MADE IN ROMANIA: mitraliere în Burkina Faso, paraşute în Mauritania. Vezi care sunt cei mai mari clienţi de armament ai României
Foto: REUTERS/Goran Tomasevic
Se poate spune într-adevăr că tehnica militară produsă în România a ajuns în toate colţurile lumii, pentru că exporturile au avut destinaţii pe cinci dintre cele şase continente: Africa, cele două Americi, Europa, Asia şi Australia.
Paradoxal, cel mai cheltuitor client
al României în ce priveşte armamentul nu a fost un stat implicat în
vreun război deschis. Regatul Marocului şi-a reparat şi modernizat patru
elicoptere militare de transport în România, operaţiuni pentru care a
plătit 42,5 milioane de euro. 
Harta celor mai mari cumpărători de armament românesc (click pentru a mări)
Totuşi, marii cumpărători de tehnică militară din România au rămas statele participante în conflicte de anvergură sau care pun accent ridicat pe apărarea armată, conform rapoartelor trimestriale ale Departamentului pentru Controlul Exporturilor (ANCEX), aflat în subordinea Ministerului Afacerilor Externe.
Marile puteri din UE fac şi ele cumpărături militare din România, dar de valori mai reduse. Mai multe ţări din Asia, precum India, Oman sau Vietnam au apelat la tehnica românească pentru a-şi repara elicopterele şi avioanele, în timp ce ţări africane precum Burkina Faso, Malawi sau Mauritania au cumpărat arme de mână, muniţie sau paraşute din România.
"Trendul la export este crescător în primul rând datorită intrării pe piaţă în ultimii ani ai unor actori din zona aeronautică (manopera cu valori ridicate) şi cea navală (valori mari ale prestărilor de servicii), a participării mai active la cooperare industrială (inclusiv înfiinţarea unor divizii ale unui producător de talie internaţională) şi dezvoltării de software pentru simulatoare", au explicat reprezentanţii ANCEX pentru gândul.
Top 7: cei mai mari clienţi de armament ai României în 2010
1. Maroc: 42,5 milioane euro . Repararea şi modernizarea a patru elicoptere militare de transport.
2. SUA: 15 milioane euro . Americanii au importat din România o gamă largă de tehnică militară: 34.018 puşti semiautomate, 18.147 pistoale-mitralieră, 400 de puşti de asalt, 354 de kit-uri de mitralieră uşoară, 110 mitraliere grele, 35 de aruncătoare de grenade antitanc, 26 de mitraliere antiaeriene, 12 aruncătoare de mortiere, 10 lansatoare nedirijate de rachete şi trei mitraliere uşoare. Pe lângă acestea, guvernul american a cumpărat din România muniţie şi componente pentru arme sau piese mici pentru aviaţie.
3. Israel: 11 milioane euro. Guvernul israelian a cumpărat din România lovituri antitanc, componente de rachete aer-aer, lunete pentru arme, sisteme de conducere a focului, echipamente de avertizare, componente pentru vehicule blindate de teren şi pentru aeronave, paraşute, cabluri electrice, software pentru echipamente de testare, documentaţie tehnică pentru management de programe sau echipamente pentru formare de imagini.
4. Suedia: 10,6 milioane euro. După ce în anul precedent exportul de armament cu guvernul de la Stockholm se oprise la modesta sumă de 29.000 de euro, în 2010 situaţia s-a schimbat. Suedia a plătit pentru o navă multifuncţională şi pentru piese de rachetă anti-navă.
5. Irak: 10,5 milioane euro. Guvernul de la Bagdad a cumpărat din România în principal muniţie: cartuşe, trasoare, cartuşe perforante incendiare şi muniţie pentru arme mici.
6. Afganistan: 8,4 milioane euro. România a exportat în această ţară cartuţe pirotehnice şi de calibru mic, 600 de pistoale-mitralieră, 162 de mitraliere şi muniţie aferentă.
7. Chile: 4,6 milioane euro. Trei elicoptere militare de transport vor fi reparate în România, chilienii achiziţionând în plus şi piese de schimb pentru elicoptere.
Top 7 clienţi de armament românesc din Uniunea Europeană, în 2010
Harta celor mai mari cumpărători europeni de armament românesc (click pentru a mări)
1. Liderul clasamentului este Suedia, unde exporturile româneşti de tehnică militară au atins 10,6 milioane de euro.
2. Germania: 2,7 milioane euro. România a exportat către Berlin 260 de puşti semiautomate, lunete, paraşute, componente pentru sistem de supraveghere a frontierei şi echipamente de codare.
3. Elveţia: 2,1 milioane euro. Produsele exportate au fost componente pentru lovituri de aruncător grenade, muniţie pentru aruncător grenade şi componente pentru elicoptere.
4. Polonia: 1,37 milioane euro. Varşovia a fost interesată de lunete pentru arme şi de un motor de avion.
5. Cehia: 886.000 euro. Au fost exportate lunete pentru arme, cartuşe pirotehnice, un motor pentru rachetă, componente pentru arme mici şi lovituri cu proiectil reactiv.
6. Marea Britanie: 861.000 euro. România a exportat aici lunete pentru arme, lovituri antitanc, componente pentru motor de avion, paraşute şi veste antiglonţ.
7. Franţa: 735.000 euro. Exporturile româneşti către Paris s-au redus la jumătate faţă de 2009, francezii fiind interesaţi doar de 44 de pistoale-mitralieră, lunete pentru arme, veste antiglonţ, componente pentru vehicule blindate, piese de schimb şi componente pentru telecomunicaţii, scaune pentru vehicule blindate, unitate de control electronic şi componente electronice.
Tunuri de aviaţie în Thailanda, mitraliere în Burkina Faso, paraşute în Mauritania
Printre partenerii de afaceri cu armament ai României, din 2010, se numără şi ţări îndepărtate din Asia şi Africa.
- Azerbaidjan: 2,85 milioane euro (antene, componente de mitralieră de tanc, ţevi de pistol-mitralieră
- Burkina Faso: 1,8 milioane euro (142 pistoale-mitralieră, 12 mitraliere, muniţie, trasoare, rachete pentru aruncător, exploziv cu detonator, lovituri mortiere)
- Emiratele Arabe Unite: 679.000 euro (piese şi modernizări pentru elicoptere)
- India: 2,2 milioane euro (motor de avion nou şi reparaţii, piese pentru avioane)
- Indonezia: 1 milion de euro (piese pentru elicoptere)
- Liban: 448.000 euro (lovituri antitanc, grenade de mână)
- Malawi: 163.000 euro (muniţie de calibru mic)
- Mauritania: 308.000 euro (paraşute)
- Oman: 2,7 milioane euro (reparaţii pentru elicoptere militare de transport, motoare de avion)
- Thailanda: 1,4 milioane euro (11 tunuri de aviaţie, piese şi muniţie pentru acestea)
- Vietnam: 1,27 milioane euro (4 avioane de antrenament).
Statul român a pierdut în 2010 clienţi importanţi pentru armele pe care le produce, în schimb a reuşit să câştige contracte mai bănoase faţă de anul precedent. Egipt şi Gabon nu au mai cumpărat nimic din tehnica militară românească în 2010, după ce în 2009 valoarea exporturilor s-a ridicat la aproape 750.000 de euro în Egipt şi la 1,06 milioane euro în Gabon.
Olanda nu a mai cumpărat din România, în 2010, decât lunete pentru arme, în valoare de câteva zeci de mii de euro, după ce în 2009 plătise peste 7,5 milioane de euro pentru a-şi repara o navă militară folosind piese produse în România. De asemenea, Georgia a cumpărat în 2010 doar exploziv militar plastic din România, în valoare de aproximativ 174.000 euro, după ce în 2009 cumpărase arme româneşti în valoare de peste 2,9 milioane euro. Exporturile româneşti de tehnică militară s-au redus cu peste trei sferturi în Pakistan, care în 2010 a cumpărat doar lovituri antitanc şi piese de elicopter, în valoare de aproximativ 250.000 de euro. În 2009, contractele cu Pakistan au adus aproape 1,1 milioane euro.
Exporturile româneşti de armament au scăzut de asemenea în Belgia (de la 1,47 milioane euro în 2009 la 435.000 euro în 2010), în Croaţia (de la 427.000 euro în 2009 la aproximativ 80.000 euro în 2010), sau în Italia (de la puţin peste un milion de euro în 2009 la aproximativ 250.000 euro în 2010).
Conform ANCEX, la sfârşitul lunii iulie 2011, 84 de companii erau autorizate să deruleze operaţiuni cu produse militare. Dintre acestea, 70 de companii au fost autorizate să desfăşoare operaţiuni de export şi import, 13 companii au fost autorizate să desfăşoare numai operaţiuni de import, iar o companie a fost autorizată să desfăşoare activităţi de intermediere de armament. Numele acestor companii sunt secrete, conform instituţiei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu