Kris. Arieratele – o problema pe care statul pare incapabil sa o rezolve

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa.
Nu sunt sigur că singura soluție ar fi perpetuarea sistemului de privatizare, formă de jaf legal, așa cum se practică în ROMÂNIA. Economistul român care scrie textele de mai jos, autor din care am mai reprodus, pare să fie adeptul orb al teoriei despre piața liberă. El, și alții ca el, ignoră funcțiile sociale ale unei rețele de cale ferată, subvenționate de Stat, consecințele catastrofale ale unor astfel de privatizări așa cum se văd în Anglia, dar și în alte țări europene, prin reducerea rețelei de căi ferate și lipsa de securitate transporturilor, când nu se mai fac amenajările necesare.
Transportul mărfurilor nu mai poate fi asigurat,  camioanele înlocuiesc trenurile, se consumă petrol, se construiește o dependență de prețul acestuia, se dezertifică ținuturi întregi.
În istoria Moldovei întroducerea trenurilor în secolul alk XIX-lea a izolat și distrus orașe cu tradiție economică și comercială care nu se mai aflau pe liniile de cale ferată. Acum trenurile par să fie soluția cea mai puțin costisitoare social, cu condiția să fi blocată parțial industria camioanelor de cursă lungă, poluante și care îngreunează circulația pe șosele. Dar orice reformă poate fi periculoasă dacă nu i se studiază consecințele pe mai multe paliere.
Khris nu cunoaște decât soluții economice contabile. Și nu are habar de sociologie și istorie. Păcat. Alfel, pare un om deștept.
Cu prietenie, Dan Culcer


• Arieratele – o problema pe care statul pare incapabil sa o rezolve
• Rezervele valutare la BNR au scazut in octombrie cu 270 mil euro
• Flexibilizarea pietei fortei de munca


Arieratele – o problema pe care statul pare incapabil sa o rezolve
Posted: 01 Nov 2010 11:05 PM PDT
Langa blocul in care locuiesc se afla doua farmacii – una dintre ele asteapta banii de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate de 270 de zile, cealalta de 264 de zile. Ceva mai departe, o alta farmacie asteapta banii de peste 220 de zile.
Cu alte cuvinte, aceste farmacii elibereaza medicamente la un pret subventionat de catre stat, dar statul nu le returneaza banii nici macar dupa jumatate de an. Acum, sa ne gandim ce s-ar intampla daca o companie privata, oricare ar fi ea, nu si-ar mai plati taxele si impozitele timp de 6-9 luni. Cel mai probabil ar fi executata silit.
In discutiile cu FMI, unul dintre subiectele “fierbinti” l-a constituit problema arieratelor, respectiv atat a datoriilor cu o vechime mai mare de 90 de zile pe care autoritatile el au fata de furnizorii de bunuri si servicii, cat si a datoriilor pe care le acumuleaza cele mai mari companii de stat cu pierderi.
In primul caz, din cele declarate ieri de FMI, guvernul datoreaza mediului privat 1 mld. de lei, acestea fiind doar datoriile cu o vechime mai mare de 90 de zile. Din nou, trebuie spus ca firmele private incep sa plateasca penalizari daca intarzie plata taxelor si impozitelor mai mult de 30 de zile.
In al doilea caz avem platile restante acumulate de catre companiile de stat.  Conform ultimelor informatii, cele mai mari 10 companii de stat cu pierderi acumuleaza arierate in valoare de 7 mld. lei, cele mai mari sume fiind inregistrate de catre CFR si companiile din domeniul energetic (SNLO in special).
Aici, lucrurile sunt clare – imposibilitatea onorarii platilor catre stat (in special catre bugetele de asigurari) si catre furnizori arata ca aceste companii sunt de fapt in faliment, insa pe de alta parte, autoritatile nu pot le pot inchide pentru ca activeaza in domenii strategice.
Ce este de facut? Restructurare dura si privatizare rapida, masuri pe care statul pare incapabil sa le implementeze.
In ultimii ani, companiile de stat cu pierderi au mers tot mai prost si au acumulat datorii tot mai mari – spre exemplu, datoriile CFR au crescut de la 2,4 mld lei in T1.09 la 4,2 mld lei in august 2010 – iar aceste datorii trebuie platite de cineva. Cine le plateste? Contribuabilul roman.
In tot acest context, nu inteleg un lucru – de ce este necesar ca FMI sa preseze guvernul sa rezolve problema arieratelor? Chiar nu poate guvernul sa inteleaga ca intretinerea la nasfarsit a unor companii cu pierderi uriase este o masura antieconomica si contraproductiva? Sau ca este absolut necesara plata mai rapida a datoriilor statului catre furnizori?
Am auzit de nu stiu cate ori faptul ca mentinerea cotei unice la 16% este o masura anticriza. Nu este! O adevarata masura anticriza ar fi plata in 30-45 de zile a datoriilor statului catre companiile private, nu in 200 sau 300 de zile.
Cum poate o farmacie sa supravietuiasca in conditiile in care isi recupereaza banii dupa 6-9 luni? Simplu – mareste pretul celorlalte produse. Astfel, putem observa ca, in cazul multor produse comune, preturile din farmacii sunt cu 50-100% mai mari decat cele din magazine. Poti sa il acuzi pe patron ca foloseste asemenea practici din moment ce este nevoit sa subventioneze statul timp de aproape un an?
In general, nu inteleg de ce este necesar ca FMI sa vina in Romania si sa ne forteze sa luam unele masuri de bun simt, cum ar fi reducerea arieratelor, optimizarea numarului de bugetari si a cheltuielilor de personal, sau sa ne forteze sa atragem mai mult bani europeni.
De ce nu ne duce si pe noi capul sa luam astfel de masuri, fara sa ni le ceara cineva?


Rezervele valutare la BNR au scazut in octombrie cu 270 mil euro
Posted: 01 Nov 2010 03:42 AM PDT
Datele publicate astazi de BNR arata ca, la 31 octombrie 2010, rezervele valutare se situau la nivelul de 32.309 milioane euro, in scadere cu 270 mil. euro fata de septembrie, insa cu 3,9 mld euro peste valoarea din octombrie 2009.
In acelasi timp, rezerva de aur s-a mentinut la 103,7 tone, iar valoarea acesteia a crescut usor luna trecuta, astfel ca rezervele internaţionale ale Romaniei (valute plus aur) la 31 octombrie 2010 au fost de 35.532 milioane euro, fata de 35.781 milioane euro la 30 septembrie 2010. In graficul de mai jos se poate observa evolutia lunara a rezervelor internationale in ultimii 4 ani, click pe imagine pentru detalii.

Pe de alta parte, in luna noiembrie, Ministerul de Finante se va confrunta cu un varf de sarcina in ceea ce priveste platile ce vor fi efectuate in contul datoriei publice externe directe si garantate – in aceasta luna trebuie platita o suma de 1,63 mld. euro, fata de 90 mil. euro in octombrie, 78,7 mil. in septembrie si 177 mil. euro in august.


Flexibilizarea pietei fortei de munca
Posted: 01 Nov 2010 12:20 AM PDT
Nu este un secret pentru nimeni faptul ca piata muncii din Romania este una dintre cele mai rigide din Uniunea Europeana, companiile care activeaza aici intampinand greutati semnificative atunci cand doresc sa angajeze sau sa concedieze personal.
Care este consecinta acestei rigiditati – daca la nivelul UE, ponderea in total angajati a angajatilor cu contract de munca temporar este de 14%, in Romania procentul nu trece de 1,1%, detalii mai jos, click pe grafic pentru marire.

Mai mult, stam prost si din punctul de vedere al ponderii angajatilor cu contract part-time: 11,9% in Romania, 19,4% in UE, peste 26% in Germania, UK sau Norvegia, si 49% in Olanda.
Ce deducem din cifrele de mai sus? In alte tari, piata muncii este mult mai flexibila, angajatorii avand posibilitatea sa angajeze pe scara larga personal cu contract de munca pe termen determinat si/sau part-time.
Daca ne uitam pe grafic observam ca Polonia, singura tara europeana care a evitat recesiunea este si tara cu cea mai mare pondere a angajatilor cu contract determinat, respectiv 27,1% din total salariati. Cine se afla la polul opus? Romania, tara care a suferit una dintre cele mai mari contractii economice dintre tarile membre UE!
Mai departe, influenta flexibilizarii pietei fortei de munca asupra ratei de activitate in Polonia si Spania se poate observa mai jos.

In Polonia, flexibilizarea pietei fortei de munca a determinat o crestere a ratei de activitate de la 44% in 2004 la 50% in 2009, iar in Spania  a determinat o crestere de la mai putin de 40% in anii `80, la peste 53% inainte de criza si 49% in prezent. Spre comparatie, in Romania, rata de activitate a scazut continuu in ultimii ani, ajungand de la 62,4% in 1997, la 50,7% in 2009 (rata de activitate reprezinta proportia populatiei active in varsta de 15 ani si peste in populatia totala in varsta de 15 ani si peste).
De ce este importanta pentru Romania flexibilizarea pietei fortei de munca? Pentru ca una dintre cele mai mari probleme pe care le avem este aceea ca numarul celor care platesc taxe este tot mai mic, iar numarul celor care traiesc de pe urma celor care platesc taxe este tot mai mare.
Cu alte cuvinte, avem nevoie de noi locuri de munca, insa fara o flexibilizare a pietei muncii, acestea nu vor fi create.
Ce inseamna de fapt flexibilizare? In primul rand, companiile trebuie sa poate angaja si concedia mai usor personal – in conditii de criza, atunci cand cu greu poti sa prognozezi evolutia economiei pe un orizont de timp mai mare de 6-9 luni, companiile vor evita sa angajeze personal cu contract de munca pe termen nedeterminat din moment ce nu stiu daca vor mai avea sau nu nevoie de angajatii respectivi peste 6 luni.
In al doilea rand, flexibilizarea se refera si la organizarea flexibila a muncii, organizare care sa raspunda mai bine noilor conditii economice si sociale si care sa determine o crestere semnificativa a productivitatii.
Pe de alta parte, o piata a muncii mai flexibila poate duce si la o reducere a sigurantei locului de munca, angajatul devenind astfel mai vulnerabil, insa in mod evident Romania trebuie sa faca ceva pentru a impulsiona crearea de noi locuri de munca si pentru a creste numarul celor care platesc taxe.
Altfel, vom continua sa nu avem bani pentru pensii, pentru autostrazi sau pentru plata furnizorilor din sistemul sanitar.