Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Cu prietenie, Dan Culcer
Devin tot mai acru, mai exasperat și mânios privind emisiunile de televiziune, din România ca și din Franța.
În România până și emisiunile ce par critice și inteligente au căpătat un caracter de mahala, prezentatorii vorbind șleampăt, cu accent de valah bucureștean, cu pă în loc de pe, și alte asemenea neglijențe. În octombrie am stat trei săptămâni la București. Ziua, la arhive, cu o mână pe dosarele deschise, cu alta crispată pe declanșatorul aparatului de fotografiat, cu șalele țepene, cu genunchii rigizi și dureroși. Seara nu mai eram în stare decât să mă pun în fotoliu, să privesc tâmp ecranul.
Este probabil aceasta, starea majorității telespectatorilor, desigur din alte pricini, legate de modul de viață care s-a instalat după 1989. Altfel nu-mi pot explica lipsa de reacție măcar a unor dintre ei, la tâmpeniile care sunt debitate cu aplomb, cu gălăgie, cu întreruperi, cu zâmbre, cu obrăznicie de mai toți prezentatorii, comentatorii, experții, analiștii care bântuie pe ecrane cu ștaif sau fără.
Fiindcă scriu despre televiziune, cea mai bună argumentație este includerea unor emisiuni sau fragmente de emisiuni în această pagină, ca să se vadă despre ce vorbesc.
Voi lua apoi fraze din textele acestor așa-ziși formatori de opinie, pentru ca, puse cap la cap, să le fac să dea seama de nivelul subintelectual la care s-a ajuns.
Răbdare, onorabili cititori. Voi reveni cu ilustrații. Și vă invit să protestați direct pe lângă realizatori, dacă sunteți de acord cu observațiile mele, în loc să vă lăsați striviți de prostia fudulă, de demagogie și de vulgaritatea ambientă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu