuie bani după cum vrea Gabriel Jersey pentru proiectul Roşia Montană, proiectul Bucium şi mai nou proiectul Băişoara (pe relaţii guvernamentale, pe licenţa de exploatare la Roşia Montană, licenţa de explorare la Bucium, taxe, impozite, etc., pe explorări, pe descărcări de sarcină arheologică, sponsorizări, sprijin logistic acordat “Grupului independent de monitorizare”, achiziţii de case la Roşia Montană, reclame în media, avocaţi, etc.); dar RMGC nu are bani de cheltuit, capitalul social fiind mic. Atunci,
- RMGC împrumută cu dobândă bani de la Gabriel Jersey, acţionarul majoritar; la rândul său, Gabriel Jersey ia banii de la compania părinte, Gabriel din Canada; Gabriel din Canada nu are nici ea bani (merge pe pierderi în fiecare an – a se vedea rapoartele anuale ale lui Gabriel) dar îi obţine prin emisia de acţiuni, cotate la bursă, pe seama aurului de la Roşia Montană şi Bucium; deci RMGC, făcând împrumuturi de la Gabriel Jersey, face datorii la Gabriel Jersey (creanţe);
- când datoriile RMGC devin prea mari (raportul Activ Net/Capital social scade sub 0,5, unde Activul Net = totalul activelor - totalul datoriilor) Legea 31/1990 a societăţilor comerciale cu modificările ei obligă RMGC, prin art. 153 EMBED Equation.3 , la: reîntregirea capitalului prin emisia de acţiuni, reducerea lui la valoarea rămasă sau dizolvarea Societăţii. Nu se pune problema dizolvarii RMGC (am văzut că acţionarii nu au voie să ceară dizolvarea) şi se decide continuarea activităţii. RMGC face atunci majorare de capital social, încălcând astfel art. 153 EMBED Equation.3 .
- Majorarea de capital pe care o face RMGC este egală cu datoria (sau o parte din datorie) la Gabriel Jersey plus suma ce va fi plătită de investitorii minoritari (Minvest şi cele 3 companii mici) ca să-şi menţină procentele de participare în afacere. Astfel,
- Gabriel Jersey nu plăteşte nimic („fără nici un cost suplimentar pentru Gabriel”), partea sa fiind acoperită prin conversia creaţelor (datoriile lui RMGC la Gabriel Jersey) în acţiuni RMGC;
- Minvest şi ceilalţi acţionari minoritari primesc dreptul de subscriere la un număr de acţiuni RMGC care să nu modifice procentele lor de participare la RMGC; şi pentru că nu au bani să subscrie (şi este prevăzut în actul constitutiv (ulterior înfiinţării) că procentele lor nu pot scădea), sunt împrumutaţi tot de către Gabriel Jersey cu bani, fără dobândă, cu obligaţia să restituie aceşti bani când producţia va începe la Roşia Montană şi RMGC va distribui dividende.
Observaţii.
0) Banii de la Gabriel ajung la Gabriel Jersey în două moduri: direct şi indirect. Modul indirect este următorul: Gabriel (direct) Gabriel Jersey (prin împrumut cu dobândă) RMGC (prin conversia creanţelor în acţiuni RMGC) Gabriel Jersey.
1) Gabriel Jersey face două feluri de împrumuturi: împrumut cu dobândă către RMGC şi împrumut fără dobândă către acţionarii minoritari (Minvest şi ceilalţi) (a se vedea şi [2009 FR], pag. 43).
2) Returnarea împrumutului cu dobândă de la Gabriel Jersey se face prin conversia sa (parţială) în acţiuni RMGC în contul lui Gabriel Jersey, de unde interesul ca această conversie să se facă cât mai târziu, deci ca majorarea de capital să se facă cât mai târziu?! Care sunt oare sumele totale împrumutate de Gabriel Jersey lui RMGC? Oare cât a câştigat Gabriel Jersey din dobândă? Cine plăteşte dobânda, RMGC (deci şi Minvest !) sau Gabriel Jersey ?
3) De ce face RMGC împrumut cu dobândă, urmat la mult timp de majorare de capital, şi nu se face direct majorare de capital ? Miza este dobânda ? Atunci aceasta ar fi a treia dovadă că Gabriel „face săpături după bani” !?
4) Compania Gabriel Resources (Jersey) Limited din Marea Britanie este numită în documentele RMGC drept “Gabriel”, adică exact cum compania Gabriel Resources Ltd. din Canada este numită în documentele sale: tot „Gabriel”. Astfel, „ingineria” celor două companii „Gabriel” se adaugă „ingineriei” cu licenţa de exploatare mixtă (simultan şi de exploatare şi de explorare).
Mecanismul a fost aplicat întocmai începând cu a doua majorare de capital din cele trei majorări de capital care au avut loc până acum la RMGC (în 1999, 2004 şi 2009), şi anume:
3.2.1 Prima majorare de capital: în 1999
Conform înţelegerilor, Gabriel (Jersey) face cheltuielile pentru proiect de la 4 septembrie 1995 până la înfiinţarea RMGC şi ele « vor fi considerate drept o cheltuială anticipată şi va fi cuprinsă în patrimoniul societăţii cu dreptul lui Gabriel de a o recupera integral o dată cu finalizarea fazei I a proiectului. » (Act adiţional nr. 3 la contractul şi statutul Euro Gold, MO Partea a IV-a, Nr. 3290/1998, pag. 11-13) .
RMGC propune în 1999 majorarea capitalului cu 2.954.325.000 lei (=171.963,038 USD, unde 1 USD=17.180 lei), adică 206.250 acţiuni noi, acordate toate, prin înţelegerea prealabilă, lui Gabriel Jersey. Rezultă că participarea lui Gabriel Jersey creşte de la 65 % la 80 %, a lui Minvest scade de la 33,8 % la 19,31 %, iar a celorlalte 3 companii mici scade de la 0,4 % la 0,23 % fiecare.
Situaţia este deci următoarea:
Acţionar Gabriel J. Minvest Foricon Cartel Bau Comat Total
RMGC: RMGC
=================================================================================
- Total
acţiuni 178.750 92.950 1.100 1.100 1.100 275.000
iniţiale (65 %) (33,8 %) (0,4 %) (0,4 %) (0,4 %) x
25.07.1997 (în natură) 14.324
lei/acţiune
- Total
capital 2.560.415.000 1.331.415.800 15.756.400 15.756.400 15.756.400 3.939.100.000
social lei lei= lei = lei = lei = lei=
subscris =357.500 185.900 2.200 2.200 2.200 550.000
25.07.1997 USD USD USD USD USD USD
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Acţiuni 206.250 - - - - 206.250
noi (~creanţe)
11.11.1999
Majorare 2.954.325.000 2.954.325.000
de capital lei= lei=
171.963,038 171.963,038
USD USD
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
- Total 385.000 92.950 1.100 1.100 1.100 481.250
acţiuni x
11.11.1999 14.324
lei/acţiune
- Total
capital 5.514.740.000 1.331.415.800 15.756.400 15.756.400 15.756.400 6.893.425.000
social lei= lei = lei= lei= lei= lei=
subscris 529.463,038 185.900 2.200 2.200 2.200 721.963,038
11.11.1999 USD USD USD USD USD USD
(80 %) (19,31 %) (0,23 %) (0,23 %) (0,23 %) (100%)
(Act constitutiv, MO Partea a IV-a, Anul X, Nr. 3865, 18 decembrie 2000, pag. 1-6; Act adiţional la actul constitutiv, MO Partea a IV-a, Anul 178 (XX), Nr. 1386, 31 martie 2010, pag. 17-20.)
Observaţie.
După această modificare a participaţiilor, care a avut loc în 1999, s-a luat hotărârea în RMGC ca procentele să nu mai poată fi modificate:
- Act constitutiv, MO Partea a IV-a, Anul X, Nr. 3865, 18 decembrie 2000, pag. 1-6:
„7.7 În nici un caz partea de capital social pe care o deţine MINVEST (19,31 %) nu va putea fi redusă ca efect al unei majorări de capital la care MINVEST nu subscrie.”
- Hotărârea Nr. 15 din 15 decembrie 2000, MO Partea a IV-a, Anul XI- Nr. 528, 16 martie 2001, pag. 4: „Modificarea art. 7.7 din actul constitutiv după cum urmează: „În nici un caz cotele de capital social deţinute în prezent de către Minvest, Cartel Bau, Foricon şi Comat Trading nu vor putea fi reduse ca efect al unei majorări ulterioare de capital la care aceştia nu subscriu.”
3.2.2 A doua majorare de capital: în 2004
În urma cheltuielilor mai mari următoare făcute de RMGC în contul proiectului, cu bani împrumutaţi de la Gabriel Jersey (Gabriel), datoriile RMGC cresc şi raportul Activ Net/Capital social scade sub 0,5 prevăzut de Legea 31/1990. Se votează în unanimitate continuarea activităţii şi remedierea situaţiei prin majorarea capitalului, cu 143.302.008.596 lei (= 4.856.049,08 USD, unde 1 USD=29.510 lei) , echivalentul a 10.004.329 acţiuni noi. Capitalul social subscris al RMGC ajunge acum la 150.195.433.596 lei = ~ 5.578.012 USD, iar numărul total al acţiunilor RMGC ajunge la 10.485.579, a câte 14.324 lei/acţiune fiecare.
Cei patru acţionari minoritari nu au bani pentru majorarea de capital, aşa că Gabriel Jersey a împrumutat, fără dobândă, 971.000 USD (mai exact 971.210,39 USD) celor patru acţionari minoritari ai RMGC (Minvest şi cele 3 companii private) pentru a-şi achita contribuţia la mărirea de capital, urmând a returna banii lui Gabriel Jersey când producţia va începe şi vor primi dividende de la RMGC: 2009 Financial Report FINAL.pdf, pag. 46 (sau [2007 AR], pag. 24):
„In December 2004, the Company loaned a total of Us$971 thousand to the four minority shareholders of RMGC who held an aggregate of 20% of the shares of RMGC, to facilitate a statutory requirement to increase RMGC’s total share capital… The loans are non-interest bearing and are to be repaid as and when RMGC distributes dividends to its shareholders.”
Minvest a împrumutat 937.911,83 USD de la Gabriel Jersey (Gabriel); Minvest rămâne astfel pe hârtie cu participarea la RMGC de 19,31%, dar ea a scăzut, practic, la 0,89% (=92.950 x 100 / 10.485.579), din cauza datoriei la Gabriel Jersey.
Situaţia este prezentată în tabelul următor la pag. 15.
3.2.3 A treia majorare de capital: în 2009
În urma cheltuielilor şi mai mari următoare făcute de RMGC în contul proiectului, cu bani împrumutaţi de la Gabriel Jersey, datoriile RMGC cresc şi din nou raportul Activ Net/Capital social scade sub 0,5 prevăzut de Legea 31/1990.
La data de 16.10.2009, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA pe scurt) a hotărât majorarea capitalului social al RMGC cu 597.679.993 RON (= 202.603.387,42 USD, unde
1 USD=2,95 RON), prin emiterea a 417.958.037 acţiuni noi, cu valoare nominală de 1,43 RON fiecare, anume: 334.366.386 acţiuni pentru Gabriel Jersey (din conversia creanţelor), 80.725.658 acţiuni pentru Minvest şi câte 955.331 acţiuni pentru Foricon, Cartel Bau şi Comat Trading - un numar de acţiuni care să nu modifice cotele lor de participare la RMGC. Dându-şi seama, probabil, abia acum, de dezavantajul mecanismului majorării de capital practicat de RMGC, de data aceasta nu se mai votează în unanimitate, ci cu majoritate de 80,46 % (Minvest şi încă una din cele trei companii mici s-au opus majorării !).
Acţionar Gabriel J. Minvest Foricon Cartel Bau Comat Total
RMGC: RMGC
================================================================================
- Total 385.000 92.950 1.100 1.100 1.100 481.250
acţiuni (natură) x
11.11.1999 14.324
- Total
capital 5.514.740.000 1.331.415.800 15.756.400 15.756.400 15.756.400 6.893.425.000
social lei = lei = lei = lei= lei= lei=
subscris 529.463,038 185.900 2.200 2.200 2.200 ~ 721.963
11.11.1999 USD USD USD USD USD USD
(80%) (19,31%) (0,23%) (0,23%) (0,23%)
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Acţiuni 8.003.462 1.932.266 22.867 22.867 22.867 10.004.329
noi (creanţe) (prin (prin (prin (prin x
13.12.2004 împrumut) împrumut) împrumut) împrumut) 14.324
lei/actiune
Majorare 114.641.589.688 27.677.778.184 327.546.908 327.546.908 327.546.908 143.302.008.596
de capital lei= lei= lei= lei= lei= lei=
3.884.838,69 937.911,83 11.099,52 11.099,52 11.099,52 ~ 4.856.049
13.12.2004 USD USD USD USD USD USD
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
- Total 8.388.462 2.025.216 23.967 23.967 23.967 10.485.579
acţiuni x
14.324
lei/acţiune
- Total 120.156.329.688 29.009.193.984 343.303.308 343.303.308 343.303.308 150.195.433.596
capital lei= lei= lei= lei= lei= lei=
social 11.995.500 2.896.059 34.273 34.273 34.273 14.994.378
subscris RON= RON= RON= RON= RON= RON=
13.12.2004 4.414.301,69 1.123.811,83 13.299,52 13.299,52 13.299,52 ~ 5.578.012
USD USD USD USD USD USD
(80 %) (19,31 %) (0,23 %) (0.23 %) (0.23 %) (100 %)
(0,89 %)
(Hotărârea AGA din 13 dec. 2004, MO Partea a IV-a, Anul 172 (XIV), Nr. 3860, 16 decembrie 2004, pag. 12-13; Act adiţional nr. 14 de modificare a actului constitutiv, MO Partea a IV-a, Anul 172 (XIV), Nr. 3919, 22 decembrie 2004, pag. 15-16; Act adiţional nr. 1 la actul constitutiv, MO Partea a IV-a, Anul 178 (XX), Nr. 1386, 31 martie 2010, pag. 17-20.)
Majorarea de capital din 2009 a fost contestată în instanţă ca fiind ilegală, cerându-se dizolvarea RMGC. Acţiunea a fost retrasă, pentru a preîntâmpina respingerea sa din cauza lipsei de „interes”. Avocatul prof.univ.dr. Gheorghe Piperea susţine în Cotidianul.ro din 5 august 2011 că "Societatea comercială RMGC nu mai există de drept din decembrie 2009".
Deoarece prin modificarea din 2006 a Legii 31/1990 numărul minim al acţionarilor a scăzut de la 5 la 2, Comat şi Cartel Bau vând dreptul lor la noi acţiuni lui Gabriel Jersey, îşi vând acţiunile lor vechi (de fapt, fac schimb de acţiuni RMGC cu acţiuni Gabriel !) şi se retrag din RMGC:
[2010 AR], pag. 28: “During 2009, the Company received a formal offer to purchase the shares held in RMGC by two of its non-controlling shareholders, each of whom owned 23,967 common shares in RMGC representing each 0.23% of its share capital. The Company responded to the offer of the non-controlling shareholders and purchased 47,934 common shares of RMGC held by these two non-controlling shareholders for 222,708 common shares of the Company and US$0.8 million in cash. Upon completion of this transaction, the outstanding indebtedness of the two non-controlling shareholders of $23,000 was deemed to be paid in full. As a result of these transactions, the Company’s ownership interest in RMGC increased from 80% to 80.46%.”
Notă. Compania acţionar COMAT Trading s-a retras din RMGC la 10.12.2009, iar compania acţionar CARTEL BAU s-a retras din RMGC la 22.12.2009. (Act adiţional nr. 1 la actul constitutiv, MO Partea a IV-a, Nr. 1386/31 martie 2010, pag. 17-20).
Deci, din 22.12.2009, RMGC mai are doar trei acţionari: Gabriel 80,46 %, Minvest 19,31 %, Foricon 0,23 %.
Capitalul social subscris al RMGC ajunge, în urma majorării din 2009, la 612.674.374 RON = ~208.181.400 USD, iar numărul total al acţiunilor ajunge la 428.443.616, a câte 1,43 RON fiecare.
Regăsim mecanismul aplicat în anul 2009 în ([2009 FR] pag. 43) (unde $ semnifică dolar canadian):
“The Company is required to fund 100% of all expenditures related to the exploration and development of these properties and holds a preferential right to recover all funding plus interest (other than on non-interest bearing loans) from future cash flows, prior to the minority shareholders receiving dividends. … In December 2009, in order to replenish the net asset position of RMGC in accordance with Romanian Fiscal Code, the shareholders of RMGC contributed $216 million to the share capital of RMGC. The share capital increase was accomplished by converting $174 million of debt in RMGC to equity. The remaining $42 million was funded through a contribution provided to minority shareholders in the form of a non-interest bearing loan to fund their respective pro-rata contributions.”
Astfel, Gabriel Jersey a mai împrumutat 40 milioane USD (mai exact 39.594.513,31 USD) celor doi acţionari minoritari ai RMGC (Minvest şi Foricon) pentru a-şi achita partea care le revine din mărirea de capital a RMGC, urmând a returna împrumutul când RMGC va da dividende ([2009 FR], pag. 46): “In 2009, the Company loaned a further Us$40 million to the remaining two minority shareholders of RMGC to facilitate another statutory share capital increase in RMGC… The loans are non-interest bearing and are to be repaid as and when RMGC distributes dividends to its shareholders “.
Gabriel Jersey a împrumutat deci Minvest cu 39.131.420,66 USD. Minvest rămâne astfel pe hârtie cu participarea la RMGC de 19,31 %, dar ea a scăzut practic acum la 0,02 % (=92.950 x 100 / 428.443.616), din cauza datoriei cumulate totale la Gabriel Jersey de 40.069.332,49 USD (= 937.911,83 (în 2004) + 39.131.420,66 (în 2009)).
Situaţia este deci următoarea:
Acţionar Gabriel J. Minvest Foricon Cartel Bau Comat Total
RMGC: RMGC
=================================================================================
- Total 8.388.462 2.025.216 23.967 23.967 23.967 10.485.579
acţiuni x
13.12.2004 14.324
lei/acţiune
- Total
capital 120.156.329.688 29.009.193.984 343.303.308 343.303.308 343.303.308 150.195.433.596
social lei= lei= lei= lei= lei= lei=
subscris 11.995.500 2.896.059 34.273 34.273 34.273 14.994.377,97
13.12.2004 RON= RON= RON= RON= RON= RON=
4.414.301,69 1.123.811,83 13.299,52 13.299,52 13.299,52 ~ 5.578.012
USD USD USD USD USD USD
(80%) (19,31%) (0,23%) (0,23%) (0,23%) (100%)
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Acţiuni + 23.967 - 23.967 0
+ cumpărate (de la (retragere)
- vândute Comat)
10.12.2009
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Acţiuni 336.277.048 80.725.658 955.331 - - 417.958.037
noi = (prin (prin x
16.12.2009 955.331 împrumut) împrumut) 1.43 RON
(de la Comat)
+ 955.331
(de la Cartel Bau)
+ 334.366.386
(creanţe)
Majorare 480.876.178,64 115.437.690,94 1.366.123,33 - - 597.679.993
de capital RON= RON= RON= RON=
163.008.874,11 39.131.420,66 463.092,65 ~ 202.603.387
USD USD USD USD
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Actiuni + 23.967 - 23.967 0
+ cumparate (de la (retragere)
- vandute Cartel Bau)
22.12.2009
===============================================================================
- Total 344.713.444 82.750.874 979.298 - - 428.443.616
actiuni x
22.12.2009 4.13 RON
- Total 492.940.224,92 118.333.749,82 1.400.396,14 - - 612.674.370,88
capital RON= RON= RON= RON=
social 167.423.175,80
subscris USD +
22.12.2009 68.545,62 RON=
~ 167.449.775 ~ 40.255.232 ~ 476.392 ~208.181.400
USD USD USD USD
(80,4570%) (19,3142%) (0,2285%) - - (100%)
(0,02%)
(Hotărâre AGA din 16 oct. 2009, MO Partea a IV-a, Anul 177 (XIX), Nr. 5870, 16 noiembrie 2009, pag. 6-7; Hotărâre a consiliului de administraţie din 16.12.2009, MO Partea a IV-a, Anul 178 (XX), Nr. 355, 16 februarie 2010, pag. 24-26; Act adiţional nr. 1 la actul constitutiv, MO Partea a IV-a, Anul 178 (XX), Nr. 1386, 31 martie 2010, pag. 17-20.)
3.2.4 Rezumatul majorărilor de capital din 1999, 2004 şi 2009 şi datoria totală a Minvest
Rezumatul acţiunilor şi a capitalulului social rezultate în urma majorărilor de capital este următorul:
Acţionar Gabriel J. Minvest Foricon Cartel Bau Comat Total
RMGC: RMGC
===============================================================================
- Total
acţiuni 178.750 92.950 1.100 1.100 1.100 275.000
iniţiale x
25.07.1997 (în natură) 14.324
lei/acţiune
- Total
capital 2.560.415.000 1.331.415.800 15.756.400 15.756.400 15.756.400 3.939.100.000
social lei= lei = lei= lei= lei= lei =
subscris 357.500 USD 185.900 USD 2.200 USD 2.200 USD 2.200 USD 550.000 USD
iniţial
25.07.1997 (65%) (33,8%) (0,4%) (0,4%) (0,4%) (100%)
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
- Total 385.000 92.950 1.100 1.100 1.100 481.250
acţiuni x
11.11.1999 14.324
(după prima majorare de capital) lei/acţiune
- Total
capital 5.514.740.000 1.331.415.800 15.756.400 15.756.400 15.756.400 6.893.425.000
social lei = lei= lei= lei = lei= lei=
subscris ~ 529.463 USD 185.900 USD 2.200 USD 2.200 USD 2.200 USD ~ 721.963 USD
11.11.1999 (80 %) (19,31 %) (0,23 %) (0,23 %) (0,23 %) (100 %)
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
- Total 8.388.462 2.025.216 23.967 23.967 23.967 10.485.579
acţiuni x
13.12.2004 14.324
(după a doua majorare de capital) lei/acţiune
=1,43 RON
- Total
capital 120.156.329.688 29.009.193.984 343.303.308 343.303.308 343.303.308 150.195.433.596
social lei= lei= lei= lei= lei= lei=
subscris 11.995.500 2.896.059 34.273 34.273 34.273 14.994.378
13.12.2004 RON= RON= RON= RON= RON= RON =
~ 4.414.302 USD ~1.123.812 USD ~13.300 USD ~13.300 USD ~13.300 USD ~ 5.578.012 USD
(80 %) (19,31 %) (0,23 %) (0.23 %) (0.23 %) (100 %)
(0,89 %)
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
- Total 344.713.444 82.750.874 979.298 - - 428.443.616
actiuni x
22.12.2009 1,43
(după a treia majorare de capital) RON/acţiune
- Total
capital 492.940.225 118.333.750 1.400.396 - - 612.674.371
social RON= RON= RON= RON =
subscris ~167.449.775 USD ~40.255.232 USD ~476.392 USD ~208.181.400 USD
22.12.2009 (80,46 %) (19,31 %) (0,23 %) (100 %)
(0,02%)
Datoria cumulată totală a Minvest la Gabriel Jersey este foarte mare, de 40.069.332,49 USD (= 937.911,83 (în 2004) + 39.131.420,66 (în 2009)), ţinând cont că proiectul nu a fost aprobat şi
că în principal RMGC a făcut doar explorări.
Toate aceste datorii se constituie, în opinia noastră, în presiuni asupra factorilor de decizie din România pentru ca proiectul Roşia Montană să fie aprobat, ceea ce ni se pare inacceptabil.
3.3 RMGC mai are în prezent (din 22 iulie 2011) doar doi acţionari
În iulie 2011, probabil speriat de perspectiva unei noi majorări de capital în 2011, care implică noi aporturi în numerar, şi ştiind că are deja datorii la Gabriel Jersey în urma împrumuturilor din 2004 şi 2009, acţionarul Foricon s-a retras din RMGC, prin vânzarea acţiunilor sale lui Gabriel Jersey. Astfel, din iulie 2011, RMGC mai are doar doi acţionari: Gabriel Jersey 80,69 % şi Minvest 19,31 %. Gabriel Jersey are drept de pre-emţiune asupra acţiunilor lui Minvest:
[2011 SQ], pag. 1: „In July 2011 the Company’s ownership interest in the Project increased from 80.46% to 80.69% through the acquisition from Foricon S.A. of all of its shares in Rosia Montana Gold Corporation (“RMGC”), the beneficial owner of the Project, for a net cash consideration of US$1.15 million. Minvest S.A., a Romanian state-owned mining company, holds the remaining 19.31% interest in RMGC. Gabriel holds the pre-emptive right to acquire the non-controlling interest of Minvest.”
Situaţia este deci următoarea:
Acţionar: Gabriel J. Minvest Foricon Cartel Bau Comat Total
RMGC RMGC
====================================================================================
- Total 344.713.444 82.750.874 979.298 - - 428.443.616
acţiuni x
22.12.2009 1,43 RON
- Total
capital 492.940.224,92 118.333.749,82 1.400.396,14 - - 612.674.371
social RON= RON= RON= RON=
subscris ~ 167.449.775 ~ 40.255.232 ~476.392 ~ 208.181.400
22.12.2009 USD USD USD USD
(80,4570%) (19,3142%) (0,2285%) - - (100%)
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Acţiuni + 979.298 - 979.298 0
+ cumpărate (de la (retragere)
- vândute Foricon)
22.07.2011
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
- Total 345.692.742 82.750.874 - - - 428.443.616
acţiuni x
22.07.2011 1,43 RON
- Total
capital 494.340.621,06 118.333.749,82 - - - 612.674.371
social RON= RON= RON=
subscris ~ 167.926.167 ~40.255.232 ~ 208.181.400
22.07.2011 USD USD USD
(80,6855 %) (19,3142 %) - - - (100 % ?)
(Act constitutiv din 22.07.2011, pe site-ul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de afaceri; Hotărârea AGA Nr. 1 din 22.07.2011, MO Partea a IV-a, Anul 179 (XXI), Nr. 3377, 6 sept. 2011, pag. 29-30)
3.4 O nouă majorare de capital aşteptată în 2011: dar surpriză,
se decide o reducere de capital
În toamna lui 2010, cu ocazia bilanţului pe 2009, administratorii RMGC au constatat, credem din nou, deteriorarea activului net al societăţii sub limita legală şi au convocat Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA pe scurt) pe 14 decembrie 2010, pentru a decide soarta societăţii: fie continuarea activităţii, fie dizolvarea.
AGEA din 14 decembrie 2010 „a luat act de raportul cu privire la situaţia patrimonială a societăţii, a decis continuarea activităţii şi a împuternicit consiliul de administraţie să analizeze opţiunile de remediere a situaţiei, necesar a fi implementate până la data de 31.12.2011”. (Hotărârea nr. 1/14 decembrie 2010, MO Partea a IV-a, Anul 179 (XXI), Nr. 92, 11 ianuarie 2011, pag. 8-9)
AGEA din 13 oct. 2011, spre surpriza noastră, aprobă “reducerea capitalului social al Societăţii cu suma de 252.781.733,44 lei (din aportul în numerar), de la valoarea de 612.674.370,88 lei la valoarea de 359.892.637,44 lei, prin reducerea valorii nominale a acţiunilor de la 1,43 lei la 0,84 lei. Reducerea de capital se va face în temeiul art. 153 EMBED Equation.3 al Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, având în vedere pierderile constatate prin aprobarea situaţiilor financiare ale anului 2009 şi care nu au putut fi acoperite din rezerve...”
(Hotărârea AGA NR. 1 din 13.10.2011, MO Partea a IV-a, Anul 179 (XXI), Nr. 3968, 25 octombrie 2011, pag.23)
Conform art. 208 din Legea 31, „reducerea capitalului social va putea fi făcută numai după trecerea a două luni din ziua în care hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a”, deci la 25 decembrie 2011.
Situaţia va fi deci următoarea (considerând 1 USD=2,95 RON) :
Acţionar: Gabriel J. Minvest Foricon Cartel Bau Comat Total
RMGC RMGC
====================================================================================
- Total 345.692.742 82.750.874 - - - 428.443.616
acţiuni x
22.07.2011 1,43 RON
- Total
capital 494.340.621,06 118.333.749,82 - - - 612.674.371
social RON= RON= RON=
subscris ~ 167.926.167 ~40.255.232 ~ 208.181.400
22.07.2011 USD USD USD
(80,6855 %) (19,3142 %) - - - (100 % )
====================================================================================
- Total 345.692.742 82.750.874 - - - 428.443.616
acţiuni x
25.12.2011 0,84 RON
- Total
capital 290.381.903,28 69.510.734,16 - - - 359.892.637,44
social RON= RON= RON=
(după reducere) ~ 98.434.543 ~23.562.961 ~ 121.997.504
25.12.2011 USD USD USD
(80,6855 %) (19,3142 %) - - - (100 % )
====================================================================================
„Potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, compania a raportat pierderi de 162,8 milioane lei în 2009. Anul următor, pierderile companiei s-au ridicat la 165,4 milioane lei”(Andreea Ofiţeru, Adevărul, 26 oct. 2011)
Să observăm că deşi se pomeneşte de aportul în numerar, s-a redus şi aportul în natură, iniţial, al Minvest. Dacă s-ar reduce strict doar aportul în numerar, atunci capitalul Minvest ar fi de
69.565.574,66 RON, iar capitalul social total al RMGC ar fi de 359.947.477,94 RON, după calculele noastre.
Deci, pentru a mări raportul Activ Net/Capital social, care scăzuse sub 0,5 din cauza datoriilor RMGC, s-a hotărât micşorarea numitorului, deci a capitalului social, prin micşorarea valorii acţiunilor. Numărătorul raportului rămânând neschimbat, asta înseamnă că pierderile şi deci şi datoriile RMGC la Gabriel Jersey vor rămâne aceleaşi, deci dobânda va curge mai departe, ceea ce considerăm că este în avantajul lui Gabriel Jersey. Dar capitalul social fiind şi mai mic acum, de doar 121.997.504 USD, perspectiva realizării proiectului s-a îndepărtat.
Este greu de precizat semnificaţia acestei decizii neobişnuite. Este oare începutul sfârşitului ?
3.5 Noi majorări de capital la orizont, dacă se aprobă proiectul Roşia Montană
Capitalul social al RMGC este în prezent de circa 200 milioane USD, după trei majorări de capital, după cum am văzut (fără a socoti reducerea ce va fi făcută). Pentru demararea proiectului Roşia Montană (construcţia minelor) (dacă va fi aprobat de Guvern, prin absurd) ar fi necesară însă suma de un miliard USD.
Deci nici acum, după atâta timp de la înfiinţare, RMGC nu are bani să realizeze, de fapt, proiectul. Despre ce “mare investitor” vorbim atunci ?
„ Capitalul societăţii va trebui să fie suficient pentru exploatarea concesiunii....” spunea foarte clar Legea minelor din anul 1924 şi chiar în formulările generale, vagi din articolele 58, 59, 60, 61 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003 se vorbeşte despre necesitatea unei capacităţi financiare şi tehnice a candidaţilor la o concesiune minieră.
Ne reamintim atunci întrebarea fundamentală: cum de s-a asociat statul român, prin compania Minvest, cu datorii la stat, cu o companie junior, fără experienţă în minerit şi fără bani ?
Având în vedere că pentru demararea proiectului Roşia Montană ar fi necesară suma de un miliard USD şi presupunând că Gabriel ar reuşi să atragă aceste fonduri, va fi nevoie de noi majorări de capital la RMGC, prin care să fie încorporate aceste fonduri. Putem spune de pe acum că 19,31% din această sumă de 1 miliard USD (adică 193.100.000 USD) va trebui suportată de Minvest, şi deci Minvest se va împrumuta din nou la Gabriel Jersey?
Dar totul va lua mult timp şi deci, dacă prin absurd mâine ar fi aprobat proiectul, lipsa banilor va produce întârzieri mari până la construcţia minelor, construcţie care va dura circa doi ani de zile. Şi de la producţia primului gram de aur până la obţinerea de dividende de către Minvest vor mai trece 12 ani (pay back-ul pentru România calculat de noi) şi, din primele dividende, Minvest va trebui să achite mai întâi datoriile pe care le are deja şi le va face pe viitor la Gabriel Jersey şi abia apoi va putea să-şi achite datoriile pe care le are şi le va acumula la stat; şi abia după aceea vor putea vorbi de profit. Pretenţia RMGC că demararea proiectului ar fi utilă la depăşirea crizei actuale din România este deci ridicolă !
3.6 Cheltuieli nejustificat de mari ale RMGC (Gabriel Jersey) cu proiectul
Gabriel (Canada), prin subsidiara Gabriel Jersey (Marea Britanie), care deţine pachetul majoritar de acţiuni în RMGC, decide cheltuieli nejustificat de mari, în opinia noastră, pentru RMGC, cheltuieli la care statul român (prin compania cu datorii la stat Minvest) este obligat să participe cu cota sa parte.
Ilustrăm acest lucru cu bugetul RMGC din 2010, aşa cum apare el în Hotărârea Nr. 1 din data de 14 decembrie 2010 a Adunării Generale Ordinare a acţionarilor RMGC, MO Partea a IV-a, Anul 179 (XXI)-Nr. 92, 11 ianuarie 2011, pag. 5-6:
Departament Buget 2010 Previziune 2010
(CAD) (CAD)
========================================================
Administrativ 2.792.000 1.883.000
Financiar 1.826.000 1.615.000
HR 3.558.000 1.594.000
IT 969.000 564.000
Comunicare 7.993.000 7.535.000
Juridic 6.773.000 4.081.000
Relaţii guvernamentale 2.506.000 1.880.000
Management 1.178.000 921.000
Mediu 2.123.000 526.000
Patrimoniu 11.268.000 1.317.000
Programe sociale 739.000 498.000
Relaţii comunitare 7.216.000 2.608.000
Avize/autorizaţii 1.234.000 413.000
Proiectare tehnică 1.142.000 315.0 00
Protecţia muncii 462.000 240.000
Explorare Roşia Montană 1.190.000 975.000
Explorare Băişoara 178.000 199.000
Investiţii-administrative 2.365.000 150.000
Plăţi penalităţi Piatra Albă/Recea 0 131.000
-------------------------------------------------------------------------------------------------
Total operaţiuni 55.510.000 27.445.000
------------------------------------------------------------------------------------------------
Cheltuieli de capital
Clădiri şi terenuri pentru proiect 10.000.000 0
Site-uri de strămutare
Management de proiecte/administrative 1.319.000 1.288.000
Recea - Alba Iulia 6.581.000 188.000
Noua Roşia Montană 6.900.000 121.000
Proiect industrial
Management de proiect 19.188.000 6.341.000
Achiziţie echipament minier 0 2.872 .000
Transport şi depozitare echipament minier 1.555.000 2.716.000
--------------------------------------------------------------------------------------------------
Total cheltuieli de capital 45.542.000 13.527.000
===========================================================
Total buget 101.052.000 40.972.000
Observăm că cheltuielile cu explorările, care sunt obiectul de activitate al RMGC, sunt nesemnificative faţă de restul cheltuielilor. De ce se mai face oare explorare la Roşia Montană, după atâţia ani?
Ce să însemne cheltuielile cu “relaţii guvernamentale”? Dar cheltuielile cu ” relaţii comunitare”?
Ce să însemne cheltuielile imense pentru „patrimoniu”, când proiectul nu a fost aprobat? Să însemne oare „sprijin logistic” pentru ca proiectul să fie aprobat? Ce să însemne cheltuielile imense cu “managementul de proiect” ?
Ce rost au cheltuielile imense cu „clădiri şi terenuri pentru proiect”, cu complexele de locuinţe „Recea-Alba Iulia” şi „Noua Roşia Montană”, când proiectul nu este aprobat? De ce au fost cumpărate casele locuitorilor din zona proiectului, dacă proiectul nu a fost aprobat? RMGC trebuia să facă ante-contracte de cumpărare, care să intre în vigoare la data aprobării eventuale a proiectului.
Toate aceste cheltuieli foarte mari, nejustificate în opinia noastră, se constituie în presiuni asupra populaţiei locale şi asupra factorilor de decizie pentru ca proiectul Roşia Montană să fie aprobat, ceea ce ni se pare inacceptabil.
Să mai observăm că unele din aceste cheltuieli ascund sponsorizările făcute de RMGC, care sunt interzise pentru Minvest, companie a statului, cu mari datorii către stat (de 12.668.972 RON în 2011)! Unde sunt prinse cheltuielile cu reclamele de la televiziuni ?
Observaţie importantă.
Dacă ne uităm la cheltuielile pe 2010 (de exemplu) ale companiei Gabriel (prezentate în secţiunea 2) şi ale companiei RMGC (prezentate mai sus), apar multe semne de întrebare, deoarece în cheltuielile lui Gabriel nu apar separate cheltuielile făcute în România , prin RMGC, de restul cheltuielilor companiei Gabriel (cheltuieli proprii ale lui Gabriel şi ale subsidiarelor sale din afara României). De ce, de exemplu, cheltuielile la capitolul:
- „juridic” sunt de 6.021.000 CAD la Gabriel şi de 6.773.000 CAD la RMGC ?
- „explorare Roşia Montană” sunt de 846.000 CAD la Gabriel şi de 1.190.000 CAD la RMGC ?
- „explorare Băişoara” sunt de 116.000 CAD la Gabriel şi 178.000 CAD la RMGC ?
- “Project management and engineering” la Gabriel sunt de 7.805.000 CAD şi “management de proiect” la RMGC sunt de 19.188.000 CAD ?
Se poate naşte suspiciunea, în aceste condiţii, că de exemplu cheltuieli proprii ale companiei Gabriel sunt trecute ca cheltuieli ale RMGC, pe care statul român le va deconta în proporţie de 19,31%. De aceea, în opinia noastră, o analiză în paralel a cheltuielilor companiei Gabriel în România (prin subsidiara sa RMGC) versus cheltuielile companiei RMGC aşa cum apar ele în documente, făcută de către organele competente ale statului, se impune de urgenţă.
4. Rezumat şi concluzii
Afacerea Roşia Montană a fost premeditată, „în alb”, la 4 septembrie 1995.
A urmat formarea companiilor „gemene” Gabriel şi Gabriel Jersey în 28 mai 1996, cotarea la bursă a lui Gabriel şi emisia primelor acţiuni. Gabriel Jersey a devenit subsidiara lui Gabriel şi a format în 1997, împreună cu compania de stat (cu mari datorii la stat) Minvest, compania mixtă pe acţiuni RMGC, cu un capital social iniţial de doar 550.000 USD.
RMGC (=Gabriel Jersey + Minvest) este deci un mariaj în trei, „terţul interesat” fiind Gabriel.
Rodul principal al asocierii în RMGC este proiectul minier gigantic (proiectul depăşeşte în dimensiuni suma exploatărilor aurifere cu cianuri din toată Europa) de la Roşia Montană, definitivat în 2001, şi promovat agresiv în media până astăzi.
Sub eticheta “proiectul Roşia Montană“ s-au aflat pe rând mai multe “proiecte”, din ce în ce mai mari, plecând de la prelucrarea sterilelor din iazul de decantare şi ajungând până la exploatarea în patru cariere deschise în masivele Cetate, Cîrnic, Orlea şi Jig-Văidoaia a 13 milioane tone de minereu anual (de 33 ori mai mult ca în exploatarea veche (mină) a statului în carieră deschisă în masivul Cetate), timp de 16-17 ani.
Afacerea a fost cuplată pe existenţa minei mici a statului în masivul Cetate (400.000 tone minereu anual), mină nerentabilă, exploatată de Minvest încă din 1970. În loc să i se dea lui RMGC o licenţă de explorare pe un anume perimetru, că dorea să exploreze, şi lui Minvest să i se dea o licenţă de exploatare pe perimetrul vechi, că trebuia să continue exploatarea la mina veche, autorităţile române, în dispreţul legii minelor, acordă Licenţa de exploatare nr. 47/1999 ambilor, pe perimetrul vechi: lui Minvest ca titular, să exploateze, şi lui RMGC ca afiliat, să exploreze. În 2000, Licenţa de exploatare este transferată lui RMGC ca titular, să exploreze, Minvest rămânând afiliat, ca să exploateze. Tot în dispreţul legii minelor, perimetrul Licenţei 47 a fost modificat de ANRM după dorinţa lui Gabriel. În plus, se afirmă, fals, peste tot, că Licenţa de exploatare 47 este licenţa de exploatare pentru proiectul Roşia Montană. Licenţa 47 este ţinută activă încă de ANRM pentru interesul lui Gabriel, deşi ea trebuia să fie anulată, deoarece mina mică, veche, a fost închisă în 2006. Să observăm că poate, la preţul de acum al aurului, mina veche ar fi devenit rentabilă şi ar fi trebuit să fie redeschisă!
RMGC nu are (încă, din fericire !) licenţa de exploatare pentru proiect, dar se comportă de parcă o are! RMGC nu este deci titularul proiectului Roşia Montană, cum fals se spune, este doar autorul proiectului Roşia Montană, deoarece nu deţine (şi sperăm să nu obţină) o licenţă de exploatare pentru proiect.
Mai mult, în opinia noastră, RMGC nici nu poate obţine legal o licenţă de exploatare pentru proiect, cel puţin deoarece art. 11 din Legea minelor 85/2003 interzice operaţii miniere la Roşia Montană, datorită importanţei deosebite a sitului arheologic de acolo.
Autorul proiectului Roşia Montană este deci, teoretic, RMGC (Gabriel Jersey + Minvest), practic este Gabriel, cea cotată la bursă.
RMGC este subsidiară, în proporţie acum de 80,69 %, a companiei Gabriel. Să observăm că astăzi obiectul principal de activitate al companiei RMGC nu mai coincide cu obiectul principal de activitate al companiei Gabriel, a cărei subsidiară (filială) este !
Există ipoteza că RMGC (Gabriel) „ face săpături după bani”, nu după aur, adică afacerea ar fi planificată să dureze mult timp pentru că s-ar urmări obţinerea de bani, nu exploatarea aurului! Am găsit trei dovezi care ar demonstra acest lucru.
Mecanismul de lucru al RMGC, prin care banii de la Gabriel ajung indirect la subsidiara sa Gabriel Jersey, este cel al împrumutului de bani cu dobândă de la Gabriel Jersey către RMGC, ca să facă cheltuielile, urmat de majorările de capital ale RMGC (1999, 2004, 2009), cu conversia în acţiuni RMGC în contul lui Gabriel Jersey a creanţelor deţinute de RMGC la Gabriel Jersey şi cu plata de către acţionarii minoritari a cotei parte din majorare prin împrumuturi fără dobândă tot de la Gabriel Jersey (2004, 2009). Care este oare suma obţinută de Gabriel Jersey (Gabriel) din dobânda la împrumuturile sale către RMGC ?
Minvest a participat iniţial la RMGC cu 185.900 USD reprezentând participarea sa în natură, în rest nu a mai dat practic nici un ban, conform înţelegerilor iniţiale: contribuţiile următoare, rezultate din majorările de capital din 2004 şi 2009, au fost efectuate “în numerar de Gabriel (Jersey n.a.), în numele şi pe seama Minvest”, după semnarea unor acorduri de împrumut fără dobândă ale Minvest de la Gabriel Jersey. De aceea spunem că practic, cota Minvest în RMGC mai este de doar 0,02 % ! Datoria cumulată totală a Minvest la Gabriel Jersey este foarte mare, de 40.069.332,49 USD, ţinând cont că proiectul nu a fost aprobat şi că în principal RMGC a făcut doar explorări.
Nu cunoaştem cum participă Minvest la achitarea dobânzii datorate împrumuturilor făcute de RMGC de la Gabriel Jersey !
Dacă ne uităm la cheltuielile pe 2010 (de exemplu) ale companiei Gabriel şi ale companiei RMGC, apar multe semne de întrebare, deoarece în cheltuielile lui Gabriel nu apar defalcate (separate) cheltuielile făcute în România de restul cheltuielilor companiei Gabriel. Se poate naşte suspiciunea, în aceste condiţii, că de exemplu cheltuieli proprii ale companiei Gabriel sunt trecute ca cheltuieli ale RMGC, pe care statul român le va deconta în proporţie de 19,31%. De aceea, în opinia noastră, o analiză în paralel a cheltuielilor companiei Gabriel în România versus cheltuielile companiei RMGC, făcută de către organele competente ale statului, se impune de urgenţă.
Capitalul social iniţial (în 1997) al RMGC era de numai 550.000 USD. El a fost majorat la circa 721.963 USD în 1999, apoi la 5.578.012 USD în 2004 şi la 208.181.400 USD în 2009.
Costul construcţiei celor patru mine prevăzute în proiectul definitivat în 2001 a fost succesiv de:
253 milioane USD în 2001, 437 milioane USD în 2002, 638 milioane USD în 2006,
876 milioane USD în 2009, iar acum se vehiculează de către Gabriel suma de 1 miliard USD.
Se observă deci cum capitalul social al RMGC a fost în permanenţă insuficient de-a lungul timpului pentru demararea proiectului, adică pentru construcţia minelor prevăzute în proiect.
Aceasta în paralel cu observaţia că chiar Gabriel a declarat tot timpul, inclusiv în 2011, că nu are bani suficienţi pentru demararea proiectului.
După trei majorări de capital social, în octombrie 2011 RMGC decide să facă o reducere de capital social, prin reducerea valorii nominale a acţiunilor de la 1,43 lei la 0,84 lei. Astfel, capitalul social va scădea de la circa 208.181.400 USD la circa 121.997.504 USD, deci la
58,74 % din valoarea anterioară.
Să remarcăm că în raportul auditorului independent PricewaterhouseCoopers LLP din [2010 AR], pag. 19, există îndoieli în legătură cu abilitatea lui Gabriel de a continua să opereze.
Domnul Preşedinte Traian Băsescu spunea recent că proiectul trenează de atâta timp din cauza laşităţii oamenilor politici, neştiind că proiectul trenează din lipsa de bani a investitorului şi eventual din lipsa de interes a investitorului (s-ar putea ca Gabriel să „facă săpături după bani”, nu după aur !).
Să amintim aici de celebra Lege a minelor din anul 1924, care la art. 32 spunea precis:
„ Capitalul societăţii va trebui să fie suficient pentru exploatarea concesiunii....”
spre deosebire de formulările generale, vagi din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, privitoare la capacitatea financiară şi tehnică a candidaţilor la o concesiune minieră (a se vedea studiul [ASE 4]).
O întrebare fundamentală rămâne deci fără răspuns până astăzi: cum de s-a asociat statul român, prin compania Minvest, cu mari datorii la stat, cu o companie junior, fără experienţă în minerit şi fără bani ?
RMGC nu are deci bani să facă construcţia minelor din proiectul său şi să înceapă exploatarea, după 14 ani de la înfiinţarea sa, dar aruncă cu promisiuni în dreapta şi în stânga legate de nişte beneficii (total exagerate) pe care le-ar obţine România dacă ar implementa proiectul său gigantic şi distructiv. Ca să nu mai vorbim şi de numărul locurilor de muncă ce ar fi create prin proiectul său, număr (total exagerat) pe care-l vehiculează agresiv în toată media. Amintim că mina Martha din oraşelul Waihi din Noua Zeelandă, exploatată de compania americană Newmont (acţionar la Gabriel), are 92 locuri de muncă directe şi a creat încă 43 locuri de muncă indirecte din cele circa 1226 locuri de muncă în total, adică 7,5%, şi că legăturile minei Martha cu economia locală sunt relativ slabe ( HYPERLINK "http://www.marthamine.co.nz/" http://www.marthamine.co.nz/ economics & employment: NZIER Report March 2005).
Gabriel nu are bani proprii, obţinuţi din activităţi miniere precedente, să-i dea subsidiarei Gabriel Jersey, ci obţine banii din emisia de acţiuni la bursa din Toronto pe seama aurului potenţial de la Roşia Montană, în timp ce statul român, proprietarul aurului de la Roşia Montană (şi partenerul lui Gabriel Jersey în RMGC prin intermediul lui Minvest) nu câştigă nimic din cotarea la bursă pe seama aurului său.
Deci, asocierea Gabriel Jersey - Minvest (în cadrul RMGC), unde Gabriel Jersey primeşte bani de la compania-părinte Gabriel, cotată la bursă pe seama Roşiei Montane, în timp ce Minvest nu primeşte bani şi i se impune câţi bani să achite, fiind acţionar minoritar, este extrem de păguboasă pentru statul român, proprietarul resurselor minerale ale subsolului prin Constituţie (a se vedea şi [ASE 6]). Statul este deci captiv la Roşia Montană !
Acţiunile RMGC au valoare fixă, pe când acţiunile Gabriel au valoare variabilă, datorită cotării la bursă, şi valoarea lor a crescut în timp pe seama faimei Roşiei Montane.
Deci, a avea acţiuni la RMGC este mult mai puţin rentabil decât a avea acţiuni la Gabriel. Aşa se explică probabil de ce, în decembrie 2009, cele două companii COMAT Trading şi Cartel Bau îşi schimbă acţiunile pe care le aveau la RMGC cu acţiuni Gabriel, retrăgându-se din RMGC.
Din iulie 2011, singurul partener al lui Gabriel Jersey în RMGC a rămas Minvest. Ce se va întâmpla în viitor? Va deveni şi Minvest acţionar al companiei Gabriel, prin schimbarea acţiunilor sale la RMGC cu acţiuni Gabriel şi astfel RMGC se va dizolva? Să ne amintim aici de prevederea curioasă din statutul RMGC că acţionarii RMGC nu pot cere dizolvarea Societăţii “decât după momentul începerii producţiei comerciale, dacă va fi cazul.”
Şi dacă RMGC se dizolvă după începerea producţiei, cine mai continuă producţia?
Numărul acţionarilor companiei RMGC a fost iniţial 5 (cât cerea Legea 31 din 1990), apoi a scăzut în iulie 2011 la 2 (Gabriel Jersey şi Minvest), după ce aceeaşi lege 31 a fost modificată în 2006; nu s-a făcut subscripţie publică niciodată la RMGC cu ocazia majorărilor de capital.
Numărul acţionarilor companiei Gabriel, cotată la bursă, a crescut cu fiecare emisie de noi acţiuni, urmare a subscripţiilor publice prin care s-au făcut majorările de capital; astfel, printre acţionarii lui Gabriel se află (din 2004) şi compania minieră americană Newmont.
Să observăm aici că vechea Lege a minelor din 1924, la art. 33, spunea un lucru foarte bun legat de
majorările de capital, spre deosebire de Legea 31 din 1990 a societăţilor comerciale (cu toate modificările ei), şi anume că:
“ La constituirea societăţilor anonime române, statutele vor trebui să respecte următoarele principii: ....
c) La sporiri de capital, numai 70% din spor se va da vechilor acţionari; echivalentul salariului pe un an, însă cel mult până la 10% se va rezerva funcţionarilor şi lucrătorilor întreprinderii în aceleaşi condiţiuni ca şi vechilor acţionari; restul va fi distribuit la acţionarii noui, dându-se preferinţă subscriitorilor cu sume mici. Subscripţiunile vor fi publice;...”
Gabriel a câştigat prin emisia de acţiuni în perioada 1996 – 2010 circa 750 milioane USD, valoarea de start din 1996 fiind de 21.816 USD, după cum rezultă din Rapoartele sale anuale.
RMGC se laudă că a investit în România 400 milioane USD, dar capitalul său social este astăzi de doar 200 milioane USD. Deci, a investit RMGC sau Gabriel ? Să observăm că dacă RMGC este cea care a investit (cheltuit) cele 400 milioane USD, cu rost sau fără rost, în România, atunci Minvest trebuie să achite 19,31%, adică circa 80 milioane USD. Dacă Gabriel a investit cele 400 milioane USD, cum credem, atunci Minvest trebuie să achite circa 100 milioane USD. Oricum, unde sunt milioanele de dolari diferenţă până la 750 milioane USD ? Este investiţia cu dobândă ?
Să observăm că Minvest are datorii la stat de 12.668.972 RON în 2011. Mai are şi datorii la Gabriel Jersey de 40.069.332 USD, în urma majorărilor de capital din 2004 şi 2009 şi aceste datorii urmează să crescă pe viitor, cu procentul de 19,31 % din următoarele majorări de capital inevitabile. Deci, deşi participarea Minvest (deci a statului român) la RMGC este mică, de doar 19,31 % pe hârtie (în dauna interesului naţional), statul nu este capabil să facă faţă cheltuielilor mari stabilite de Gabriel Jersey (Gabriel), acţionarul majoritar. Iar pretenţia RMGC că demararea proiectului ar fi utilă la depăşirea crizei actuale din România este ridicolă.
Dacă Minvest ar fi fost acţionarul majoritar în RMGC, atunci cheltuielile pregătitoare ar fi fost cu siguranţă mult mai mici (fără sponsorizări, cheltuieli guvernamentale şi cheltuieli cu patrimoniul, etc.), dar statul român tot nu ar fi făcut faţă cheltuielilor unui proiect aşa de mare.
Deci, un stat cu resurse minerale pe care vrea să le exploateze, dar care nu are bani, cum este cazul României acum, nu se poate angaja într-o societate mixtă cum este RMGC şi
într-un proiect gigantic, pentru că nu poate face faţă cheltuielilor.
Să observăm că nici concesionarea către o companie privată (străină) (posibilă prin legea minelor) nu este în interesul naţional, datorită redevenţei fixe de doar 4% din valoare.
Evident, soluţia optimă (în interesul naţional), în cazul în care există o companie de stat puternică (din punct de vedere tehnic şi financiar), este concesionarea către aceasta, pe proiecte rezonabile [ASE 6].
Altfel, soluţia nu este “concesionarea” exploatării, ci “acordul de împărţire a producţiei” (Production Sharing Agreement, PSA pe scurt, introdus în Indonezia în 1966 pentru petrol) între stat (ANRM, guvern) şi compania privată (străină), cum a propus Academia Română.
În PSA, după modelul arendei din agricultură, contractorul “operează pe riscul şi cheltuiala sa, şi primeşte o cotă specificată din producţie ca recompensă. Astfel, diferenţa principală faţă de concesiune este proprietatea resursei minerale. Dacă sub concesiune tot petrolul brut produs aparţine contractorului, sub PSA el este în proprietatea guvernului gazdă, şi cota din producţie alocată contractorului poate fi privită ca plată sau compensaţie pentru riscul asumat şi pentru serviciile oferite.” (“Production-Sharing Agreements: An Economic Analysis”, de Kirsten Bindemann, de la Oxford Institute for Energy Studies, Octombrie 1999, pag. 9, 10)
Să observăm că în perioada 1990-1995, în România, regimul juridic de punere în valoare a petrolului a fost PSA-ul, nu concesionarea (a se vedea de exemplu ‘Contractul de explorare şi împărţire a producţiei’ încheiat la 6 august 1992 (H.G. 570/1992) între Rompetrol S.A. şi companiile Enterprise Oil Exploration Limited şi Canadianoxy (Romania) Ltd. – actualmente între ANRM. şi Sterling Resources Ltd. – contract desecretizat în 2009 şi aflat pe site-ul ANRM ( HYPERLINK "http://www.namr.ro" www.namr.ro). Din acest contract, vedem că la împărţirea producţiei de ţiţei brut statul avea 45 % şi companiile străine aveau 55 % (Art. XII, pag. 28)).
De ce a fost oare legiferat regimul unic al concesiunilor, excluzându-se astfel PSA-ul, pentru petrol în 1995, pentru aur şi alte resurse minerale în 1998?
Dacă ne uităm cui a folosit şi foloseşte încă crearea companiei mixte RMGC, ce observăm ?
- a folosit companiei Gabriel, nou creată în 1996, care nu avea experienţă în minerit, şi acum se poate lăuda că a explorat în România timp de 14 ani (dacă socotim din 1997),
- a folosit acţionarilor fondatori ai lui Gabriel, că preţul unei acţiuni Gabriel a crescut foarte mult în timp, pe seama Roşiei Montane,
- a folosit conducerii lui Gabriel (preşedinte, directori şi ofiţeri), care s-a tot schimbat în timp, că au stat pe lefuri bune pe seama Roşiei Montane timp de 14 ani (Vasile Frank Timiş a primit 2 milioane CAD la plecarea sa de la Gabriel la 16 mai 2003 ([2003 AR], pag. 33) ) ,
- a folosit (ca un fel de „poliţă de asigurare”) funcţionarilor din Minvest, că deşi societatea a fost şi este cu mari datorii la stat, nu a fost lichidată în toţi aceşti ani, fiind angrenată în RMGC.
Cine a pierdut prin crearea RMGC ? Exact locuitorii Roşiei Montane, a căror comunitate a fost distrusă deja, deşi se spune că proiectul RMGC va salva zona. Şi a pierdut statul român, care nu mai poate să gestioneze liber resursele minerale de la Roşia Montană, fiind captiv în afacerea Roşia Montană (datorită crizei mondiale, preţul aurului a crescut foarte mult şi exploatările statului, închise în 2006 şi dezafectate, ca să facă loc noilor exploatări gigant, ar fi devenit mai mult ca sigur profitabile acum [ASE 6]).
Cine va câştiga dacă se va realiza proiectul RMGC? Compania Gabriel.
Cine va pierde dacă se va realiza proiectul RMGC? Statul român, adică noi toţi.
Concluzia este una singură: statul este ţinut captiv la Roşia Montană de către Gabriel, prin RMGC, şi trebuie eliberat.
Gabriel se întreba, în [2003 AR], pag. 23: “Nu este clar ce paşi ar putea face Primul Ministru sau Guvernul României ca să se opună dezvoltării proiectului.” (It is not clear what steps the Prime Minister or the Romanian Government could take to oppose the development of the Project.)
Nouă ne este clar ce poate face. O soluţie este dizolvarea (judiciară a) companiei RMGC şi/sau a companiei Minvest.
Bibliografie
Materiale de pe site-ul companiei Gabriel Resources Ltd. (Gabriel) HYPERLINK "http://www.gabrielresources.com" www.gabrielresources.com:
[1997 AR] Gabriel Resources Ltd. 1997 Annual Report
[1998 AR] Gabriel Resources Ltd. 1998 Annual Report
[1999 AR] Gabriel Resources Ltd. 1999 Annual Report
[2000 AR] Gabriel Resources Ltd. 2000 Annual Report
[2001 AR] Gabriel Resources Ltd. 2001 Annual Report
[2002 AR] Gabriel Resources Ltd. 2002 Annual Report
[2003 AR] Gabriel Resources Ltd. 2003 Annual Report
[2004 AR] Gabriel Resources Ltd. 2004 Annual Report
[2005 AR] Gabriel Resources Ltd. 2005 Annual Report
[2006 AR] Gabriel Resources Ltd. 2006 Annual Report
[2007 AR] Gabriel Resources Ltd. 2007 Annual Report
[2008 AR] Gabriel Resources Ltd. 2008 Annual Report
[2008 FR] 2008 Financial Report
[2009 AR] Gabriel Resources Ltd. 2009 Annual Report
[2009 FR] 2009 Financial Report
[2010 AR] Gabriel Resources Ltd. 2010 Annual Report
[2009 FQR] 2009 Fourth Quarter Report
[2009 CFS] Gabriel Resources Ltd. Consolidated Financial Statements for 2008, 2009
[2010 FQ] Gabriel Resources Ltd. Management’s Discussion & Analysis Fourth Quarter and Full
Year 2010
[2011 SQ] Gabriel Resources Ltd. Management’s Discussion & Analysis Second Quarter 2011
Documente ale companiei RMGC (fosta Euro Gold) publicate în Monitorul Oficial Partea a IV-a:
- Sentinţa civilă nr. 629/SC/1997 din 13 august 1997, MO Partea a IV-a, Nr. 3290 (1998)
- Act adiţional nr. 3 la contractul şi statutul Euro Gold, MO Partea a IV-a, Nr. 3290/1998
- Act aditional nr. 9 la contractul şi statutul Euro gold, MO Partea a IV-a, Nr. 1262/2000
- Actul constitutiv din 21.07.2000, MO Partea a IV-a, Anul X, Nr. 3865, 18 decembrie 2000
- Hotărârea Nr. 15 din 15 decembrie 2000, MO Partea a IV-a, Anul XI- Nr. 528, 16 martie 2001
- Act adiţional Nr. 5 la actul constitutiv, MO Partea a IV-a, Nr. 1465, 15 august 2002
- Act adiţional Nr. 1 de modificare a actului constitutiv, MO Partea a IV-a, Nr. 1718, 18 iulie 2003
- Hotărârea AGEA din 13 dec. 2004, MO Partea a IV-a, Anul 172 (XIV), Nr. 3860, 16 decembrie 2004
- Act adiţional nr. 14 de modificare a actului constitutiv, MO Partea a IV-a, Anul 172 (XIV), Nr. 3919, 22 decembrie 2004
- Hotărâre AGEA din 16 oct. 2009, MO Partea a IV-a, Anul 177 (XIX), Nr. 5870, 16 noiembrie 2009
- Hotărâre a consiliului de administraţie din 16.12.2009, MO Partea a IV-a, Anul 178 (XX), Nr. 355, 16 februarie 2010
- Act adiţional nr. 1 la actul constitutiv, MO Partea a IV-a, Anul 178 (XX), Nr. 1386, 31 martie 2010
- Hotărârea Nr. 1 din data de 14 decembrie 2010 a Adunării Generale Ordinare a acţionarilor RMGC, MO Partea a IV-a, Anul 179 (XXI)-Nr. 92, 11 ianuarie 2011
- Hotărârea AGEA Nr. 1 din 22.07.2011, MO Partea a IV-a, Anul 179 (XXI), Nr. 3377, 6 septembrie 2011
- Hotărârea AGEA NR. 1 din 13.10.2011, MO Partea a IV-a, Anul 179 (XXI), Nr. 3968, 25 octombrie 2011
Studii elaborate de comisii ale Grupului pentru salvarea Rosiei Montane din Academia de Studii Economice:
[ASE 1] Raportul comisiei din Academia de Studii Economice, Bucuresti privitor la probleme
economice, financiare, sociale, de mediu şi de durabilitate ale proiectului minier Rosia
Montana, 29 mai 2003, HYPERLINK "http://www.acad.ro" www.acad.ro
[ASE 2] Adevărul despre proiectul Roşia Montană, 16 iulie 2010, Cotidianul
[ASE 3] Calul troian la Roşia Montană, 12 aprilie 2011, Cotidianul
[ASE 4] Legea minelor din 1924 vs. legile postdecembriste şi afacerea Roşia Montană, 10 aprilie
2011, Cotidianul
[ASE 5] Istoria proiectului Roşia Montană (şi a altor proiecte din Apuseni), 26 august 2011,
Cotidianul
[ASE 6] Aurul trebuie şi poate să rămână în România, 27 august 2011, Cotidianul
Alte materiale
- Anunţ publicitar RAC Deva, Adevărul, 5 sept. 1995
- Contract de societate, proiect, 3.06.1997, pe site-ul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de afaceri
- Production-Sharing Agreements: An Economic Analysis”, de Kirsten Bindemann, de la Oxford Institute for Energy Studies, Octombrie 1999.
-NZIER Report March 2005, HYPERLINK "http://www.marthamine.co.nz/" http://www.marthamine.co.nz/ economics & employment
- Act constitutiv din 22.07.2011, pe site-ul HYPERLINK "http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-10038888-ministerul-economiei-publicat-contractul-rosia-montana.htm" Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
- Gheorghe Piperea, "Societatea comercială RMGC nu mai există de drept din decembrie 2009",
+ HYPERLINK "http://www.Cotidianul.ro" www.Cotidianul.ro , 5 august 2011
- Andreea Ofiţeru, “Canadienii de la Roşia Montană reduc capitalul social”, Adevărul, 26 oct. 2011.
8 noiembrie 2011
Grupul pentru salvarea Roşiei Montane din Academia de Studii Economice
Prof.univ.dr. Constantin Apostol
Prof.univ.dr. Nicoale Dardac
Lector univ.dr. Claudiu Herteliu
Prof.univ.dr. Afrodita Iorgulescu
Prof.univ.dr. Alexandru Isaic-Maniu
Ec. ing. Gheorghe Manea, colaborator extern
Prof.univ.dr. Niculae Mihăiţă
Prof.univ.dr. Bogdan Negrea
Prof.univ.dr. Puiu Nistoreanu
Prof.univ.dr. Gheorghe Săndulescu-Mincu, colaborator extern
Prof.univ.dr. Emil Scarlat
Prof.univ.dr. Alexandru Taşnadi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu