Reproducem un montaj de articole preluat de pe blogul lui Ion Coja. Sunt marcate și alte surse publice, în text. Cred că această descriere a situației este realistă, nici decum exagerată, așa precum este și reportajul video despre situația exploatărilor miniere de aur din România, exploatări închise fără motive temeinice, sabotate de persoane cu înalte responsabilități în statul român, în numele unor interese străine. Situația trebuie adusă la cunoștința opiniei publice cât mai largi (care însă nu are nici un fel de posibilitate de acțiune reală pentru schimbarea situației).
Cred că informațiile acestea trebuiesc comunicate lui Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale, și lui Traian Băsescu, președintele României, sub forma unor petiții individuale dar, de ce nu, și colective, adresate direct și nominal prin poștă sau email, prin care li se va cere să inițieze finanțarea prioritară a exploatării aurului din Munții Apuseni de către o întreprindere mixtă, de stat și privată, creată ad-hoc în aceste scop, deschisă exclusiv unor acționari cetățeni români, cu acțiuni garantate de stat și de Banca Națională, prin depunerea unui procent de 20 la sută din aurul obținut din primii doi de exploatare, într-un cont gestionat de Banca Națională a României. Forma ar fi aceea a unui împrumut lansat și garantat de stat, adresat cetățenilor care devin astfel acționari ai întreprinderii, contravaloarea fiind rambursabilă pe termen mediu și lung, în condiții care ar urma să fie stabilite în detaliu.
Nu am desigur naivitatea să cred că aceste două persoane nu cunosc de fapt situația. Dar dacă ea nu li se comunică direct, sub forma unei petiții, în baza dreptului la petiție, și dacă un proiect de lege nu este depus în acest sens în Parlament, în baza dreptului la inițiativă legislativă, s-ar putea ca aceste două persoane să aibă tupeul de a afirma că nu sunt la curent sau că nu pot să facă nimic, nefiind de competența lor. Dar a fost de competența lui Mugur Isărescu, sau a oricărui funcționar de stat, să refuze cumpărarea aurului românesc, falimentînd astfel industria extractivă a aurului din România? Sau a fost de competența președintelui Traian Băsescu să încurajeze public exploatare aurului din România de către intreprinderi străine, când nimic nu împiedica constituirea unei astfel de întreprinderi cu capital cooperatist și de stat, majoritar românesc, cu bani virtuali obținuți pe baza valorii patrimoniale cu potențial imens a zăcămintelor de aur despre care este vorba?
S-ar putea ca ideee mea să pară bizară sau să aibă falii tehnice. Nu ar fi grav dacă, preluată de alții, mai competenți în acest domeniu, ea ar fi dezvoltată și dusă mai departe. Dar, pentru Dumnezeu, nu spuneți că nu se poate, fără a încerca. Eu voi trimite acest text la adresa mail a Preșidenției, în baza dreptului la petiție și în calitatea mea de ziarist, solicitînd o reacție a Președintelui României, acum.
Dacă nu se vor exprima public, pentru a combate aserțiunile acestor analize sau, eventual, a le confirma adevărul și a lua inițativa corijării consecințelor negative ale sabotajului, complicitatea cu sabotorii a acestor personaje, mai sus citate, va trebui analizată de forurile unei justiții independente. În fața acesteia, ele vor fi puse în situația de explica, a-și justifica atitudinea și deciziile, care ar putea fi considerate potrivnice intereselor naționale, colective, pe care cele două instituții, în fruntea cărora Dânșii se află temporar, sunt menite, în realitate, să le apare.
Dan Culcer
Acad. Mugur Isarescu, colegul academicianului Florin Constantiniu, și prăbușirea României
Publicat de Ion Coja in Textele altora pe 23.11.2011 | 15 comentarii
Români, treziti-va! Intr-o lume bezmetică, aurul este valoarea suprema! Jos labele de pe aurul României!
Din 2005, România nu mai scoate nici un gram de aur din minele sale. Motivul oficial: zăcămintele sunt epuizate. Totuşi, opt firme străine au primit licenţe de exploatare în zonele “epuizate”, care s-au dovedit a fi foarte bogate: conţin aur în valoare de 54 de miliarde de euro. Explicaţia: “Au avut hărţile geologice ale statului român”,
ne-a spus dr. ing. Florea Neagu
Zăcămintele de aur din România, majoritatea situate în “patrulaterul aurului” – adică perimetrul Baia de Criş, Săcărâmb, Zlatna şi Baia de Arieş, din Munţii Apuseni – dar şi în Maramureş, sunt exploatate, cu eficienţă, de foarte mult timp.
“Pe timpul lui Ceauşescu se scoteau între 14 şi 20 de tone de aur pe an. Dar, după 1990, extracţia a scăzut dramatic, iar în 2005, minele au fost sigilate. Oficial s-a spus că sunt epuizate”,a afirmat dr. ing. Florea Neagu, fost director al Institutului de Proiectări Miniere, omul care a proiectat şi realizat mine de aur în “patrulaterul aurului”.
Un eveniment interesant s-a petrecut în anul 2000, când Banca Naţională a refuzat să mai cumpere aur de la minele româneşti pe motiv că nu poate avea o rezervă mai mare de metal preţios decât 15% din tot ce înseamnă rezervă valutară. Cum aceste mine nu aveau voie să vândă metalul extras decât Băncii Naţionale, au dat, cum era de aşteptat, faliment. Dacă vechile firme româneşti care se ocupau de metalul preţios au dispărut, în locul lor au venit, în mod ciudat, opt companii străine care au cerut în concesiune parcele pentru prospecţiunea şi exploatarea zăcămintelor de aur, tocmai de unde acestea ”se terminaseră”.
250 de tone, doar la Roşia Montană
Potrivit declaraţiilor făcute pentru DailyBusiness. ro de reprezentanţii firmei Gabriel Resources, la Roşia Montană s-a găsit un zăcământ de aur în valoare de 11 miliarde de dolari, adică de aproximativ 250 de tone de metal preţios. De asemenea, firma Carpatian Gold a găsit la mina Barza, în Munţii Zarandului, închisă pentru că “nu mai era rentabilă”, un zăcământ de aur în valoare de 12 miliarde de dolari! Recent, Ştefan Marincea, preşedintele Institutului Geologic Român, a declarat că în ţara noastră mai sunt zăcăminte în valoare de cel puţin 54 de miliarde de dolari. Interesant este şi faptul că toate firmele străine au mers la “punct ochit – punct lovit”, adică au obţinut licenţe de prospecţiuni şi exploatare exact pe zonele cele mai bogate … Cum?
«Încă este mult aur în subteran»
“Firmele străine nu au descoperit nimic, datele aparţin şcolii de geologie din România. Am fost directorul Institutului de Proiectări Miniere şi am realizat mine de aur în Apuseni. Scoteam şi producţii de 40 de kilograme de aur pe tonă de minereu, ceea ce este foarte mult. Pot să spun că încă este mult aur în subteran, dar nu ştiu de ce nu le exploatează direct statul. Pe vremea mea, informaţiile aveau caracter secret, dar acum le are toată lumea. Firmele străine «au găsit» metale preţioase în România consultând hărţile geologice realizate pe vremea lui Ceauşescu. Acum, statul, prin reprezentanţii săi, a ştiut perfect ce dă în concesie”,ne-a spus dr. ing. Neagu.
Prima hartă a «bogăţiilor» româneşti datează din 1925
În 1925, în România s-a realizat o bază solidă de date privind toate zăcămintele naţionale. Şcoala românească de prospecţiuni geologice a crescut constant.
Zăcămintele din ţară au fost cercetate permanent de mai multe organisme de specialişti şi înregistrate pe “profile”, adică secţiuni desenate ale ariilor prospectate geologic. În 1968, toate aceste date au fost înregistrate şi într-un calculator adus de la americani şi instalat într-unul din sediile Întreprinderii de Prospecţiuni şi Foraje “Geofizica”, în strada Biserica Amzei din Bucureşti. În 1971, cei de la prospecţiuni au mai cumpărat un calculator, Texas Instruments, pentru stocarea datelor. A fost instalat în alt sediu, în strada Coralilor din Capitală, unde se găseau şi profile geologice realizate în toată ţara. Pe baza acestor informaţii, Ceauşescu făcuse un plan de extracţie până în anul 2050. După 1990, în imobilul din Coralilor s-au lucrat primele numere ale ziarului Adevărul.
Ulterior, imobilul a fost cumpărat de omul de afaceri Ovidiu Tender, care desfăşoară activităţi în domeniul prospecţiunilor geologice etc. În fine, în 1992 a izbucnit un scandal în sediul din Coralilor: dispăruseră toate profilele geologice. Una dintre persoanele care au lucrat în institut ne-a spus că
preţul vânzării documentaţiei secrete a fost de 10.000 de dolari…
Privatizarea rezervelor este ţinută «la secret»
Am cerut Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) detalii despre licenţele primite de firmele străine pentru exploatarea aurului pe teritoriul României. Răspuns:
“Informaţiile solicitate nu se încadrează în categoria informaţiilor de interes public. (…) Sunt documentaţii care fac parte din categoria informaţiilor clasificate”.Iată ce scrie în Constituţia României, art. 136: “Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice”. Iată ce spune Legea 544/2001: “Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României”.
Datorie externă, 92,1 miliarde €
În decembrie 1989, România nu mai avea nici o datorie externă. De atunci, lucrurile s-au schimbat. Conform datelor Băncii Naţionale, publicate cu patru luni în urmă, ţara noastră a acumulat, în ultimii 20 de ani, o datorie externă de 92,1 miliarde de euro.
Record pentru preţul aurului Aurul a înregistrat un maxim istoric de 1.505,4 dolari pe uncie
(n.r.-unitate de măsură egală cu 35 de grame) miercuri, fiind tranzacţionat la 1.502,96 dolari, faţă de 1.493,9 cu cât fusese vândut marţi. Economiştii apreciază că preţul aurului a crescut cu 5% în aprilie, iar trendul ar putea continua,
metalele preţioase fiind considerate un plasament ferit de riscuri.
Dezvăluiri Libertatea
Secretele zăcămintelor de aur, vândute pe 10.000 de dolari
22 Aprilie 2011
http://www.libertatea.ro/
============================
Profesorul Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucureşti, unul dintre cei mai cunoscuţi geologi români specializaţi pe zăcăminte de aur
======================
Un studiu recent asupra exploatării zăcămintelor de aur din România arată că suntem în elita mondială a metalelor preţioase. “Ocupăm locul cinci în lume la extracţie, în decursul istoriei”, ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu de la Facultatea de Geologie Bucureşti, autorul cercetării. Cu toate acestea, România mai are 6.000 de tone de aur în zăcăminte. Cât înseamnă asta? Dacă ne raportăm la cursul BNR de vinerea trecută, când un gram de aur a fost 180 de lei, valoarea totală a zăcămintelor este de aproximativ 250 de miliarde de euro! Şi aceasta în condiţiile în care poporul român se luptă cu sărăcia şi cu nesiguranţa locurilor de muncă.
Mineritul aurului pe teritoriul României este o tradiţie multimilenară. Cele mai vechi podoabe de aur găsite la noi au fost descoperite la Moigrad, judeţul Sălaj şi aparţin epocii pietrei, adică au o vechime de 6.000 de ani. Încă de atunci, strămoşii noştri cunoşteau metalurgia aurului.
Suntem pe locul cinci în lume
“Din străvechime până acum, din Carpaţii României s-au extras 2.070 de tone de aur, lucru care ne plasează pe locul cinci în lume, după Africa de Sud, Canada, Statele Unite şi Australia. După cum se vede în grafice, cea mai mare parte a fost folosită de altcineva decât poporul român. Vestea bună este însă că mai avem, în sediment, de trei ori cât s-a exploatat până acum, adică vreo 6.000 de tone. Rămâne de văzut cum vor fi folosite. Deocamdată, pe noi, pe specialişti, nu ne întreabă nimeni nimic”,ne-a spus profesorul dr. Gheorghe Popescu, unul dintre cei mai cunoscuţi geologi români specializaţi pe zăcăminte de aur.
«Ţara noastră primeşte prea puţin pentru zăcămintele pe care le concesionează»
Conform Legii minelor, modificată în 2009, România primeşte din partea companiilor care exploatează bunurile subterane o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage . Adică, dacă se câştigă 100 de milioane de euro din extracţia aurului, statul încasează 4 milioane, iar restul merge la firma care exploatează mina.
“Eu cred că aceste redevenţe sunt în defavoarea ţării noastre, care primeşte prea puţin pentru zăcămintele pe care le concesionează. Sigur că investitorul trebuie să câştige, dar o afacere trebuie să fie reciproc avantajoasă, adică trebuie să câştige şi România, sau România în primul rând, pentru că este proprietarul”,ne-a spus prof. Gheorghe Popescu.
De menţionat este faptul că în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%.
Exclusiv
Avem 6.000 de tone de aur, adică 250 de miliarde de euro!
Sorin Golea 14 Noiembrie 2011,
http://www.libertatea.ro/
Post scriptum. Periodic, domnul academician Florin Constantiniu ne
pune în față oglinda pentru a vedea cu ochii noștri în ce hal am ajuns.
Este neiertător domnul academician cu defectele și tarele poporului
român. Ca în vechiul adagiu qui bene amat, bene castigat! Este însă
evident pentru oricine rolul malefic și decisiv jucat de Mugur Isărescu
în prăbușirea Țării și a Poporului sub toate aspectele. Mai sunt câteva
nume pe care nu le poți evita când faci inventarul trădătorilor de Neam.
Întrebare pentru dl istoric și academician Florin Constantiniu: în
afara poporului român, luat la grămadă, nu există și vinovați care pot
fi identificați în persoană? Nu cumva unul dintre ei este și
academicianul Mugur Isărescu, coleg de cupolă cu domnul Constantiniu?!
Există vreun text al marelui istoric în care este pomenit Mugur Isărescu
și alții, eiusdem farinae, cu acuzațiile pe care le merită?! După
știința mea domnul Constantiniu evită să dea nume, numele vinovaților,
și o ține una și bună, că poporul român este vinovat, fiii de țărani,
niște neamuri proaste, care s-au simțit liberi la furat după 1990 și
n-au scăpat ocazia… Dar poate că mă înșel! Drept care mă adresez
cititorilor acestui site, poate mă ajută ei să găsesc textele în care
domnul academician Constantiniu îi pune la punct pe alde Isărescu, Emil
Constantinescu, Băsescu, Iliescu etc! Le pune oglinda în fața ochilor,
neiertător și lucid, așa cum ne-o pune nouă, românilor anonimi și
vinovați de tot dezastrul!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu