Khris. Fondurile europene, pretul benzinei si restantele populatiei la banci

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Cu prietenie, Dan Culce

businessday.ro


khris.ro


Informatii economice pe scurt: fondurile europene, pretul benzinei si restantele populatiei la banci

Posted: 06 Nov 2010 02:49 AM PDT

1. In luna octombrie, platile catre beneficiarii de fonduri europene au totalizat 624,3 mil. lei, aceasta fiind cea mai mare suma lunara platita de la intrarea Romaniei in UE. Intre ianuarie 2007 si octombrie 2010 platile au totalizat 5,8 mld. lei, gradul de absorbtie ajungand astfel la 15%.

Cu alte cuvinte, in perioada mentionata anterior, UE a pus la dispozitia noastra fonduri structurale in valoare totala de 37 mld. lei (8,7 mld. euro), insa noi nu am reusit sa atragem decat 5,8 mld. leu sau 1,3 mld. euro. Daca vrem sa avem rezultate cat de cat bune, ar trebui ca lunar guvernul sa faca plati de cel putin 1 mld. de lei.

2. In aceasta saptamana, guvernatorul BNR a declarat ca nu prea intelege variatiile de pret la carburanti pe piata romaneasca. In acest context, sa vedem care a fost evolutia pretului la petrol (lei/baril) si a pretului la un sortiment popular de benzina (OMV Carrera 95). Astfel, intre ianuarie si noiembrie, pretul barilului de petrol a crescut de la 233 de lei la 262 de lei (+12,5%), iar pretul benzinei de la 4,12 lei/litru la 4,72 (+14,6%). Daca adaugam impactul cresterii TVA observam ca pretul benzinei si pretul barilului de petrol au crescut aproximativ in acelasi ritm.

Pe de alta parte, trebuie mentionat ca doar 65% din carburantii vanduti in Romania provin din import iar 35% reprezinta productia interna, astfel ca variatia pretului petrolului la nivel mondial ar trebui sa influenteze doar in proportie de 65% preturile interne. Daca influenta este de 100% inseamna ca Petrom este marele castigator pentru ca extrage petrol ieftin dar il vinde in functie de evolutia preturilor la nivel international (preturi care cresc), realizand astfel un castig considerabil.

3. Conform BNR, in luna septembrie, restantele populatiei la banci au urcat la 14,7 mld. lei, cifra cu 1 mld. lei mai mare decat fa sfarsitul lui august. Din aceasta suma, 1,46 mld. lei reprezinta intarzierile de pana la 15 zile, suma fiind in crestere semnificativa fata de august (882 mil. lei) si iulie (389 mil.), efectul probabil fiind generat de reducerea salariilor bugetarilor.

In acelasi timp, restantele cu o intarziere mai mare de 90 de zile (cu mici sanse de a mai fi recuperate) totalizeaza 10,9 mld. lei, respectiv 74% din total.

4. Numarul creditelor cu o valoare mai mare de 20.000 de lei aflate in derulare a crescut marginal in septembrie (+97 de credite), bancile avand in prezent in portofoliu 1.514.002 credite, cu aproape 123.000 mai putine decat inainte de criza. De remarcat faptul ca in urmatorii 2-3 ani foarte multe dintre creditele acordate inainte de criza vor ajunge la scadenta.

Mai departe, numarul interogarilor bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare a fost de 177.575 in septembrie, cifra relativ egala cu cea din luna anterioara, insa cu 16% mai mica decat cea inregistrata in urma cu un an. O banca, atunci cand doreste sa afle bonitatea unui client propriu sau potential (sau cand o persoana doreste sa contracteze un credit) il verifica la CRB, variatia numarului de interogari reflectand astfel intr-o oarecare masura interesul romanilor pentru creditare. Iar interesul romanilor pentru creditare ramane extrem de scazut.