Miscarea pentru Constitutia Cetatenilor. Comunicatul nr.1
MIŞCAREA PENTRU CONSTITUŢIA CETĂŢENILOR-Comunicatul NR. 1/ Sâmbătă, 16.03.2013, la Bucureşti, a avut loc şedinţa de constituire a Comitetului de Iniţiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei României...

Membrii Comitetului de Iniţiativă au aprobat Proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României şi Expunerea de motive la acest proiect legislativ. Cele două documente, împreună cu Declaraţia de constituire a Comitetului de Iniţiativă vor fi depuse la Consiliul Legislativ, în vederea obţinerii avizului acestuia, în termen de 30 zile de la solicitare. Proiectul de lege, Expunerea de motive, Declaraţia de Constituire a Comitetului de Iniţiativă şi avizul Consiliului Legislativ vor fi publicate în Monitorul Oficial al României. După publicare, urmează 6 luni în care trebuie strânse cele 500.000 de semnături pentru susţinerea iniţiativei legislative şi depunerea întregului dosar la Parlamentul României, în vederea adoptării proiectului de lege, înainte ca acesta să fie supus aprobării poporului, prin referendum. 

Membrii Comitetului de Iniţiativă au aprobat PROTOCOLUL prin care a fost înfiinţată Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor, asociaţie fără personalitate juridică, fără scop lucrativ, care are ca obiective: 

a) Promovarea iniţiativei legislative a cetăţenilor pentru revizuirea Constituţiei României; 

b) Monitorizarea modului în care instituţiile statului român respectă prevederile Constituţiei şi ale legilor ţării; 

c) Iniţierea de propuneri legislative ale cetăţenilor. 

Activitatea Mişcării pentru Constituţia Cetăţenilor este organizată şi coordonată de către Comitetul de Iniţiativăpentru promovarea proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor îşi va constitui comitete de acţiune la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor ţării, la nivel naţional, precum şi în străinătate, în ţările şi localitaţile în care trăiesc români. În Mişcarea pentru Constituţia Cetăţenilor se poate înscrie orice persoană fizică şi juridică română care aderă la obiectivele Mişcării şi se angajează să militeze şi să acţioneze pentru realizarea acestor obiective. În perioada care urmează până la depunerea dosarului la Parlament, Mişcarea va organiza o amplădezbatere naţională pe marginea Proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României, urmând ca propunerile de modificare şi completare formulate în această dezbatere să fie incluse în proiectul de lege propus de Comitetul de Iniţiativă. 

Publicăm, mai jos, proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României, aprobat de Comitetul de Iniţiativă, prefaţat de Expunerea de motive la acest proiect. 

EXPUNERE DE MOTIVE

Constituţia României, adoptată prin Referendumul naţional din 8 decembrie, revizuită prin Referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003, s-a dovedit total necorespunzătoare pentru aspiraţiile şi năzuinţele poporului român, greu încercat în ultimii 70 de ani ai istoriei sale, începând cu punerea în practică a odiosuluiPact Ribbentrop-Molotov, continuând cu lovitura de stat din 23 august 1944, prin care a fost instalat regimul comunist în România, cu lovitura de stat din 22 decembrie 1989, prin care a fost instalat regimul cleptocratic actual, cu cei 23 de ani de distrugere şi jefuire a avuţiei productive acumulată de români de-a lungul veacurilor, cu aducerea majorităţii cetăţenilor României în starea de sclavie, în care se află în prezent. 

Eliberat din jugul regimului comunist prin sacrificiul suprem al celor peste 1.000 de tineri români, ucişi, în zilele însângerate ale lui decembrie 1989, poporul român, cu uriaşa avuţie productivă acumulată din munca lui, în timpul regimului comunist, avea posibilitatea şi era îndreptăţit să-şi construiască o economie democratică, productivă şi performantă, care să-i asigure prosperitatea, precum şi posibilitatea de a-şi construi un stat cu adevărat democratic, un stat al lui, al poporului, care să-l slujească, să-i apere drepturile şi libertăţile. Cu avuţia productivă, cu situaţia financiară şi cu forţa de muncă, de înaltă calificare, pe care le avea în 1990, poporul român ar fi avut, astăzi, venituri, adică pensii şi salarii, ca şi venituri bugetare, de patru ori mai mari decât cele pe care le are, nivelul lui de trai ar fi fost, astăzi, printre cele mai ridicate din Europa şi din lume. 

Din nefericire, autorii loviturii de stat din decembrie 1989 nu numai că au confiscat revoluţia, revolta populară a românilor, dar au acaparat şi statul român, pe care l-au transformat în instrument de jefuire a poporului şi de îmbogăţire a lor, a celor care s-au instalat la conducerea statului român prin lovitura de stat. Au jefuit şi s-au îmbogăţit. Au distrus, au demolat mii de uzine şi fabrici construite de români, pe care le-au vândut ca fier vechi şi alte materiale de construcţii, cu banii încasaţi şi-au cumpărat bunuri de consum de lux - vile, jeepuri, iahturi etc. Cea mai mare parte a capitalului naţional a fost trecută în proprietatea străinilor, prin aşa-numita privatizare, prin vânzare la preţuri derizorii a miilor de întreprinderi, uzine, fabrici, spaţii comerciale şi de birouri, bănci etc., construite cu multă trudă şi multe privaţiuni de către cetăţenii României. 

Cu ajutorul inflaţiei, statul român, prin Banca Naţională a României, a pus pe butuci fabricile şi uzinele, întregul capital productiv al ţării, ca să poată să le demoleze, ca să poată să le scoată la mezat, să fie cumpărate de guvernaţi şi de străinii, la preţuri de nimic. Cu ajutorul aceleiaşi inflaţii, statul român, în mai puţin de un deceniu, în perioada 1990-1997, a redus la jumătate puterea de cumpărare a salariilor şi pensiilor, astfel încât majoritatea cetăţenilor României a fost adusă în stare de sărăcie, în imposibilitatea de a economisi şi de a investi, pentru crearea de capacităţi de producţie şi de locuri de muncă. Au fost distruse 4 milioane de locuri de muncă, astfel încât peste 3 milioane de români au fost obligaţi să ia drumul străinătăţii, în căutarea unui loc de muncă. Rezultatul final al acestui proces de distrugere şi jefuire este acela că România a fost adusă în stare de colonie, iar majoritatea poporului român a fost adusă în stare de sclavie. Cea mai mare parte a capitalului utilizat pe teritoriul României se află în proprietatea străinilor, a transnaţionalelor, ceea ce face ca şi cea mai mare parte a avuţiei create în România să intre în proprietatea străinilor şi să plece din ţară. Înstrăinarea capitalului naţional a determinat şi înrăutăţirea nemaiîntâlnită a raportului dintre remuneraţia muncii şi remuneraţia capitalului. În România, ponderea salariilor, pensiilor şi celorlalte venituri derivate din salarii în Produsul Intern Brut (PIB) este de sub o treime, restul fiind profituri, în timp ce în Elveţia, de exemplu, ca şi în alte ţări civilizate ale lumii, poderea profiturilor este de sub o treime, restul revenind salariilor, pensiilor şi altor venituri derivate din salarii. 

Starea actuală dezastruoasă a economiei şi societăţii româneşti a fost determinată de modul defectuos în care a fost concepută Constituţia adoptată în 1991 şi revizuită în 2003, de modul în care această Constituţie a definit raportul dintre popor şi stat, de modul în care au fost definite atribuţiile diferitelor componente ale statului şi relaţiile dintre acestea. A fost creat, astfel, un stat scăpat total de sub controlul poporului. A fost creat un stat controlat de autorii loviturii de stat din decembrie 1989, transformaţi, prin privatizare, în stăpâni ai capitalului naţional, în cârdăşie cu transnaţionalele. 

Deşi, în Constituţia României, la articolul 1, se prevede că România este stat democratic, oricine poate vedea că această prevedere este o vorbă goală, care nu are nici o legătură cu realitatea. Un stat democratic este un stat în care puterea politică, puterea de a stabili norme de convieţuire socială, de a adopta şi aplica legile care să reglementeze relaţiile dintre cetăţeni şi dintre cetăţeni şi stat, aparţine poporului (demos=popor; kratos=putere).Poporul român a fost deposedat de puterea politică, care a fost acaparată de autorii loviturii de stat din decembrie 1989 şi este menţinută în ghearele acestora, prin statul creat de ei. 

Uzurpatorii puterii politice a poporului român au folosit statul român pentru a acapara puterea economică, capitalul acumulat de români până în 1989, ca şi profiturile realizate de acest capital, după 1989. Toată acestă avuţie a fost trecută în proprietatea privată a minorităţii autohtone, formată din cei care s-au instalat la conducerea statului român, şi a străinilor, care au cumpărat la preţuri de nimic cea mai mare parte a capitalului furat de către guvernanţi de la poporul român, prin Legea 15/1990. În felul acesta, a fost creată o pătură minoritară foarte bogată, oligarhia, care deţine cea mai mare parte a capitalului utilizat în România şi care controlează total şi statul român. Aşa se face că, în prezent, în România funcţionează nu un stat democratic, al poporului, ci un stat oligarhic (oligos=puţin; arche=putere), un stat al minorităţii îmbogăţite prin jaful denumit privatizare. Putem spune, cu deplin temei, că statul român actual este, în egală măsură, şi un stat plutocratic (ploutos-bogăţie), al celor bogaţi, un stat cleptocratic (klepto=afura), un stat al hoţilor. 

Principii fundamentale.

Scoaterea poporului român din marasmul economic, politic, social şi moral în care a fost adus de statul român uzurpator necesită schimbarea, din temelii, a legii fundamentale a societăţii româneşti, a Constituţiei României. Acestui scop îi răspunde iniţiativa legislativă cetăţenească privind revizuirea Constituţiei României, pe care o propunem spre aprobarea poporului român.La baza proiectului de revizuire sunt aşezate următoarele principii fundamentale: 

1. Statul este creat de popor. Statul există şi funcţionează sub controlul poporului. Raţiunea de a fi a statului este să slujească poporul, să apere drepturile şi libertăţile cetăţenilor, să furnizeze servicii publice, de uz şi de interes public. 

2. Poporul poate să-şi exercite controlul asupra statului, asupra puterii politice, dacă şi numai dacă el, poporul, deţine şi puterea economică, dacă este proprietar asupra capitalului. Constituţia trebuie să dispună mecanismele juridice şi financiare prin care poporul să devină şi să rămână proprietar al capitalului utilizat în economia naţională. 

3. Statul este constituit din mai multe componente, numite puteri, complet separate una de alta şi total independente una faţă de alta, care se controlează reciproc şi toate sunt controlate de popor. Statul român este constituit din cinci componente: legislativă, executivă, judecătorească, mediatică, financiară. 

4. România este patria poporului român. Statul român este obligat să apere teritoriul naţional al poporului său, să actioneze necontenit pentru Reîntregirea Patriei cu teritoriile rupte din trupul ţării de către participanţii la cel de al doilea Război Mondial. 

ØØØ Românii, stăpâni pe capitalul şi teritoriul naţional şi pe resursele naturale ale ţării. Cea mai importantă prevedere a proiectului de revizuire constă în reconstituirea drepturilor de proprietate ale poporului român asupra capitalului naţional, asupra teritoriului naţional şi asupra rasurselor naturale ale ţării. Numai reconstituirea drepturilor de proprietate asupra capitalului, pământului şi resurselor naturale ale ţării va face posibilă şi recâştigarea celorlalte drepturi şi libertăţi ale românilor. 

ØØØ Împroprietărirea cetăţenilor cu capital productiv.Proiectul prevede constituirea Fondului Naţional de Capital Distributiv, în care va fi colectată o cincime din Produsul Intern Brut al ţării, în principal, prin instituirea impozitului progresiv pe marile proprietăţi. Sumele băneşti colectate în acest Fond vor fi folosite pentru împroprietărirea cetăţenilor români cu capital productiv: terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente, licenţe, brevete etc. Scopul urmărit, prin acestă împroprietărire, este unul dublu: 

a) despăgubirea cetăţenilor României pentru capitalul şi profiturile de care au fost deposedaţi, prin aşa-zisa privatizare şi 

b) construcţia economiei democratice, o economie în care majoritatea capitalului să intre şi să rămână în proprietatea privată a majorităţii cetăţenilor ţării. 

Trecerea capitalului, a puterii economice, în mâinile celor mulţi, ale poporului, va crea temelia trainică a statului democratic, a statului poporului. Statul român va fi obligat să răscumpere întregul capital pe care l-a furat de la poporul român prin Legea 15/1990 şi pe care l-a vândut, prin legile privatizării. Răscumpărarea va fi făcută cu bani de la Fondul Naţional de Capital Distributiv. Capitalul răscumpărat va fi trecut în patrimoniul Fondului Naţional de Pensii Publice, până la completarea activului net al acestui Fond şi în patrimoniul Fondului Naţional de Capital Distributiv şi, ulterior, în proprietatea privată a cetăţenilot ţării. 

ØØØ Statul este administrator al proprietăţii publice. În goana lor după jaf şi îmbogăţire, guvernanţii români au inventat ceea ce ei numesc proprietatea PRIVATĂ a statului. Nu s-au mulţumit să treacă în proprietatea statului lor bunurile aflate în proprietatea poporului român, dar au trecut cea mai mare parte a acestor bunuri în aşa-zisa proprietate privată a statului, ca să le poată vinde, să le scoată la mezat, pentru ca să le poată cumpăra, ei şi străinii, la preţuri de batjocură. Proiectul de lege propus de cetăţeni pentru revizuirea Constituţiei desfiinţează această aşa-zisă proprietate a statului, fie ea privată sau publică. Statul nu produce avuţie, ca atare nu poate fi proprietar asupra nici unui fel de bunuri. Numai cetăţenii, numai poporul produce avuţie. Numai el, poporul, poate fi proprietar. El poporul, hotărăşte ca o parte din avuţia creată de el să intre în proprietatea publică, a tuturor cetăţenilor ţării. El, poporul, prin Constituţie, încredinţează statului şi autorităţilor publice locale, spre folosinţă, sau spre administrare, bunurile aflate în această proprietate publică. Statul nu este proprietar. Statul este numai utilizator sau administrator al bunurilor aflate în proprietatea publică, a poporului. 

ØØØ Statul nu este nici comerciant, nici negustor. Statul nu poate vinde bunurile aflate în proprietatea publică, a poporului. Nu le poate nici închiria, nici concesiona. Bunurile intrate în proprietate publică sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Orice bun intrat în proprietate publică este folosit până la completa lui uzură, când este scos din funcţiune şi casat, conform prevederilor legii. Orice bun intrat în proprietate publică este folosit în scopul pentru care a fost creat sau achiziţiont, acela de a furniza bunuri şi servicii cetăţenilor, de uz şi de interes public.

ØØØ Resursele naturale, exploatate prin regii ale statului român. Proiectul de lege propus obligă statul român să exploateze şi să valorifice resursele naturale ale ţării prin forţe proprii, respectiv prin regii autonome, subordonate guvernului, sau autorităţilor publice locale. Proiectul propune, de asemenea, reconstituirea tuturor regiilor autonome în sectoarele economice de importanţă strategică, sau cu caracter de monopol.

ØØØ Fondul Naţional de Pensii Publice. Dreptate pentru pensionari. Statul român postdecembrist şi-a însuşit, prin Legea 15/1990, şi capitalul acumulat de statul comunist din contribuţiile de asigurări sociale ale cetăţenilor ţării. Actualii pensionari ai României au fost de două ori deposedaţi, furaţi. Li s-a furat şi capitalul acumulat din contribuţiile pentru pensii şi capitalul acumulat din profiturile realizate de întreprinderile în care au muncit ca salariaţi, în timpul regimului comunist. Normal ar fi fost ca, în 1990, să se calculeze valoarea, la zi, a fondului naţional de pensii publice şi, cu această valoare, fondul să fi devenit acţionar la societăţile comerciale create din fostele întreprinderi de stat. În felul acesta, pensionarii României şi-ar fi primit pensiile de la fondul lor de pensii, nu din contribuţiile actualilor salariaţi. Guvernanţii au preferat să le fure banii şi să-i transforme pe pensionari în cerşetori ai aşa-zisului buget de asigurări sociale. Mai mult,au învrăjbit societatea românească, instigând generaţia tânără împotriva celei vârstnice, prezentată ca fiind întreţinută de actualii salariaţi.

Statul român trebuie obligat să repare marea nedreptate făcută actualilor şi viitorilor pensionari ai ţării. În acest sens, proiectul de revizuire a Constituţiei prevede crearea Fondului Naţional de Pensii Publice. Statul va trebui să calculeze valoarea actuală a activului net al Fondului Naţional de Pensii Publice. Cu această valoare, Fondul va deveni acţionar la societăţile comerciale create prin aplicarea prevederilor Legii 15/1990. Priectul interzice obligarea cetăţenilor să contribuie la fonduri private de pensii. Statul român va trebui să creeze şi un Fond Naţional de Asigurări de Sănătate şi un Fond Naţional de Şomaj, în care să fie colectate contribuţiile participanţilor la aceste fonduri. Disponibilităţile băneşti ale acestor fonduri, ca şi cele ale Fondului Naţional de Pensii Private, vor fi investite în valori mobiliare emise de societăţile comerciale româneşti, ceea ce va determina creşterea capacităţilor de producţie ale economiei naţionale şi sporirea resurselor acestor fonduri, a capacităţilor lor de a oferi beneficii sporite membrilor lor.

ØØØ Sistem financiar subordonat intereselor cetăţenilor. Proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei propune schimbări radicale în construcţia sistemului financiar al ţării. Proiectul impune instituirea controlului poporului asupra întregului sistem financiar, inclusiv asupra principalei componentei a acestuia, Banca Naţională a României. Sistemul financiar trebuie transformat din instrument de jefuire a poporului în instrument de apărare a drepturilor şi libertăţillor cetăţenilor, în primul rând a dreptului poporului român de a fi stăpân pe avuţia pe care o creează prin munca sa, în ţara sa. Guvernatorul Băncii Naţionale a României va fi ales de popor, prin vot direct, universal, egal, secret şi liber exprimat, pentru o perioadă de 5 ani. Nici o persoană nu va putea ocupa funcţia de Guvernator al Băncii Naţionale a României mai mult de două mandate.

ØØØ Credite numai în lei, pentru investiţii productive.Proiectul dispune folosirea numai a monedei naţionale, leul, în efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi, ca şi în acordarea de credite. Acordă dreptul de a crea bani numai Băncii Naţionale a României. Obligă băncile care activează în România să acorde credite numai în lei şi numai pentru investiţii, pentru crearea de capacităţi de producţie. Singurele instituţii care pot acorda credite pentru consum sunt casele de ajutor reciproc, ca asociaţii nonprofit, care acordă credite numai membrilor lor.

ØØØ Tezaurul de aur al poporului să fie păstrat în ţară.Având în vedere că rezervele de aur ale ţării au fost scoase din ţară şi că cea mai mare parte a rezervelor valutare ale ţării sunt constituite din aşa-zise „valori mobiliare”, adică hârtii emise de diverse state şi instituţii financiare internaţionale, a căror valoare poate fi spulberată de orice ţeapă prezentată sub denumirea de „criză financiară”, o bună parte din aceste rezerve fiind făcute cu bani împrumutaţi de către Banca Naţională a României de la FMI, proiectul de lege propus dispune aducerea în ţară a rezervei de aur, vânzarea hârtiilor (valori mobiliare), de care statul şi poporul român nu au nevoie şi rambursarea împrumuturilor de la FMI şi alte instituţii de acelaşi fel, astfel încât rezervele internaţionale ale României să fie constituite din valori reale, din aur şi depozite valutare, păstrate în ţară. Se impune trecerea rezervelor valutare din administrarea Băncii Naţionale a României în administrarea Ministerului de Finanţe.

ØØØ Statul să funcţioneze cu bugete echilibrate, fără împrumuturi. Proiectul propune obligarea statului român să funcţioneze cu bugete echilibrate, sau cu excedente.Statul român şi autorităţile publice locale nu se pot împrumuta decât în situaţii deosebite, în stare de război, de asediu, sau de urgenţă. În proiect sunt introduse prevederi manite să pună ordine în activitatea unor componente importante ale sistemului financiar al ţării, care să nu mai poată fi folosite de către guvernanţi şi„băieţii deştepţi” pentru manipularea preţurilor pe pieţele financiare şi jefuirea micilor investitori. Este vorba de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, toate acestea fiind „comasate”, recent, printr-o ordonanţă de urgenţă, în Autoritatea de Supraveghere Financiară, o uriaşă struţo-cămilă, care să poată fi, mai uşor, controlată de politicieni.

ØØØ O reală şi completă separaţie şi independenţă a puterilor în stat. În prezent, Parlamentul (puterea legislativă) numeşte guvernul, deci puterea executivă. Tot parlamentul numeşte membrii Curţii Constituţionele (putere judecătorească), membrii Consiliului Superior al Magistraturii (putere judecătorească), membrii Consilului Audiovizualului (putere mediatică), membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (putere financiară). Preşedintele României (putere executivă) numeşte judecătorii şi procurorii (putere judecătorească) etc. Aici, în acest amestec al puterilor în treburile celorlalte,în această „coabitare” a puterilor în stat se află principalul izvor al cancerului corupţiei generalizate care ucide, treptat, dar sigur, societatea românească. 

Proiectul propus stabileşte o reală şi completă separaţie a puterilor statului, o reală şi completă independenţă a acestora. Toţi cetăţenii care vor exercita puterea încredinţată de popor acestor componente ale statului sunt aleşi de popor. Nici o putere nu mai numeşte “reprezentanţi” ai poporului în celelalte puteri. Poporul îşi va alege singur, direct, pe toţi reprezentanţii săi, în toate puterile, în toate componentele statului. Poporul va alege direct, prin vot, şi membrii Parlamentului (putere legislativă), şi pe Preşedintele României (putere executivă), şi pe toţi magistraţii (putere judecătorească) şi pe directorul Serviciului Naţional al Informaţiei Publice (putere mediatică) şi pe Guvernatorul Băncii Naţionale a României (putere financiară). Parlamentul României va face legi şi nimic altceva. Preşedintele României va exercita puterea executivă şi nimic altceva. Magistraşii vor face dreptate şi nimic altceva. Puterea mediatică va asigura informarea corectă a poporului român şi nimic mai mult. Banca Naţională a României va asigura stabilitatea preţurilor şi nimic mai mult.

ØØØ România, continuatoare a Daciei şi a statului naţional şi unitar constituit în 1918. Iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei României consfiinţeşte dreptul românilor de a fi stăpâni pe teritoriul lor naţional. Iniţiativa stabileşte că, pe teritoriul României, numai cetăţenii români, ca persoane fizice, sau constituţi în persoane juridice române, pot deţine terenuri în proprietate privată. Noua Constituţie a României propusă, prin iniţiativa cetăţenească, recunoaşte faptul că România este continuatoarea Daciei, că statul român este moştenitorul statului naţional şi unitar consfiinţit prin Actul Unirii Basarabiei cu România citit şi semnat în Sfatul Ţării la Chişinău pe 27 Martie 1918, prin Declaraţia Unirii Bucovinei cu România aprobată de Congresul General al Bucovonei la Cernăuţi în 15/28 Noiembrie 1918 şi prin Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918.

ØØØ Reîntregirea Patriei, drept al poporului şi obligaţie a statului român. Proiectul legislativ propus obligă statul român să militeze, necontenit, şi să facă toate demersurile necesare pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă şi irevocabilă a consecinţelor celui de al doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional.

ØØØ România este, deja regionalizată, conform cerinţelor UE. Proiectul propus recunoaşte faptul că, în România, au fost create regiuni de dezvoltare, în concordanţă cu obiectivele de coeziune economică şi socială ale României şi ale Uniunii Europene, stabileşte că aceste regiuni de dezvolare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică. Ele constituie cadrul de elaborare a politicilor de dezvoltare regională şi de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene. Prin crearea acestor regiuni de dezvoltare, România şi-a îndeplinit obligaţiile asumate, în acest domeniu, astfel că nu mai este nevoie de nici un fel de „regionalizare” a României.

ØØØ Poporul român are dreptul să ştie cine primeşte cetăţenia română. Proiectul de revizuire consfiinţeştedreptul poporului de a cunoaşte numele persoanelor cărora statul român le acordă cetăţenia română. În acest sens, statul este obligat să publice, în fiecare an, lista persoanelor cărora statul român le-a acordat cetăţenie, la cerere sau prin adopţie, cu precizarea cetăţeniilor pe care le-au mai deţinut, sau le deţin, ca şi a prenumelor părinţilor.

ØØØ Partide politice fără finanţare de la buget, fără partide constituite pe criterii etnice. Se propun noi norme referitoare la înfiinţarea şi funcţionarea partidelor politice. Se propune interzicerea constituirii de partide politice pe criterii etnice, interzicerea finanţării de la buget a partidelor politice, tratament egal pentru toate partidele politice înregistrate, conform legii.

ØØØ Ziua naţională, pe 9 Mai, Ziua Independenţei.Imnul naţional „Trăiască România, Trăiască Tricolorul”.

Se propune ca Ziua Naţională a României să fie 9 mai, Ziua Independenţei. De asemenea, ca Imnul naţional al României să fie “Trăiască România, Trăiască Tricolorul”. Stema ţării să fie imprimată pe culoarea galben a tricolorului.

ØØØ Crimele împotriva poporului român, imprescriptibile. Proiectul de revizuire propune ca, chiar în articolul 15 al Constituţiei, care deschide titlul referitor la drepturile, libertăţile şi îndatorilor fundamentale ale cetăţenilor României, să se precizeze că faptele comise împotriva caracterului naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al statului român, trădarea ţării, precum şi faptele care conduc la subminarea economiei naţionale şi a puterii de stat constituie crime împotriva poporului român şi sunt imprescriptibile. Dreptul de acţiune începe de la data comiterii acestor fapte.

ØØØ Informaţia publică, sub controlul poporului.Având în vedre rolul pe care îl are informaţia în societatea actuală, mai ales manipularea politică a maselor prin intermediul televiziunii, ca şi al celorlalte mijloace massmedia, proiectul propune includerea puterii media printre componentele statului român. În acest sens, se propune transformarea actualului Consiliu Naţional al Audiovizualului în Serviciul Naţional al Informaţiei Publice, care va funcţiona ca autoritate publică autonomă, sub controlul poporului, având ca misiune garantarea informării corecte a cetăţenilor ţării de către toţi furnizorii de servicii media autorizaţi de statul român. Directorul acestui serviciu va fi ales de popor, prin vot direct, universal, secret, liber exprimat, ca şi Preşedintele României. Se propune şi crearea Serviciului Naţional de Presă, Radio şi Televiziune, care va funcţiona tot ca instituţie publică autonomă, sub controlul poporului, scos complet de sub influenţa politicienilor, dar şi de sub influenţa mogulilor din massmedia. Acest serviciu va avea obligaţia să furnizeze, gratuit, cetăţenilor României, prin publicaţii proprii, agenţii de presă, posturi de radio şi televiziune, toate informaţiile de care aceştia au nevoie, pentru a lua decizii corecte, care să-i ajute să se încadreze, cu succes, în societatea în care trăiesc. Şi directorul acestui serviciu va fi ales de popor. Se propune ca manipularea, insulta şi calomnia să fie sancţionate, conform legii.

ØØØ Hrană sănătoasă, fără substanţe toxice şi otrăvitoare. Pentru o mai bună exercitare a dreptului cetăţenilor la ocrotirea sănătăţii, se propune obligarea statului să ia măsuri care să asigure accesul neîngrădit al cetăţenilor la o hrană sănătoasă, care să nu conţină substanţe toxice şi otrăvitoare, accesul la alimente naturale, la apă curată şi la aer curat.

ØØØ Participarea la vot, obligatorie. În vederea îmbunătăţirii vieţii politice, a modului în care este guvernată ţara, se propune ca, cel puţin temporar, pentru o perioadă de 10-12 ani, participarea la vot să fie obligatorie, concomitent cu introducerea votului prin corespondenţă, care să permită participarea la vot a tuturor cetăţenilor ţării, inclusiv a celor plecaţi, temporar, din ţară.

ØØØ Maxim două mandate, pentru toate funcţiile elective. Cu acelaşi scop, al îmbunătăţirii modului cum este guvernată ţara, se propune limitarea numărului de mandate la două, pentru toate funcţiile elective din statul român. Se propune, de asemenea, ca orice persoană care a fost aleasă pe listele unui partid politic să-şi piardă mandatul dacă părăşeşte partidul în cauză. Pentru o mai bună exercitare a drepturilor de asociere şi de iniţiativă economică sunt prevăzute clauze care interzic orice fel de avize din partea instituţiilor publice executive la înregistrarea asocierilor şi a agenţilor economici.

ØØØ Căsătorie numai între bărbat şi femeie. Ţinând seama de rolul de neînlocuit pe care îl are familia în creşterea, educaţia şi instruirea copiilor, a tinerei generaţii de români, se propune ca, în România, căsătoria să se poată încheia numai între bărbat şi femeie.

ØØØ Parlament unicameral. Maxim 300 de parlamentari. Proiectul propune ca Parlamentul României să fie format dintr-o singură cameră, Camera Reprezentanţilor, compusă din maxim 300 de membri, în conformitate cu rezultatul referendumului naţional din 22 noiembrie 2009. 

ØØØ O reală democraţie participativă. Controlul poporului asupra statului se va realiza nu numai prin alegerea directă, de către popor, a tuturor reprezentanţilor săi în toate componentele, în toate puterile statului, dar şi prin creşterea participării directe a poporului, a cetăţenilor la procesul de legiferare, de stabilire a normelor de convieţuire socială. În acest sens, proiectul de revizuire prevede că poporul are dreptul, oricând, să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la orice problemă de interes naţional, cetăţenii având dreptul la iniţiativă legislativă. Proiectul obligă Parlamentul să ia în dezbatere iniţiativele legislative ale cetăţenilor, în caz de refuz, Parlamentul fiind dizolvat. Mai mult, în cazul în care Parlamentul respinge o iniţiativă legislativă a cetăţenilor, Preşedintele este obligat să organizeze referendum pentru adoptarea, sau respingerea, proiectului respins de Parlament. Dacă proiectul este aprobat, de popor, prin referendum, Parlamentul este dizolvat. Şi mai mult. Toate persoanele alese în funcţii publice pot fi demise, oricând, de cetăţeni, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care au fost alese.

Ne exprimăm convingerea că adoptarea proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României, pe care îl propunem, va îmbunătăţi, radical, funcţionarea statului român, a întregii societăţi româneşti, va scoate poporul român din sărăcie şi umilinţă şi il va propulsa pe calea libertăţii, a demnităţii, a progresului, a civilizaţiei şi bunăstării. 

Semnează membrii Comitetului de Iniţiativă pentru promovarea proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României, în următoarea componenţă: 1.ATETELESEI Neculai; 2. BĂLIN Gheorghe; 3. BOBOC Petrache; 4. BREHOIU Marina; 5. COJOCARU Constantin; 6. DIMA Petrică; 7. DOROHOIANU Vasilică; 8.GHEORGHESCU Elena; 9. ILIE Marian; 10. MAGHERU Otilia; 11. MIHAIL Georgeta; 12.MIHĂILĂ Mihai; 13. MIHĂILĂ Petru; 14. MOCANU Anca–Maria; 15. MUREŞEANU Varga–Lucian; 16. ONOFREI Ghiocel; 17. ORLEANU Bogdan-Georgian; 18. PÎSLĂ Marcela; 19. POPESCU George–Ninel; 20. PROTOPOPESCU Cornel; 21. RÎŞNIŢĂ Gheorghe; 22. TRAŞCĂ Cristian; 23. VOICU Mihai; 24. VOLF Luiza–Tanţa 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI - CAMERA DEPUTAŢILOR SENAT/ PROIECT DE LEGE PRIVIND REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

ART. I

Constituţia României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendum naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi se completează astfel:

1. Alineatele (3) şi (4) ale articolului 1 se modifică, astfel: 

Alineatul (3) va avea următorul cuprins: 

„(3) România este patria poporului român, are un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile individuale, libera dezvoltare a personalităţii umane, pluralismul politic, dreptatea, dragostea pentru semeni, pentru neam şi pentru ţară, omenia, ospitalitatea, meritul, cinstea, munca, hărnicia, spiritul de iniţiativă, cumpătarea şi economisirea reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor milenare ale poporului roman, şi sunt garantate.” 

Alineatul (4) va avea următorul cuprins: 

„(4) Statul român se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului şi al separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executuvă, judecătorescă, mediatică şi financiară - în cadrul democraţiei constituţionale.” 

2. Articolul 2 se modifică şi se completează, astfel: 

Alineatul (1) va avea următorul cuprins: 

„(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului, care o exercită prin referendum.” 

După alineatul (1), se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins: 

„(1.1) Poporul delegă o parte din suveranitatea sa statului român, care o exercită în numele şi în interesul poporului, potrivit Constituţiei.” 

3. Articolul 3 se completează cu două noi alineate, astfel: 

După alineatul (1), se adaugă un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins: 

„(1.1). Pe teritoriul României, numai cetăţenii români, ca persoane fizice, sau constituiţi în persoane juridice române, pot deţine terenuri în proprietate privată.” 

După alineatul (3), se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins: 

„(4) Reorganizarea teritoriului naţional, sub aspect administrativ, se aprobă de către poporul român, prin referendum.” 

4. După articolul 3, se introduce au nou articol, 3.1, astfel: 

Denumirea articolului va fi: „Reîntregirea Patriei” 

Cuprinsul articolului va fi: 

„(1) România este continuatoarea Daciei, iar poporul român este urmaşul poporului dac, leagăn al civilizaţiei europene. 

(2) Statul român îşi revendică continuitatea istorică, el fiind moştenitorul de drept al statului naţional şi unitar consfinţit prin Actul Unirii Basarabiei cu România citit şi semnat în Sfatului Ţării la Chişinau pe 27 Martie 1918, prin Declaraţia Unirii Bucovinei cu România aprobată de Congresul General al Bucovinei la Cernăuţi în 15/28 Noiembrie 1918 şi prin Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918. 

(3) Statul român este obligat să militeze, necontenit, şi să facă toate demersurile necesare pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă şi irevocabilă a consecinţelor celui de-al doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional.”

5. După articolul 3.1, se introduce un nou articol, 3.2, astfel: 

Denumirea articolului va fi: „Regiunile de dezvoltare” Cuprinsul articolului va fi: 

„(1) În concordanţă cu obiectivele de coeziune economică şi socială ale României, precum şi ale Uniunii Europene în domeniul politicilor de dezvoltare regională, pe teritoriul României sunt constituite regiuni de dezvoltare. 

(2) Regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică. 

(3) Denumirile şi componenţa regiunilor de dezvoltare sunt stabilite prin lege organică, adoptată prin referendum. 

(4) Regiunile de dezvoltare constituie cadrul de elaborare, implementare şi evaluare a politicilor de dezvoltare regională, precum şi de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene..” 

6. Articolul 5 se completează cu un nou alineat ,(3), astfel: 

După alineatul (2), se inrtoduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: 

„(3) Statul român ţine evidenţa persoanelor cărora li s-a acordat cetăţenia română, la cerere, sau prin adopţie, şi publică lista completă a acestor persoane, în Monitorul Oficial al României, Partea I, în ultima zi lucrătoare a fiecărui an. Lista precizează cetăţeniile străine pe care persoanele în cauză le deţin, sau le-au deţinut, înainte de primirea cetăţeniei române, precum şi prenumele celor doi părinţi ai persoanelor în cauză. În prima listă vor fi cuprinse toate persoanele care au primit cetăţenia română începând cu data de 22 decembrie 1989 până la sfârşitul anului în care se publică lista” 

7. Articolul 6 se completează cu un nou alineat, (3), astfel: 

După alineatul (2), se introduce un nou alineat ,(3), care va avea următorul cuprins: 

„(3) Autorităţile publice vor consulta organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în legătură cu deciziile privind păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor entice, culturale şi religioase.” 

8. Articolul 8 se completează cu cinci noi alienate, (3), (4), (5), (6), şi (7), astfel: 

După alineatul (2) se introduc patru noi alineate, (3),(4), (5) şi (6), cu următorul cuprins: 

„(3) Activitatea politică se desfăşoară numai de partide politice înregistrate, potrivit legii. 

(4) Prin excepţie, pot candida în alegeri şi candidaţi independenţi. 

(5) Este interzisă constituirea de partide politice pe criterii entice. 

(6) Toate partidele înregistrate, potrivit legii, dispun de aceleaşi drepturi, inculusiv în ceea ce priveşte reprezentarea în birourile electorale şi accesul la timpi de antenă. 

(7) Este interzisă finanţarea de la bugetul public naţional a partidelor politice.” 

9. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 12 se modifică, astfel: 

Alineatul (1) va avea următorul cuprins: 

(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu. Pe culoarea galben este imprimată stema ţării.” Alineatul (2) va avea următorul cuprins: 

„(2) Ziua naţională a României este 9 mai, Ziua Independenţei.” 

Alineatul (3) va avea următorul cuprins: 

„(3) Imnul naţional al României este „Traiască România, Trăiască Tricolorul”. 

10. Articolul 13 se modifică şi se completează, astfel: 

Alineatul (1) va următorul cuprins: 

“(1) În România, limba oficială este limba română.” 

Alineatul (2) va următorul cuprins: 

„(2) Actele juridice şi dezbaterile publice, la toate nivelurile administraţiei publice, se fac în limba română.” 

11. Articolul 15 se completează cu un nou alineat, (3), astfel: 

După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: 

„(3) Faptele comise împotriva caracterului naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al statului român, trădarea ţării, precum şi faptele care conduc la subminarea economiei naţionale şi a puterii de stat constituie crime împotriva poporului român şi sunt imprescriptibile. Dreptul de acţiune începe de la data comiterii acestor fapte.” 

12.Alinatul (3) al articolului 16 se modifică, astfel: 

Alineatul (3) va avea următorul cuprins: 

„(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii si demnităţi.” 

13. Alineatul (5) al articolului 31 se modifică, astfel: Alineatul (5) va avea următorul cuprins: 

„(5) Manipularea, insulta şi calomnia se pedepsesc, conform legii.” 

14. Articolul 32 se modifică şi se completeză, astfel: 

Alineatul (2) va avea următorul cuprins: 

„(2) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. În condiţiile legii, învăţământul în şcoli private se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională.” 

După alineatul (7) se introduce un alineat nou, (8), astfel: 

Alineatul (8) va avea următorul cuprins: 

„(8) Pentru învăţământul general obligatoriu, statul asigură existenţa şcolii în fiecare localitate.” 

15. Alineatul (3) al articolului 33 se modifică, astfel: 

Alineatul (3) va avea următorul cuprins: 

(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea patrimoniului istoric şi cultural, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume. 

16. Articolul 34 se modifică, astfel: 

Alineatul (1) va avea următorul cuprins: 

„(1) Cetăţenilor României le este garantat dreptul la sănătate fizică şi mentală, precum şi la hrană sănătoasă, care să nu conţină substanţe toxice şi otrăvitoare.” 

După alineatul (1), se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins; 

„(1.1) Pentru exercitarea dreptului prevăzut la alineatul precedent, statul este obligat să ia măsuri pentru a asigura accesul cetăţenilor săi la alimentaţie natural, la apă curată şi la aer curat.” 

17. Articolul 35 se modifică, astfel: 

Alineatul (3) va avea următorul cuprins: 

„(3) Statul, persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja resursele naturale ale ţării, mediul înconjurător, inclusiv animalele.” 

18. Articolul 36, se completează cu două noi alineate, (3) şi (4), astfel: 

După alineatul (2) se introduc două noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins: 

„(3) Participarea la vot este obligatorie, potrivit legii. 

(4) Votul se exercită direct, la urne, sau prin corespondenţă, potrivit legii.” 

19. Articolului 37 se modifică şi se completează, astfel: 

Alineatul (2) va avea următorul cuprins: 

„(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 25 de ani pentru a fi aleşi în Parlamentul României sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 30 de ani pentru a fi aleşi în funcţiile de magistraţi şi vârsta de cel puţin 50 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.” 

După alineatul (2), se introduc două noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins: 

„(3) Nici o persoană nu poate îndeplini aceiaşi funcţie electivă decât pentru cel mult două mandate, care pot fi şi succesive, potrivit legii. 

(4) Persoana aleasă într-o funcţie publică pe lista unui partid politic care părăseşte din proprie iniţiativă partidul pe lista căruia a fost aleasă pierde mandatul, imediat, potrivit legii.” 

20. Articolul 40 se modifică şi se completează, astfel: 

Alineatul (3) va avea următorul cuprins: 

„(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului, Guvernatorul Băncii Naţionale a Româiei, membrii Curţii de Conturi, directorul Serviciului Naţional al Informaţiei Publice, directorul Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică. Acestă interdicţie rămâne în vigoare şi pentru o perioadă de 5 ani de la părăsirea funcţiilor în cauză.” 

După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (3.1.), cu următorul cuprins: 

„(3.1) Nici o lege, sau alt act normativ nu poate îngrădi sau condiţiona dreptul la liberă asociere, în afara restricţiilor prevăzute la alineatele (2) şi (3).” 

21. Alineatele (2), (6), (8), (9) ale articolului 44 se modifică, astfel: 

Alineatul (2) va avea următorul cuprins: 

„(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.” 

Alineatul (6) va avea următorul cuprins: 

„(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc potrivit legii.” 

Alineatul (8) va avea următorul cuprins: 

„(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată.” 

Alineatul (9) va avea următorul cuprins: 

„(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii, ca şi cele a căror provenienţă nu se justifică, sunt confiscate, în condiţiile legii. Prin justificarea provenienţei bunurilor se întelege obligaţia persoanei în cauză de a dovedi caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobândirea sau sporirea bunurilor.” 

22. Articolul 45 se modifică şi va avea următorul cuprins: 

Cuprinsul articolului va fi: 

„Articolul 45 (1) Cetăţenii au dreptul să desfăşoare orice fel de activitate economică, care nu este interzisă de lege, ca persoane fizice sau asociaţi în personae juridice, autorizate, potrivit legii. 

(2) Nici o lege sau alt act normativ nu poate condiţiona autorizarea desfăşurării de activităţi economice de obţinerea de avize, de orice fel, de la instituţiile executive ale statului. 

(3) Autorizarea desfăşurării de activităţi economice este de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşi. 

(4) Instituţiile specializate ale statului supraveghează modul în care cetăţenii respectă obligaţiile stabilite prin autorizaţiile de funcţionare ca agenţi economici şi solicită instanţelor judecătoreşti sancţionarea celor care se fac vinovaţi de încălcarea legii şi a hotărârilor judecătoreşti, inclusiv anularea autorizaţiilor de funcţionare.” 

23. Articolul 47 se modifică şi se completează, astfel: 

Alineatul (1) va avea următorul cuprins: 

„(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent. Neîndeplinirea acestei obligaţii dă dreptul cetăţenilor să ceară dizolvarea Parlamentului şi demisia Preşedintelui României.” 

După alineatul (1) al articolului 47 se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins: 

„(1.1) Nivelul de trai decent este stabilit prin lege pe baza unui sistem de criterii elaborate ştiinţific.” 

24. Articolul 48 se modifică, astfel: 

După alineatul (1), se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins: 

„(1.1) Căsătoria se poate încheia numai între bărbat şi femeie.” 

25. Articolul 54 se completează cu un nou alineat, (3), astfel: 

După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: 

„(3) Încălcarea jurământului se sancţionează cu încetarea de drept a mandatului sau demiterea din funcţie, după caz, potrivit legii.” 

26. Articolul 58 se modifică şi se completează, astfel: 

Denumirea articolului va fi: „Alegerea şi rolul” Cuprinsul articolului va fi: 

„Articolul 58 

(1) Avocatul Poporului este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 5 ani. 

(2) Avocatul Poporului trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul superior juridic. 

(3) Avocatul Poporului apără drepturile şi libertătile persoanelor fizice.” 

După alineatul (3) se introduc trei noi alineate, (4), (5) şi (6), cu următorul cuprins: 

„(4) Avocatul Poporului nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. 

(5) Avocatul Poporului este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi egal cu cel puţin numărul voturilor cu care a fost ales, la cererea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin 200.000 cetăţeni cu drept de vot. 

(6) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului se stabilesc prin lege organică.” 

27. Articolul 59 se completează cu un nou alineat, (3), astfel: 

După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: „

(3) Avocatul Poporului transmite sesizările primite de la cetăţeni, ca şi propriile constatări referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, organelor competente ale Ministerului Public.” 

28. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Articolul 60Avocatul Poporului prezintă Parlamentului şi Preşedintelui României rapoarte, anual, la cererea acestora, sau din proprie iniţiativă. Rapoartele pot conţine sesizări referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, precum şi recomandări privind legislaţia, sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.” 

29. Alineatul (2) al articolului 61 se modifică, astfel: 

Alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră denumită Camera Reprezentanţilor.” 

30. Articolul 62 se modifică şi va avea următorul cuprins: 

Denumirea articolului va fi: „Alegerea membrilor Parlamentului” Cuprinsul articolului va fi: 

„Articolul 62 (1) Membrii Parlamentului sunt denumiţi parlamentari şi sunt aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale. 

(2)Reprezentanţii minorităţilor naţionale pot candida pentru Parlament pe liste de partid, sau ca independenţi. 

(3) Numărul parlamentarilor este de maxim 300 de persoane.” 

31. Alineatele (1), (2), (3) şi (4) ale articolului 63 se modifică, astfel: 

Alineatul (1) va avea următorul cuprins: 

“(1) Camera Reprezentanţilor este aleasă pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.” Alineatul (2) va avea următorul cuprins: 

„(2) Alegerile pentru Camera Reprezentanţilor se desfăşoară în cel mult 45 de zile de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea sa.” 

Alineatul (3) va avea următorul cuprins: 

„(3) Camera Reprezentanţilor nou aleasă se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 zile de la alegeri.” 

Alineatul (4) va avea următorul cuprins: 

„(4) Mandatul Camerei Reprezentanţilor se prelungeşte până la întrunirea legală a noii Camere a Reprezentanţilor. În această periodă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.” 

32. Articolul 64 se modifică şi va avea următorul cuprins: Cuprinsul articolului va fi: 

„Articolul 64 

(1) Organizarea şi funcţionarea Camerei Reprezentanţilor se stabileşte prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerei sunt prevăzute în bugetul aprobat de aceasta. 

(2) Camera reprezentanţilor îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor se alege pe durata mandatului Camerei. Ceilalţi membri ai biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului. 

(3) Parlamentarii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare. 

(4) Camera Reprezentanţilor îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. 

(5) Biroul permanent şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a Camerei Reprezentanţilor.” 

33. Articolul 65 se abrogă. 

34. Articolul 66 se modifică şi se completează, astfel: 

Alineatul (1) va avea următorul cuprins: 

„(1) Camera Reprezentanţilor se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.” 

Alineatul (2) va avea următorul cuprins: 

„(2) Camera Reprezentanţilor se întruneşte şi în sesiunui extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin o treime din numărul parlamentarilor.” 

Alineatul (3) va avea următorul cuprins: 

„3) În caz de mobilizare sau de război, ca şi în cazul instituirii stării de asediu sau a stării de urgenţă, Camera Reprezentanţilor îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.” 

După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins: 

„4) Convocarea Camerei Reprezentanţilor se face de preşedintele acesteia.” 

35. Articolul 67 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Articolul 67Camera Reprezentanţilor adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.” 

36. Articolul 68 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Articolul 68(1) Şedinţele Camerei Reprezentanţilor sunt publice. (2) Camera Reprezentanţilor poate hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete.”

Costantin Cojocaru
Absolvent al Colegiului Naţional „Sf. Sava" şi al Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Doctor în economie, specialitatea management. 

Motto _ Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor ! TUDOR VLADIMIRESCU 

Arhiva de lucrari: Index de lucrari publicate( repertoriu ) Prezentare: C.V. Manifest :GATA PDF : Grafice de evaluare PDF : Tabele de comparatie Website_01: Varianta COJOCARU Website_02: Eurosansa Contact: via E-mail(aici)
19.03.2013, 21:33#2
Răspuns la: Miscarea pentru Constitutia Cetatenilor comunicatul nr.1
37. Denumirea Secţiunii a 2-a se modifică, astfel: Denumirea Secţiunii a 2-a va fi: „Statutul parlamentarilor” 

38. Alineatul (1) al articolului 69 se modifică, astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) În exercitarea mandatului, parlamentarii sunt în serviciul poporului.” 

39. Articolul 70 se modifică şi se completează, astfel: Denumirea articolului va fi: „Mandatul parlamentarilor” Cuprinsul articolului va fi:„Articolul 70” Alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Parlamentarii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei Reprezentanţilor, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege organică.” Alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Calitatea de parlamentar încetează la data întrunirii legale a Camerei Reprezentanţilor nou aleasă sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.” După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: „(3) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de parlamentar decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.” 

40. Alineatele (1) şi (2) ale articolulu 71 se modifică, astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, membru al Camerei Reprezentanţilor şi membru al Parlamentului european.”Alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Calitatea de parlamentar este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice sau private.” 

41. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 72 se modifică, astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Parlamentarii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.” Alineatul (2) va avea următorul cuprins: „2) Parlamentarii pot fi urmăriţi, percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi şi trimişi în judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.” 

42. După articolul 72, se introduce un nou articol, 72.1, astfel:Denumirea articolului va fi: „Demiterea Parlamentarilor” Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 72.1 Orice parlamentar poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat în colegiul unde a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din colegiul în care a fost ales, egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales.” 

43. Alineatul (1) si litera c) de la alineatul (3) ale articolului 73 vor avea următorul cuprins: “(1) Camera Reprezentanţilor adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare. (3) c) statutul parlamentarilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora.” 

44. Articolului 74 se mofifică şi va avea următorul cuprins: “(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Preşedintelui României, parlamentarilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. (2) Preşedintele îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera Reprezentanţilor. (3) Parlamentarii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă prezinta propunerile legislative Camerei Reprezentanţilor. (4) Propunerile legislative vor fi dezbătute şi votate în plen de două ori, în două şedinţe diferite, la cel puţin 30 zile distanţă. Dezbaterile şi votul se vor face pe articole în cadrul primei dezbateri şi pe articole şi ca întreg în cadrul celei de-a doua. În mod excepţional, Camera Reprezentanţilor poate aproba, cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, reducerea termenului de 30 de zile. (5) În cazul în care Parlamentul respinge propunerea legislativeă iniţiata de Preşedintele României sau de cetăţeni, Preşedintele României organizează referendum, în 30 zile de la data repingerii proiectului de către Parlament, pentru aprobarea proiectului de lege respins de Parlament. (6) In cazul în care poporul aprobă proiectul de lege respins de Parlament, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate.” 

45. Articolul 75 se abrogă. 

46. Articolul 76 se modifică şi va avea următorul cuprins: “(1) Legile organice şi hotărârea privind regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor se adoptă cu votul a două treimi din numărul membrilor Camerei. (2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor Camerei. (3) La cererea Preşedintelui României sau din proprie iniţiativă, Camera Reprezentanţilor poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative în procedură de urgenţă, stabilită potrivit propriului regulament de organizare şi funcţionare.” 

47. Alineatul (2) al articolului 77 va avea următorul cuprins: „(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Camerei Reprezentanţilor, o singură dată, reexaminarea legii.” 

48. Alineatul (1) al articolului 79 va avea următorul cuprins: „(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Camerei Reprezentanţilor, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi cordonării întregii legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României.” 

49. Articolul 80 se modifică şi va vea următorul cuprins: „(1) Preşedintele României exercită puterea executivă în statul român, în limitele stabilite de Constituţie. (2) Preşedintele României reprezintă poporul şi statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. (3) Preşedintele României răspunde în faţa poporului pentru buna funcţionare a Guvernului şi a tuturor instituţiilor publice care compun puterea executivă a statului.” 

50. Alineatul (2) al articolului 82 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Parlamentului următorul jurământ: Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!” 

51. Alineatul (2) al articolului 84 se modifică şi va avea următorul cuprins: “(2) Pe durata exercitării mandatului, Preşedintele României se bucură de imunitate.” 

52. Articolul 85 se modifică astfel: Denumirea articolului va fi: „ Atribuţiile Preşedintelui” Cuprinsul articolului va fi: „(1)Preşedintele României îndeplineşte următoarele atribuţii: a) numeşte şi revocă pe primul – ministru şi pe membrii Guvernului României; b) prezidează şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea prim-ministrului, în alte situaţii; c) închie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege; d) acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice; e) acreditează reprezentanţii diplomatici ai altor state în România; f) este comandantul forţelor armate şi îndeplinaşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării; g) declară mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate, pe care o supune aprobării Parlementului, în cel mult 5 zile de la declarare; h) în caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, care, dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 ore de la declanşarea agresiunii; i) instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia; j) adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii; k) dizolvă Parlamentul, în cazul în care acesta refuză să aprobe sau să respingă, în termen de 45 zile de la iniţiere, un proiect de lege propus de Preşedintele României sau de cetăţeni; l) conferă decoraţii şi titluri de onoare; m) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral; n) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de Constituţie şi de lege; o) acordă graţierea individuală.”(2) În cursul unui an, Preşedintele poate dizolva Parlamentul o singură dată.(3) Preşedintele nu poate dizolva Parlamentul în ultimele şase luni ale mandatului său şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.” 

53. Articolul 86 se abrogă. 

54. Articolul 87 se abrogă. 

55. Articolul 88 se abrogă. 

56. Articolul 89 se abrogă. 

57. Articolul 90 se modifică şi va avea următorul cuprins: “(1) Poporul are dreptul, oricând, să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la orice problemă de interes naţional . (2) Referendumul se organizează la iniţiativa Preşedintelui României sau la iniţiativa unui număr de cel puţin 200.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul de iniţiere a referendumului trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 10.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. (3) Preşedintele României este obligat să organizeze referendumul iniţiat de cetăţeni în termen de cel mult 30 zile de la înregistrarea initiativei cetăţenilor la Administraţia Prezidenţială. (4) Organizarea referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret.” 

58. Articolul 91 se abrogă. 

59. Articolul 92 se abrogă. 

60. Articolul 93 se abrogă. 

61. Articolul 94 se abrogă. 

62. Articolul 95 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de către Parlament, cu votul majorităţii membrilor săi. (2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul parlamentarilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. (3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui. (4) Dacă poporul, prin referendum, respinge propunerea de demitere a Preşedintelui, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri perlamentare anticipate, în 45 zile de la data validării rezultatului referendumului.” 

63. Articolul 96 se modifică şi se completează, astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Parlamentul, cu votul a cel puţin două treimi din numărul mambrilor săi, poate hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.” Alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea parlamentarilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.” După alineatul (4) al articolului 96 se adaugă un nou alineat, (5), cu următorul cuprins: „(5) Dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie respinge hotărârea de punere sub acuzare a Preşedintelui, Preşedintele poate organiza referendum pentru dizolvarea Parlamentului.” 

64. După articolul 96, se introduce un nou articol, 96.1, astfel:Denumirea articolului va fi: „Demiterea Preşedintelui” Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 96.1 Preşedintele României este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea a cel puţin 200.000 cetăţeni cu drept de vot.” 

65. Alineatul (2) al articolului 97 se modifică, astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) În termen de 45 zile de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru funcţia de Preşedinte.” 

66. Articolul 98 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi îndeplini atribuţiile, interimatul se asigură de către preşedintele Camerei Reprezentanţilor. (2) Atribuţiile prvăzute la articolul 85, lit. a), j), k) şi articolul 90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.” 

67. Alineatul (2) al articolului 100 se abrogă. 

68. Alineatul (1) al articolului 102 se modifică, astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.” 

69. Articolul 103 se abrogă. 

70. Alin. (1) al articolului 105 se modifică, astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial.” 

71. Articolul 107 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. (2) Dacă primul-ministru se află în una din situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României numeşte un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern. (3) Prevederile alineatului (2) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.” Alineatul (4) se abrogă. 

72. Alin. (4) al articolului 108 se modifică, astfel: Alineatul (4) va avea următorul cuprins: „(4) Hotărârile adoptate de Guvern se semează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare, se aprobă de Preşedintele României şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.” 

73. Articolul 109 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Preşedintelui României pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia. (2) Răspunderea penală a membrilor Guvernului se stabileşte prin lege organică.”Alineatul (3) se abrogă 

74. Articolul 110 se abrogă. 

75. Alin. (1) al articolului 111 se modifică, astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Parlament sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat, solicitarea informării este obligatorie.” 

76. Articolul 112 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de parlamentari, în condiţiile prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor. (2) Parlamentul poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privite la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.” 

77. Articolul 113 se abrogă 

78. Articolul 114 se abrogă. 

79. Alineatele (1) şi (5) ale articolului 115 se modifică, astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Preşedintelui pentru a emite ordonanţe de urgenţă în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Alineatul (5) va avea următorul cuprins: „(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Parlament şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Parlamentul, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere.” 

80. După articolul 118, se introduce un nou articol, 118.1, astfel:Denumirea articolului va fi: „Siguranţa naţională, cu următorul cuprins”Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 118.1 (1) Prin siguranţa naţionala a României se întelege starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltarii poporului român şi statului său naţional, suveran, unitar, independent şi indivizibil, menţinerii ordinii de drept, precum şi climatului de exercitare neîngradită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice statornicite prin Constituţie. (2)Siguranţa naţională se realizeaza prin cunoaşterea, prevenirea şi înlaturarea ameninţărilor interne sau externe ce pot aduce atingere valorilor prevăzute în alineatul (1). Cetăţenii români, ca expresie a fidelitaăţi lor faţă de ţara, au îndatorirea de a contribui la realizarea siguranţei naţionale. (3) Siguranţa naţionala se realizează în conformitate cu legile în vigoare şi cu obligaţiile asumate de România prin convenţiile şi tratatele internaţionale referitoare la drepturile omului la care este parte. (4) Instituţiile publice cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale sunt: Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, toate aflate în coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. (5) Informatii din domeniul sigurantei nationale pot fi comunicate: a) Preşedintelui României şi Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor; b) Miniştrilor şi sefilor departamentelor din ministere, când informaţiile privesc probleme ce au legătura cu domeniile de activitate pe care le coordonează sau de care răspund; c) Prefecţilor, primarului general al Capitalei, precum şi conducătorilor consiliilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, pentru probleme ce vizează competenţa organelor respective; d) Organelor de urmarire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni. (6) Este interzisă implicarea, sub orice formă, a instituţiilor publice cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale şi a personalului lor în activitatea celorlalte instituţii ale statului român. Încălcarea acestei interdicţii se sancţionează cu demiterea din funcţie, cu închisoare pe viaţă şi cu confiscarea întregii averi a făptuitorilor. (7) Organizarea şi funcţionarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale se stabilesc prin legi organice.” 

81. După articolul 118.1, se introduce un nou articol, 118.2, astfel:Denumirea articolului va fi: „Serviciul Român de Informaţii” Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 118.2 (1) Serviciul Roman de Informaţii este serviciul organizat de stat specializat în domeniul informaţiilor interne privitioare la siguranţa naţionala a României, parte componenta a sistemului naţional de apărare. (2) Serviciul Român de Informatii organizează şi execută activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricaror acţiuni care constituie, potrivit legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României. (3) Serviciul Român de Informaţii nu poate desfăşura alte activităţi în afara de cele prevăzute la alineatul precedent. (4) Serviciul Român de Informaţii este condus de un director, numit în funcţie de Preşedintele României. (5) Funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. (6) Directorul Serviciului Român de Informaţii trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în instituţii publice ale statului român sau în învăţământul superior. 

82. După articolul 118.2, se introduce un nou articol, 118.3, astfel:Denumirea articolului va fi: „Serviciul de Informaţii Externe” Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 118.3 (1) Serviciul de Informaţii Externe este serviciul organizat de stat specializat în domeniul informaţiilor externe privitioare la siguranţa naţionala a României, parte componenta a sistemului naţional de apărare. (2) Serviciul de Informatii Externe organizează şi execută activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor din străinătate necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricaror acţiuni care constituie, potrivit legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României.(3) Serviciul de Informaţii Externe nu poate desfăşura alte activităţi în afara de cele prevăzute la alineatul precedent. (4) Serviciul de Informaţii Externe este condus de un director, numit în funcţie de Preşedintele României. (5) Funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. (6) Directorul Serviciului de Informaţii Externe trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în instituţii publice ale statului român sau în învăţământul superior. 

83. După articolul 119, se introduce un nou articol, 119.1, astfel:Denumirea articolului va fi: „Serviciul Naţional al Informaţiei Publice”Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 119.1 (1) Serviciul Naţional al Informaţiei Publice este autoritate publică autonomă sub controlul poporului şi este garantul interesului poporului în domeniul informaţiei publice. (2) Serviciul Naţional al Informaţiei Publice este autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media, în condiţiile şi cu respectarea prevederilor legii. (3) Serviciile media trebuie să reserve spaţiu şi timpi de emisie prezentării activităţii partidelor politice înregistrate, potrivit legii, în mod egal, fără nici un fel de discriminare. (4) Serviciul Naţional al Informaţiei Publice este condus de un director, ales de popor, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. (5) Funcţia de director al Serviciului Naţional al Informaţiei Publice este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. (6) Directorul Serviciului Naţional al Informaţiei Publice trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activităţi media sau în învăţământul superior. (7) Prevederile articolelor 81,82, 83, 84 alin. (1), 95, 96, 97, se aplică, în mod corespunzător, şi directorului Serviciului Naţional al Informaţiei Publice. (8) Directorul Serviciului Naţional al Informaţiei Publice este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi egal cu cel puţin numărul voturilor cu care a fost ales, la cererea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin 200.000 cetăţeni cu drept de vot.” 

84. După articolul 119.1, se introduce un nou articol, 119.2, astfel:Denumirea articolului va fi: „Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune” Cuprinsul articolului va fi: “Articolul 119.2 (1) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune este instituţie publică autonamă, are personalitate juridică şi îşi desfăşoară activitatea sub controlul poporului, potrivit legii. (2) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune are obligaţia să asigure informarea corectă a opiniei publice. (3) Conţinutul editorial al agenţiilor de presă, al publicaţiilor, al posturilor de radio şi de televiziune ale Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune trebuie să răspundă standardelor profesionale în materie. (4) În îndeplinirea atribuţiilor pe care le are, Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune trebuie să respecte principiile ordinii constituţionale din România. (5) Produsele media furnizate de Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune nu trebuie să fie folosite ca mijloace de dezinformare şi manipulare a opiniei publice, de defăimare a ţării şi a naţiunii, să nu îndemne la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, să nu incite la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, să nu propage manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. (6) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune trebuie să reserve spaţiu şi timpi de emisie prezentării activităţii partidelor politice înregistrate, potrivit legii, în mod egal, fără nici un fel de discriminare. (7) Programele nu trebuie să prejudicieze demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine. (8) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune este condus de un director, ales de popor, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.(9) Funcţia de director al Serviciului Naţional de Presă, Radio şi Televiziune este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. (10) Directorul Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziuuune trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activităţi media sau în învăţământul superior. (11) Prevederile articolelor 81,82, 83, 84 alin.(1), 95, 96, 97, se aplică, în mod corespunzător, şi directorului Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune. (12) Directorul Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi egal cu cel puţin numărul voturilor cu care a fost ales, la cererea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin 200.000 cetăţeni cu drept de vot.” 

 85. Alineatul 1 al articolului 123 se modifică, astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Preşedintele României numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.” După alineatul 1, se introduc două noi alineate, 1.1, 1.2, cu următorul cuprins: „(1.1) Candidaţii la funcţia de prefect trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, cel puţin 18 ani în funcţii publice sau în învăţământul superior, (1.2) Funcţia de prefect este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.” 

 86. Articolul 125 se modifică şi se completează, astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: “(1) Judecătorii sunt aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii.” Alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Candidaţii la funcţia de judecător trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională, vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, stabilită prin lege, în funcţie de instanţa pentru care candidează.” Alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.”După alineatul (3) se introduc două noi alineate, (4) şi (5), cu următorul cuprins: „(4) Orice judecător poate fi revocat din funcţie, prin referendum, organizat în colegiul unde a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din colegiul în care a fost ales, egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales. (5) Statutul judecătorilor se aprobă prin lege organică.” 

 87. Articolul 132 se modifică şi se completează, astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Procurorii sunt aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii. Ei îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.” Alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Candidaţii la funcţia de procuror trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională, vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, stabilită prin lege, în funcţie de instanţa pentru care candidează.” După alineatul (2) se introduc două noi alineate, (3), (4) şi (5), cu următorul cuprins: „(3) Funcţia de procuror este incompatibilă cu cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. (4) Orice procuror poate fi revocat din funcţie, prin referendum, organizat în colegiul unde a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din colegiul în care a fost ales, egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales. (5) Statutul procurorilor se aprobă prin lege organică.” 

 88. Alineatele (2), (3) şi (4) ale articolului 133 se modifică, astfel:Alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: a) 5 judecători aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii; b) 5 procurori aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii; c) 6 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţe professională şi morală, aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii; d) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.” Alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi prelungit sau înnoit, dintre membrii prevăzuţi la alineatul (2) literele a)-c).” Alineatul (4) va avea următorul cuprins: „(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 4 ani.” 

 89. Alineatul (1) al articolului 134 se modifică, astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Consiliul Superior al Magistraturii avizează candidaturile pentru funcţiile de judecători şi procurori, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.” 

 90. Articolul 135 se modifică şi se completează, astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Economia României este economie democratică, bazată pe proprietatea privată asupra capitalului, larg distribuită în masa cetăţenilor ţării, pe libera iniţiativă şi pe concurenţă. Alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Statul este obligat să ia măsuri care să asigure: a) libertatea comerţului şi protecţia concurenţei loiale; b) remunerarea echitabilă a factorilor de producţie, astfel încât remunerarea muncii să reprezinte cel puţin două treimi din PIB, iar remunerarea capitalului cel mult o pătrime din PIB; c) distribuţia echitabilă a veniturilor obţinute din muncă, astfel încât salariul minim brut să reprezinte cel puţin trei pătrimi din salariul mediu brut realizat în economie; d) constituirea şi administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv, care să colecteze cel puţin o cincime din PIB şi să fie utilizat pentru împroprietărirea cetăţenilor ţării cu capital productiv: terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente, brevete, licenţe etc, pentru crearea de locuri de muncă; e) constituirea şi administrarea fondului naţional de pensii publice, astfel încât pensia publică să reprezinte cel puţin trei pătrimi din salariul mediu realizat de fiecare participant în perioada minimă de contribuţie, stabilită prin lege; f) protejarea capitalului national, astfel încât acesta să deţină o pondere de cel puţin trei pătrimi în totalul capitalului utilizat în economia naţională; g) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, astfel încât valoarea produselor şi serviciilor realizate cu tehnologii româneşti să deţină o pondere de cel puţin trei pătrimi în PIB; h) exploatarea resurselor naturale ale ţării, aflate în proprietate publică, în concordanţă cu interesul naţional, prin regii autonome;i) furnizarea de servicii publice gratuite, de bună calitate, pentru toţi cetăţenii ţării, în domeniul educaţiei, sănătăţii, apărării naţionale, ordinii publice, justiţiei, infrastructurii de comunicaţii, gospodăririi localităţilor etc; j) ocrotirea mediului înconjurător şi menţinerea echilibrului ecologic; k) aplicarea politicilor de dezvoltate economică ale Uniunii Europene, în concordanţă cu interesul naţional.” După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: „(3) Statul este obligat să ţină evidenţa indicatorilor economici prevăzuţi la alineatul (2), literele b)-g) şi să publice nivelul şi dinamica acestor indicatori în Anuarul Statistic al României.” După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins: „(4) Este interzisă încheiarea de contracte de natură economică cu clauze secrete între statul român, regiile autonome, instituţiile publice şi autorităţile publice locale române, pe de o parte, şi terţi, pe de altă parte.“ 

 91. După articolul 135, se introduce un nou articol, 135.1, astfel:Denumirea articolului va fi: „Fondul Naţional de Capital Distributiv”Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 135.1 (1) Fondul Naţional de Capital Distributiv se alimentează din următoarele surse: a) impozit progresiv pe proprietăţi; b) venituri din capitalul aflat în proprietatea statului; c) venituri încasate de stat prin aplicarea prevederilor legale referitoare la controlul averilor; d) alte surse prevăzute de lege. (2) Impozitul progresiv pe proprietăţi se stabileşte astfel încât, din sursele prevăzute la alineatul 1, să se asigure preluarea la Fondul Naţional de Capital Distributiv a echivalentului a o cincime din PIB, în fiecare an. (3) Fondul Naţional de Capital Distributiv este folosit pentru finanţarea de proiecte de investiţii, elaborate în conformitate cu prevederile Planului Naţional de Dezvoltare. (4) Sunt finanţate cu bani de la Fondul Naţional de Capital Distributiv proiectele de investiţii prezentate de cetăţeni români, ca persoane fizice autorizate, sau de persoane juridice române, care au ca asociaţi, sau acţionari, numai cetăţeni români: asociaţii familiale, societăţi cu răspundere limitată, societăţi pe acţiuni, cooperative, etc. (5) Sumele colectate în Fondul Naţional de Capital Distributiv sunt puse la dispoziţia tuturor cetăţenilor ţării, gratuit, eşalonat, prin concursuri de proiecte. (6) Capitalul rezultat din realizarea proiectelor de investiţii intră, gratuit, în proprietatea privată a celor care au solicitat finanţarea. (7) Activele achiziţionate cu bani primiţi de la Fondul Naţional de Capital Distributiv nu pot fi înstrăinate, ele putând fi lăsate moştenire, conform legii. (8) Organizarea, funcţionarea şi administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv se stabilesc prin lege. (9) Administratorul Fondului Naţional de Capital Distributiv este numit de Preşedintele României. (10) Administratorul Fondului Naţional de Capital Distributiv trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior. (11) Funcţia de Administrator al Fondului Naţional de Capital Distributiv este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.” 

 92. După articolul 135.1, se introduce un nou articol, 135.2, astfel:Denumirea articolului va fi: „Fondul Naţional de Pensii Publice” Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 135.2 (1) Fondul Naţional de Pensii Publice se alimentează cu contribuţiile pentru pensii publice plătite de salariaţi şi angajatori, stabilite prin lege organică. (2) Disponibilităţile băneşti ale Fondului Naţional de Pensii Publice sunt investite în valori mobiliare emise de societăţi comerciale româneşti. (3) Contribuţiile pentru pensii publice sunt astfel stabilite şi administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond o pensie egală cu cel puţin trei pătrimi din salariul mediu realizat de el în perioada de contribuţie, stabilită prin lege; (4)Pensiile de la Fondul Naţional de Pensii Publice se calculează şi se acorda pe baza principiului contributivităţii. (5) Este interzisă utilizarea resurselor Fondului Naţional de Pensii Publice pentru finanţarea cheltuielilor bugetului public naţional. (6) Administratorul Fondului Naţional de Pensii Publice este numit de Preşedintele României. (7) Administratorul Fondului Naţional de Pensii Publice trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior. (8) Funcţia de Administrator al Fondului Naţional de Pensii Publice este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.” 

 93. După articolul 135.2, se introduce un nou articol, 135.3, astfel:Denumirea articolului va fi: “Fondul Naţional de Şomaj” Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 135.3 (1) Fondul Naţional de Şomaj se alimentează cu contribuţiile pentru şomaj plătite de salariaţi şi angajatori, stabilite prin lege organică. (2) Disponibilităţile băneşti ale Fondului Naţional de Şomaj sunt investite în valori mobiliare emise de societăţi comerciale româneşti. (3) Contribuţiile pentru şomaj sunt astfel stabilite şi administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond o indemnizaţie de şomaj de 6 luni, egală cu cel puţin trei pătrimi din salariul mediu realizat de el în ultimii 3 ani de angajare; (4) Administratorul Fondului Naţional de Şomaj este numit de Preşedintele României. (5) Administratorul Fondului Naţional de Şomaj trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior. (6) Funcţia de Administrator al Fondului Naţional de Şomaj este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior” 

 94. După articolul 135.3, se introduce un nou articol, 135.4, astfel:Denumirea articolului va fi: “Fondul Naţional pentru Asigurări de Sănătate” Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 135.4 (1) Fondul Naţional pentru Asigurări de Sănătate se alimentează cu contribuţiile pentru asigurări de sănatate plătite de salariaţi şi angajatori, stabilite prin lege organică. (2) Disponibilităţile băneşti ale Fondului Naţional pentru Asigurări de Sănătate sunt investite în valori mobiliare emise de societăţi comerciale româneşti. (3) Contribuţiile pentru asigurări de sănătate sunt astfel stabilite şi administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond servicii medicale gratuite, pe tot parcursul vieţii; (4) Administratorul Fondului Naţional pentru Asigurări de Sănătate este numit de Preşedintele României. (5) Administratorul Fondului Naţional pentru Asigurări de Sănătate trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior. (6) Funcţia de Administrator al Fondului Naţional pentru Asigurări de Sănătate este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.” 

 95. După articolul 134.4, se introduce un nou articol, 135.5, astfel:Denumirea articolului va fi: „Regiile autonome” Cuprinsul articolului va fi:“Articolul 135.5 (1) Regiile autonome sunt instituţii publice, cu personalitate juridică, având ca obiect de activitate administrarea capitalului aflat în proprietatea publică a poporului român. (2) Regiile autonome se constituie în acele sectoare ale economiei naţionale care au carater de monopol natural sau care prezintă importanţă strategică pentru poporul şi statul român. (3) Regiile autonome se înfiinţează, prin lege, în subordinea Guvernului sau a autorităţilor publice locale. (4) Toate societăţile naţionale şi companiile naţionale provenite din regii autonome înfiinţate prin aplicarea prevederilor Legii 15/1990 se reorganizează ca regii autonome.” 

 96. După articolul 135.5, se introduce un nou articol, 135.6, astfelDenumirea articolului va fi: „Regia Naţională de Exploatare a Resurselor Naturale” Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 135.6 (1) Regia Naţională de Exploatare a Resurselor Naturale funcţionează cu capital aflat în proprietate publică şi în administrarea statului român şi are ca obiect de activitate exploatarea şi punerea în valoare a tuturor resurselor naturale aflate în proprietate publică şi în administrarea statului român. (2) Organizarea, funcţionarea şi administrarea Regiei Naţionale de Exploatare a Resurselor Naturale se stabilesc prin lege. (3) Profiturile realizate de Regia Naţională de Exploatare a Resurselor Naturale se fac venituri la Fondul Naţional de Capital Distributiv. (4) Administratorul Regiei Naţionale de Exploatare a Resurselor Naturale este numit de Preşedintele României. 5) Administratorul RegieiNaţionale de Exploatare a Resurselor Naturale trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior.(6) Funcţia de Administrator al Regiei Naţionale de Exploatare a Resurselor Naturale este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior” 

 97. După articolul 135.6, se introduce un nou articol, 135.7, astfel:Denumirea articolului va fi: „Răscumpărarea capitalului naţional” Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 135.7 1 Statul român este obligat să răscumpere întregul capital naţional pe care şi l-a însuşit prin Legea 15/1990 şi pe care l-a vândut, apoi, prin aşa-zisa privatizare. 2 Răscumpărarea se face la preţul cu care capitalul a fost vândut, corectat cu investiţiile făcute de cumpărători din surse proprii şi cu profiturile însuşite de aceşti cumpărători prin exploatarea capitalului cumpărat de la statul român. 3. Răscumpărarea capitalului naţional se face cu bani din Fondul Naţional de Capital Distributiv. 4. Capitalul naţional răscumpărat va fi trecut, gratuit, în patrimoniul Fondului Naţional de Pensii Publice, până la completarea valorii activului net al acestuia şi în patrimoniul Fondului Naţional de Capital Distributiv şi, ulterior, în proprietatea privată a cetăţenilor ţării.” 

 98. Articolul 136 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Proprietatea este publică sau privată. (2) Proprietatea publică aparţine poporului şi este administrată de stat sau de autorităţile publice locale. (3) Bogătiile de orice natură ale subsolului, minele, terenurile şi pădurile din fondul funciar al poporului, spaţiul aerian, căile de comunicaţie, de uz şi interes public, apele, izvoarele de energie naturală, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, baza materială a instituţiilor publice, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietătii publice. (4) Fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi activele financiare şi reale trecute în proprietatea statului român prin aplicarea prevederilor Legii nr. 15/1990. (5) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. In condiţiile legii organice, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice. (6) Proprietatea privată aparţine cetăţenilor ţării şi este inviolabilă, în conditiile legii organice.(7) Statul român este obligat să recupereze şi să treacă în proprietate public toate proprietăţile restituite şi retrocedate prin încălcarea legii şi a intereselor poporului român.” 

 99. Articolul 137 se modifică şi se completează, astfel: Denumirea articolului va fi: „Banca Naţională a României” Alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Banca Naţională a României este banca centrală a României, având personalitate juridică.” Alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Banca Naţională a României este o instituţie publică autonomă.După alineatul (2) se introduc şaptesprezece noi alineate, (3),(4), (5), (6), (7), (8), (9), (10), (11), (12), (13), (14), (15), (16), (17), (18) şi (19), cu următorul cuprins: „(3) Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale a României este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. (4) Principalele atribuţii ale Băncii Naţionale a României sunt: a) emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României; b) supravegherea activităţii băncilor şi celorlalte instituţii de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare; c) supravegherea pieţii valutare, calcularea şi publicarea cursurilor medii de schimb valutar, pentru evidenţa statistică; (5) În teritoriul naţional al României nimeni nu poate crea bani, în afară de Banca Naţională a României. (6) Cantitatea de numerar în circulaţie nu poate creşte mai repede decât Produsul Intern Brut. (7) Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.(8) Banca Naţională a României este obligată să folosească toate cantităţile de numerar rezultate din emisiunile monetare pentru cumpărarea de aur, cu prioritate din producţia internă, în vederea sporirii tezaurului ţării. (9) Pe teritoriul României, persoanele fizice şi juridice române nu pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi, sau de creditare, decât în moneda naţională, leul.(10) În România, băncile şi instituţiile de credit nu pot acorda împrumuturi decât pentru investiţii productive, pentru crearea de capacităţi de producţie noi, sau pentru dezvoltatea şi modernizarea capacităţilor de producţie existente.(11) Prin excepţie de la prevederile alineatului (10), casele de ajutor reciproc pot acorda orice fel de credite membrilor lor, potrivit legii şi statutelor lor. (12) Cetăţenii României pot cumpăra valută, în orice cantitate, pe care o folosesc pentru efectuarea de plăţi către personae fizice şi juridice străine. (13) Înlocuirea monedei naionale cu o altă monedă se aprobă de poporul român, prin referendum. (14) Banca Naţională a României este condusă de un guvernator ales de popor, prin vot universal, egal, direct, secret, şi liber exprimat. (15) Funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a României este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.” (16) Guvernatorul Băncii Naţionale a României trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior şi să nu fi fost membru al Parlamentului sau al Guvernului. (17) Prevederile articolelor 81,82, 83, 84 alin. (1), 95, 96, 97, se aplică, în mod corespunzător, şi Guvernatorului Băncii Naţionale a României.(18) Guvernatorul Băncii Naţionale a României este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin 200.000 de cetăţeni cu drept de vot. (19) Organizarea şi funcţionarea Băncii Naţionale a României se stabilesc prin lege.” 

 100. După articolul 137, se introduce un articol nou, 137.1, astfel:Denumirea articolului va fi: „Rezervele internaţionale ale României”Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 137.1 (1) Rezervele internaţionale ale României sunt alcătuite din: a) aur deţinut în tezaur în ţară; b) active externe, sub formă de bancnote şi monede emise de alte state, sau de Uniunea Europeană, deţinute în conturi de depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni a României. (2) Rezervele internaţionale ale României se creează prin cumpărarea de aur şi active externe cu sumele băneşti provenite din: a) emisiunile monetare efectuate de Banca Naţională a României; b) excedentele bugetului public naţional. (3) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru sporirea sau completarea rezervelor internaţionale ale României. (4) Este interzisă acordarea de împrumuturi din rezervele internaţionale ale României. (5) Rezervele internaţionale ale României sunt folosite numai pentru efectuarea de plăţi externe în situaţii excepţionale, când ţara se află în stare de mobilizare, de război, de urgenţă sau de asediu. (6) Rezervele internaţionale ale României se află în proprietatea publică a poporului român şi sunt administrate de către statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice.” 

 101. După articolul 137.1, se introduce un nou articol, 137.2, astfel:Denumirea articolului va fi: „Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare”Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 137.2 (1) Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare este autoritate administrativă a statului român, cu personalitate juridică, al cărui obiect de activitate constă în administrarea legislaţiei naţionale referitoare la piata de capital financiar, precum şi la institutiile specifice acesteia. (2) Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare are drept obiective fundamentale: a) stabilirea şi menţinerea cadrului necesar dezvoltării pieţei de capital; b) promovarea încrederii în piaţa de capital şi în investiţiile în instrumente financiare; c) asigurarea protecţiei operatorilor şi investitorilor împotriva practicilor neloiale, abuzive şi frauduloase; d) promovarea funcţionarii corecte şi transparente a pieţei de capital; e) prevenirea manipularii pieţei şi a fraudei şi asigurarea integritatii pieţelor reglementate. (3) În piaţa de capital financiar din România nu pot fi tranzacţionate decât valori mobiliare şi instrumente financiare emise contra aporturi în numerar sau în natură, cu valoare stabilită prin expertiză autorizată. Este interzisă tranzacţionarea de instrumente financiare derivate. (4) Valorile mobiliare şi instrumentele financiare pot fi tranzacţionate numai pe pieţe reglementate şi numai prin procedura licitaţiei, cu plata în numerar, în momentul efectuării tranzacţiilor.(5) Folosirea de informaţii confidenţiale, ca şi orice altă formă de manipulare a preţurilor pe piaţa de capital financiar, în vederea obţinerii de avantaje, de orice fel, se pedepseşte cu închisoarea pe viaţă şi cu confiscarea întregii averi a faptuitorilor. (6) Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare este compusa din 5 membri, dintre care un preşedinte, un vicepreşedinte si 3 comisari. (7) Membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare sunt numiţi, pe funcţii, de către Guvernatorul Băncii Naţionale a României. (8) Membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în sectorul financiar-bancar sau în învăţământul economic superior. (9) Funcţia de membru al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.(10) Organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare se stabilesc prin lege.” 

 102. După articolul 137.2, se introduce un nou articol, 137.3, astfel:Denumirea articolului va fi: „Comisia Naţională de Supraveghere a Asigurărilor” Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 137.3 (1) Comisia Naţionala de Supraveghere a Asigurărilor este autoritate administrativă a statului român, cu personalitate juridică, al cărui obiect de activitate constă în administrarea legislaţiei naţionale referitoare la asigurări şi reasigurări, precum şi la institutiile specifice acestora. (2) Obiectivul fundamental al Comisiei Naţionale de Supraveghere a Asigurărilor constă în apărarea drepturilor asiguraţilor şi promovarea stabilităţii activităţii de asigurare în România. (3) Comisia Nationala de Supraveghere a Asigurărilor este compusa din 5 membri, dintre care un presedinte, un vicepresedinte si 3 comisari. (4) Membrii Comisiei Naţionale de Supraveghere a Asigurărilor sunt numiţi, pe funcţii, de către Guvernatorul Băncii Naţionale a României. (5) Membrii Comisiei Naţionale de Supravegherea a Asigurărilor trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în sectorul asigurărilor, în sectorul financiar-bancar sau în învăţământul economic superior. (6) Funcţia de membru al Comisiei Naţionale de Supraveghere a Asigurărilor este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. (6) Organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Supraveghere a Asigurărilor se stabilesc prin lege.” 

 103. După articolul 137.3, se introduce un nou articol, 137.4, astfel:Denumirea articolului va fi: „Comisia Naţională de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private” Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 137.4 (1) Comisia Naţionala de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private este autoritate administrativă a statului român, cu personalitate juridică, al cărui obiect de activitate constă în administrarea legislaţiei naţionale referitoare la sistemul de pensii private, precum şi la institutiile specifice acestuia. (2) Obiectivul fundamental al Comisiei Naţionale de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private constă în apărarea drepturilor şi intereselor participanţilor la sistemul de pensii private şi ale beneficiarilor acestuia, prin asigurarea unei funcţionări eficiente a sistemului de pensii private. (3) Participarea la fondurile de pensii private este facultativă. Nici o lege şi nici un alt act normative nu poate să oblige cetăţenii României să devină participanţi la fonduri de pensii private. (4) Comisia Nationala de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private este compusa din 5 membri, dintre care un presedinte, un vicepresedinte si 3 comisari. (5) Membrii Comisiei Naţionale de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private sunt numiţi, pe funcţii, de către Guvernatorul Băncii Naţionale a României. (6) Membrii Comisiei Naţionale de Supravegherea a Sistemului de Pensii Private trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în sectorul pensiilor, asigurărilor, în sectorul financiar-bancar sau în învăţământul economic superior. (7) Funcţia de membru al Comisiei Naţionale de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. (8) Organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private se stabilesc prin lege.” 

 104. După articolul 137.4, se introduce un nou articol, 137.5, astfel:Denumirea articolului va fi: „Casa de Economii şi Consemnaţiuni” Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 137.5 (1) Casa de Economii şi Consemnaţiuni, prescurtat CEC, este instituţie de credit, cu personalitate juridică, al cărui capital se află în proprietatea publică a poporului român şi în administrarea statului român. (2) Casa de Economii şi Consemnaţiuni are ca obiectiv fundamental dezvoltarea spiritului de economisire şi de buna gospodãrire a banului, precum şi pãstrarea în siguranţă a disponibilităţilor băneşti ale cetăţenilor ţării şi investirea acestora pentru creşterea capacităţilor de producţie ale ţării. (3) Disponibilităţile băneşti ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni sunt folosite, exclusiv, pentru acordarea de credite pentru investiţii întreprinderilor mici şi mijlocii. (4) Casa de Economii şi Consemnaţiuni este condusă de un Consiliu de administraţie compus din 5 membri, dintre care un presedinte, un vicepresedinte si 3 comisari. (5) Membrii Consiliului de administraţie sunt numiţi, pe funcţii, de către Guvernatorul Băncii Naţionale a României. (6) Membrii Consiliului de administraţie trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în sectorul financiar-bancar sau în învăţământul economic superior. (7) Funcţia de membru al Cosiliului de administraţie al Case de Economii şi Consemnaţiuni este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. (8) Organizarea şi funcţionarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni se stabilesc prin lege.” 

 105. Articolul 138 se modifică şi se completează, astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat şi bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor.” Alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat, pe care îl supune aprobării Parlamentului.” Alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) Guvernul este obligat să prezinte spre aprobarea Parlamentului numai bugete de stat echilibrate sau cu excedente.” Alineatul (4) va avea următorul cuprins: „(4) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru finanţarea cheltuielilor bugetului de stat sau a bugetelor locale.” Alineatul (5) va avea următorul cuprins: „(5) În caz de mobilizare sau de război ori la instituirea stării de asediu sau de urganţă, Guvernul poate contracta împrumuturi pentru acoperirea cheltuielilor bugetului de stat, cu aprobarea Parlamentului, în condiţiile legii.” După alineatul (5) se introduc trei noi alineate, (6), (7) şi (8), cu următorul cuprins: „(6) Dacă legea bugetului de stat nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică bugetul de stat al anului precedent, până la adoptarea noului buget.(7) Bugetele locale se elaborează şi se execută în conditiile legii. (8) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.” 

 106. Alineatul (1) al articolului 139 se modifică, astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege.” 

 107. Articolul 140 se modifică şi se completează, astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului şi Preşedintelui României un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate.” Alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) La cererea Parlamentului şi a Preşedintelui României, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate.”Alineatul (4) va avea următorul cuprins: „(4) Cei 18 consilieri de conturi ai Curţii sunt aleşi, prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 9 ani. Ei sunt independenţi în exercitarea mandatului lor. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute pentru judecători.”Alineatul (5) va avea următorul cuprins: „(5) Consilierii de conturi ai Curţii aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.” Alineatul (6) va avea următorul cuprins: „(6) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de lege.” După alineatul (6), se introduc trei noi alineate, (7), (8) şi (9), care vor avea următorul cuprins: „(7) Prevederile articolelor 82, 84 alin.1, 95, 96, şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi consilierilor Curţii de Conturi. (8) Oricare dintre consilierii Curţiii de Conturi este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales. (9) Organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi se stabilesc prin lege organică.” 

 108. Articolul 142 se modifică şi se completează, astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Curtea Constituţională este garantul Supremaţiei Constituţiei.” Alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.” Alineatul (3) va avea următorul cuprins:„(3) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de membru al Curţii Constituţionale este validat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.” Alineatul (4) va avea următorul cuprins: „(4) Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.” Alineatul (5) va avea următorul cuprins: „(5) Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii săi, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organic a Curţii.”După alineatul (5) se introduc trei noi alineate, (6), (7) şi (8), cu următorul cuprins: „(6) Prevederile articolelor 82 alin 2, 84, 95, 96 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi membrilor Curţii Constituţionale. (7) Oricare dintre consilierii Curţiii Constituţionale este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales. (8) Organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale se stabilesc prin lege organică.” 

 109. Articolul 143 se modifică şi va avea următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: „Condiţii pentru candidatură” Cuprinsul articolului va fi:„Articolul 143 Judecătorii Curţii Constituţionle trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.” 

 110. Articolul 145 se modifică şi va avea următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: „Independenţa” Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 145Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea mandatului lor.” 

 111. Literele a), b), c) şi e) ale articolului 146 se modifică, astfel: Litera a) va avea următorul cuprins: „a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 30 de parlamentari, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;” Litera b) va avea următorul cuprins: „b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri internaţionale, la sesizarea Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor sau a unui număr de cel puţin 30 de parlamentari;” Litera c) va avea următorul cuprins: „c) se pronunţă asupra constituţionalitaţii Regulamentului Camerei Reprezentanţilor, la sesizarea Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 30 deparlamentari;” Litera e) va avea următorul cuprins: „e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţiile publice, la cererea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.” 

 112. Alineatul (1) al articolului 147 se modifică, astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de accord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.” 

 113. Denumirea Titlului VI se modifică, astfel: Denumirea TitluluiVI va fi:„Integrarea în Uniunea Europeană” 

 114. Alineatele (1) şi (5) ale articolului 148 se modifică, astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Transferarea unor atribuţiuni către instituţiile Uniunii Europene, altele decât cele prevăzute în tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum şi exercitarea în comun cu celelalte state membre a unor competenţe neprevăzute în aceste tratate, se aprobă de popor, prin referendum.” Alineatul (5) va avea următorul cuprins: „(5) Guvernul transmite Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene.” 

 115. După Titlul VI, se introduce un nou Titlu, VI.1, care va avea un singur articol, 149 

 116. Articolul 149 se modifică şi va avea următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: „Aderarea la tratate militare” Cuprinsul articolului va fi:„Articolul 149 Aderarea României la tratate militare internaţionale se aprobă de poporul român, prin referendum.” 

 117. Alineatul (1) al articolului 150 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Revizuirea Constitiţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României, de cel puţin o pătrime din numărul parlamentarilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.” 

 118. Articolul 151 se modifică şi se completează, astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei trebuie adoptată de Parlament, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor săi.” Alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) În cazul în care Parlamentul respinge propunerea de revizuire iniţiata de Preşedintele României sau de cetăţeni, Preşedintele României organizează referendum, în 30 zile de la data repingerii proiectului de către Parlament, pentru aprobarea proiectului de revizuire respins de Parlament.” Alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) In cazul în care poporul aprobă proiectul respins de Parlament, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate.”După alineatul (3) se introduc două noi alineate, (4) şi (5). cu următorul cuprins: „(4) Proiectul de revizuire aprobat de Parlament se supune aprobării poporului, prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării.(5) Revizuirea Constituţiei este definitivă, după aprobarea ei de către popor, prin referendum.” 

 119. Alineatul (2) al articolului 154 se modifică, astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei Constituţii, va examina conformitatea legislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face Parlamentului sau, după caz, Preşedintelui României, propuneri corespunzătoare.” 

 120. Articolul 155 se modifică şi va avea următorul cuprins: Alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) Alegerile pentru funcţiile prevăzute la articolele 58, 119.1, 119.2, 125, 132, 133, 137, 140 şi 142 vor fi organizate în termen de cel mult 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei Constituţii.”Alineatul (4) va avea următorul cuprins: „(4) În termen de un 180 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va calcula valoarea activului net al Fondului Naţional de Pensii Publice şi va prezenta spre aprobarea Parlamentului legea Fondului Naţional de Pensii Publice, care va prevedea şi sursele de completare a activului net al acestui fond.” Alineatele (5) şi (6) se abrogă. 

 Art. II

Revizuirea adoptată prin prezenta lege se supune aprobării prin referendum organizat potrivit dispoziţiilor art. 151 alin. 3 din Constituţia României.

 Semnează membrii Comitetului de Iniţiativă pentru promovarea proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României:

 Constatin Cojocaru
Absolvent al Colegiului Naţional „Sf. Sava" şi al Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Doctor în economie, specialitatea management. 

Motto _ Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor ! TUDOR VLADIMIRESCU 

Arhiva de lucrari: Index de lucrari publicate( repertoriu ) Prezentare: C.V. Manifest :GATA PDF : Grafice de evaluare PDF : Tabele de comparatie Website_01: Varianta COJOCARU Website_02: Eurosansa Contact: via E-mail(aici)

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Cu prietenie, Dan Culcer