sâmbătă, 13 noiembrie 2010

Constituirea Rezervaţiei arheologice Dacia (Grădiştea Muncelului - Cioclovina - Căpâlna).

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. O astfel de inițiativă parlamentară, de propunere legislativă,  este oare un semn de patriotism normal sau o manevră oportunistă, naționalistă, verde-roșie, cum ar zice Vladimir Tismăneanu?
Cu prietenie, Dan Culcer
Şedinţa Senatului din 6 februarie 2008

22. Dezbaterea şi adoptarea Propunerii legislative privind constituirea Rezervaţiei arheologice Dacia (Grădiştea Muncelului - Cioclovina - Căpâlna).
 
consultă fişa PL nr. L769/2007
Domnul Doru Ioan Tărăcilă:
................................................
Vă propun să luăm în dezbatere punctul 26 din ordinea de zi: Propunerea legislativă privind constituirea Rezervaţiei arheologice Dacia (Grădiştea Muncelului - Cioclovina - Căpâlna).
Raportul a fost întocmit de Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă. Legea are caracter de lege ordinară. Iniţiatorii sunt prezenţi? Este prezent domnul preşedinte al Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, domnul senator Adrian Păunescu, căruia îi ofer cuvântul pentru a prezenta propunerea legislativă.
Domnilor colegi, voi spune câteva cuvinte ca iniţiator al acestei propuneri legislative. După cele câteva intervenţii pe care le-am avut în plenul Senatului şi în presă, în speranţa că se va auzi demersul meu şi al oamenilor care ştiu despre ce este vorba în Munţii Orăştiei, pentru ca una dintre cele mai importante avuţii naţionale, care este patrimoniul dacic din Munţii Orăştiei, să se bucure de atenţia şi de protecţia statului român, după ce, în toţi aceşti ani în care libertatea a dat numeroase roade pozitive, dar şi numeroase, periculoase devieri de la normalitate, care s-au soldat cu dispariţii ale unor importante vestigii, s-a constatat că există mai multă preocupare, justificată până într-un punct, pentru plantele din zonă, decât pentru istoria strămoşilor noştri. Am considerat, în câteva ocazii publice, că nu este o chestiune întâmplătoare, ci este un atac la identitatea noastră. Este un atac aparţinător de teoria că românii sunt recenţi în ţara lor. Consider că protecţia pe care trebuie să o oferim tuturor semnelor identităţii noastre străvechi din Munţii Orăştiei este urgentă. Din păcate, nu am găsit, nici de-a lungul anului, de când am început cu asiduitate să mă refer la această problemă, şi nici acum, la nivelul Guvernului, la nivelul Ministerului Culturii şi Cultelor, înţelegerea meritată. Nu este vorba de un moft personal, e vorba de o foarte importantă urgenţă a noastră ca oameni în universul în care trăim. De aceea am făcut această propunere legislativă care izvorăşte dintr-o cercetare atentă, pe care, spre cinstea lor, au făcut-o, au articulat-o şi mi-au cerut să o susţin oamenii de autoritate ştiinţifică şi politică din judeţul Hunedoara. Fostul prefect, un politician care venea de la PD, actualul prefect, un politician care vine de la PNL, au fost întru totul în acord cu oamenii de ştiinţă şi cu oamenii de cultură din judeţul Hunedoara, în dorinţa lor ca forul suprem de legiferare să le acorde acest drept al instaurării "Rezervaţiei arheologice Dacia" în Munţii Orăştiei.
Vă mulţumesc domnule senator.
Îl invit pe reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Demeter să prezinte punctul de vedere formulat de Guvern. Microfonul 10.
Domnul András Demeter István - secretar de stat în Ministerul Culturii şi Cultelor:
Vă mulţumesc domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor senatori, din cauza imperfecţiunii unor obiective cognitive specifice domeniului vizat şi a necorelării cu actele normative existente ce guvernează ariile naturale protejate, protecţia patrimoniului arheologic, protejarea monumentelor istorice, protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, amenajarea teritoriului naţional, amenajarea teritoriului şi urbanism, stabilirea şi destinaţia taxelor, respectiv finanţele publice, Guvernul României nu susţine adoptarea iniţiativei legislative în forma prezentată. Luând în considerare necesitatea iminentă a reglementării Ministerul Culturii şi Cultelor a iniţiat un act normativ prin care se tratează inclusiv problemele semnalate în punctul de vedere al Guvernului. Vă mulţumesc.
Da. Mulţumesc.
Raportul întocmit de Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă este favorabil. Dacă doriţi să îl prezentaţi, vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte despre raport.
Doresc să spun câteva cuvinte. Era şi imposibil ca Guvernul - care a făcut toate eforturile, din primăvara trecută şi până la începutul noii sesiuni parlamentare, să respingă orice fel de ajutor pe care l-am cerut pentru ceea ce se întâmplă acolo, pentru rezolvarea problemei, de la brăţările dacice care au fost furate, batjocorite şi vândute, şi până la pietrele vechi pe care nişte nenorociţi le-au aruncat din cetate, ca să pună în locul lor gresie de dată recentă - să se dezică, în această şedinţă, de propria sa politică absolut criticabilă în privinţa patrimoniului. Eu nu spun că noi putem cheltui foarte mult pentru patrimoniu, dar spun că sunt lucruri asupra cărora nu avem dreptul să ne tocmim. Aici este vorba de o batjocorire a mormintelor şi a vestigiilor care ne dau consistenţă şi identitate în lume.
Vreau să vă spun mai mult decât atât, să ştiţi despre ce este vorba până la capăt. În momentul în care am vorbit cu ministrul culturii şi cultelor şi am spus ,,Domnule, dacă nu ne înfrăţim, oricât de diferiţi am fi, ca să găsim o reglementare, o fac singur.", el a zis ,,O facem." Aflu, după două săptămâni, că Ministerul Culturii şi Cultelor anunţă că vrea să reglementeze el. Aici este o piraterie, nu mai este o relaţie normală între oameni. După ce mi-au răspuns, de-a lungul vremii, la toate apelurile pe care le-am făcut: declaraţii politice, întrebări, interpelări, că trebuie să mă adresez Jandarmeriei care trebuie să apere valorile de la Grădiştea Muncelului, deodată au devenit interesaţi şi auzim de la domnul secretar de stat - de altfel, un om remarcabil, dar nu dânsul trebuia să fie trimis să apere această chestiune, pentru că i se pot face procese de intenţii - că Guvernul se gândeşte la o ,,iminentă", să nu mă gândesc eu la altă "iminenţă" cu privire la Guvern.
Vă rog mult domnilor colegi, vă rog, în tot acest vălmăşag al zilelor şi luptelor noastre, să nu lăsăm nerezolvată această problemă cheie a identităţii noastre, pentru că ea poate fi, în felul cum au rezolvat-o cei de la Deva, în felul cum Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a înţeles să sprijine cu un vot favorabil şi celelalte comisii au dat avizul lor, un exemplu pentru recuperarea, conservarea şi relansarea trecutului.
Da. Vă mulţumesc.
La dezbateri generale domnul senator Puiu Haşotti. Nu am oferit cuvântul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat datorită intervenţiei făcute de domnul senator Păunescu, ca să realizăm un echilibru în dezbatere.
Vă rog, aveţi cuvântul, domnule senator.
Vă mulţumesc domnule preşedinte.
În primul rând, vreau să vă spun că am convingerea că iniţiatorii şi, mai ales, domnul senator Adrian Păunescu au pornit de la cele mai bune intenţii, şi, într-adevăr, trebuie să avem cele mai bune intenţii referitor la patrimoniul nostru identitar, fie că este arheologic, fie că este de altă natură. Apoi, nu pot fi de acord cu răspunsul reprezentantului Guvernului care vine şi spune că asupra acestei chestiuni ,,Guvernul urmează să se pronunţe." Nu, asupra acestei chestiuni se pot pronunţa şi parlamentarii prin propuneri legislative. Dar vă rog să observaţi că la punctul 27 din ordinea de zi este o altă propunere legislativă care are o denumire identică, absolut identică. Raportul întocmit pentru propunerea legislativă de la punctul 26 din ordinea de zi este favorabil, iar raportul întocmit pentru propunerea legislativă de la punctul 27 din ordinea de zi este de respingere. Vă rog să vă uitaţi pe ordinea de zi.
Apoi, sunt anumite incongruenţe, repet, eu nu spun că această iniţiativă nu este utilă, dar sunt anumite incongruenţe. Lăsând la o parte faptul că există un entuziasm major în Parlament de a inventa comune, de a inventa oraşe, de a inventa municipii, vreau să vă reamintesc, stimaţi colegi, că, nu mai departe de sesiunea trecută, şi vă vorbesc în calitate de arheolog, noi am votat favorabil alte două propuneri legislative care urmau să devină ,,rezervaţii culturale", că nu erau neapărat arheologice sau istorice.
Ceea ce ne propun iniţiatorii acestei propuneri legislative este să înfiinţăm o Rezervaţie arheologică Dacia. "Dacia" mi se pare un nume nepotrivit pentru simplul motiv că era mult mai mare decât zona care se propune a fi rezervaţie, zonă care are 3328 km, reprezintă 1,5% din teritoriul naţional. Să reflectăm dacă nu cumva este cam mult. Apoi, ştiţi cu toţii că cetăţile dacice deja beneficiază de protecţie, ele fac parte din Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, şi fac parte chiar şi din patrimoniul UNESCO, după ştiinţa mea, deci beneficiază, prin urmare, de o protecţie în termeni mari, să spunem, culturală.
De asemenea, la art.8 sunt o serie de chestiuni care mie îmi dau de gândit în privinţa incongruenţelor de acolo. Nu mai spun de faptul că, dacă este vorba de rezervaţie arheologică conform art.1: ,,(...)ca zonă de importanţă naţională şi internaţională cu patrimoniu arheologic - dar, mai departe - naturalistic, etnografic şi material care cuprinde(...).", nu se acordă cu titlul legii. Iar, la art.8, referitor la administraţia rezervaţiei şi la atribuţiunile pe care le are, sunt iarăşi chestiuni care nu au a face, în opinia mea cel puţin, cu o rezervaţie arheologică, pentru că evaluarea stării fizice şi ecologice a patrimoniului natural - "Stabileşte şi aplică măsurile de restaurare şi conservare a obiectivelor istorice de protejare şi reconstrucţie ecologică a ecosistemelor, evaluează starea resurselor naturale şi aşa mai departe" - nu are vreo legătură cu patrimoniul arheologic la care face referire şi trimitere directă titlul acestei legi.
Spun încă o dată ceea ce am spus la început: nu cred că este inutilă o iniţiativă parlamentară pe această chestiune, însă, trebuie totuşi să o acordăm cu nişte realităţi arheologice care sunt în zonă. Repet, poate ar trebui să reflectăm şi asupra suprafeţei care este imensă, 1,5% din teritoriul naţional, iar "Dacia" mi se pare chiar un nume nepotrivit. Poate ar fi cazul să reflectăm asupra unor chestiuni de fineţe, dar care sunt foarte importante. Vă mulţumesc.
Vă mulţumesc.
În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul academician Răzvan Theodorescu.
Aveţi cuvântul, domnule senator.
Domnule preşedinte de şedinţă,
Stimaţi colegi,
Spunea colegul Puiu Haşotti că aceste monumente totuşi beneficiază de o protecţie. În termeni morali, beneficiază de protecţia patrimoniului mondial. Ele au intrat în vremea guvernării noastre pe această prestigioasă listă, dar nu avem un merit special, meritul este al lor. În termeni româneşti, acest spaţiu nu beneficiază decât de o batjocură continuă. Noi nu suntem încă conştienţi de această valoare mondială, pentru că cetăţile dacice reprezintă un "unicum" în cultura europeană. Mulţi le-au apropiat de lucruri care se petrec, pe teritoriul american, cu civilizaţiile precolumbiene. Vreau să vă spun că riscăm oricând ca ele să fie scoase de comunitatea internaţională din patrimoniul mondial, dacă nu există un semn, iar semnul îl dă Adrian Păunescu cu această iniţiativă. Vă spun, în cunoştinţă de cauză şi ca meseriaş, ca fost administrator al patrimoniului cultural al ţării, că una din marile dureri este zona Munţilor Orăştiei. Mă miră şi pe mine poziţia Guvernului. Am văzut că se invocă faptul că termenul "rezervaţie" nu există în lege. Legea am făcut-o noi şi este oricând amendabilă. Existenţa unei rezervaţii arheologice, a unor rezervaţii arheologice este absolut firească. Îi spun şi colegului Haşotti care ştiu că a vorbit cu multă bunăvoinţă despre acest lucru, ca un om de meserie, dar vă informez şi pe dumneavoastră că, în România, sunt două judeţe cu maximă încărcătură istorică. Unul este Hunedoara, în numele căruia a vorbit Adrian Păunescu acum, cu această fericită iniţiativă. Al doilea, este judeţul Constanţa, sau Constanţa împreună cu Tulcea, de fapt, zona Dobrogei care, stimate domnule Haşotti, s-ar putea numi foarte bine, la un moment dat, rezervaţia Moesia. De ce nu? Un semnal pe care să-l dăm noi în această situaţie - noi, Parlamentul - ar fi absolut de salutat. Eu îl felicit pe colegul meu Adrian Păunescu că a venit, ştiu că este o veche preocupare a sa şi ca ziarist, cu această propunere. Sigur, se pot discuta lucruri de detaliu asupra felului în care organizezi, la Deva, aceste lucruri, dar vreau să vă atrag atenţia, şi cu asta închei, stimaţi colegi, că, aici, în Hunedoara, există o batjocorire dublă şi la adresa patrimoniului imobil, adică cetăţile unde s-au întâmplat atâtea minunăţii, şi la adresa celui mobil, pentru că marile braconaje care se fac, furturile de tezaure (cu detectoare de metale) care ajung la vânzări în Anglia - nu ştiu dacă ştiţi că există pe Internet invitaţii la braconaj, la campanii de braconaj în această zonă a Hunedoarei -, toate aceste lucruri ne fac să spunem că este imperios necesară o asemenea lege.
Guvernul, Ministerul Culturii şi Cultelor nu poate să fie împotrivă, sub pretextul că pregăteşte ceva. Totuşi, orice ne-aţi pregăti, sunt sigur că şi lucruri bune, alături de altele mai puţin bune, nu poate să facă Parlamentul să închidă ochii, să aştepte, cu toată simpatia, eventual politică, a unora dintre noi, dintre colegii mei, pentru dumneavoastră, şi, în fond, şi a mea, pentru că aici este o chestie transpartinică. Vă rog, stimaţi colegi, indiferent de coloratura politică, să votaţi legea propusă de Adrian Păunescu.
Vă mulţumesc.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, dacă doreşte cineva să intervină? Nu doreşte nimeni.
Grupul parlamentar al Partidului România Mare, vă rog, domnul senator Mihai Ungheanu.
Domnule preşedinte,
Intervin pentru că este foarte importantă această propunere legislativă. E vorba de mai mult decât o vatră arheologică acolo; e unică în Europa, dar cu o semnificaţie singulară şi pe plan mondial. Ea trebuie protejată. Ea nu a fost, de fapt, protejată, exemplul pe care-l dau este o filmare făcută acolo, pentru un film despre daci, în care echipa de filmare - era vorba de un film făcut de regizorul Vitanidis - a mutat din loc blocuri de piatră, şi-a permis să facă o scenografie din piatră specială. Or, asemenea lucruri nu trebuie să se mai întâmple acolo, pentru că ea trebuie conservată în starea ei naturală.
Consider că această iniţiativă legislativă este oportună, iar dacă formula "rezervaţie arheologică" nu există, Guvernul trebuia să ne mulţumească că a apărut şi să vină în întâmpinarea Parlamentului, să consacre şi Guvernul această formulă de lucru care trebuie aplicată, poate sau în mod sigur, şi în alte părţi.
Acum, vin observaţiile, să le spunem, ale colegului nostru, arheolog de profesie, senatorul Haşotti, care, sigur, sunt interesante. Nu e neapărat nevoie să se schimbe titulatura, pentru că de acolo pleacă esenţa fenomenului Dacia. Mai sunt şi alte observaţii pe care le-a făcut, dar am văzut că nu cere retrimiterea la comisie, deci, este, prin asta, de fapt, de acord că, până la urmă, această propunere trebuie să meargă la vot.
Ce vreau să adaug este că Parlamentul, Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a fost extrem de atentă şi favorabilă la toate problemele pe care le-a avut Ministerul Culturii şi Cultelor, dar Ministerul Culturii şi Cultelor nu lucrează în acelaşi sens faţă de propunerile Parlamentului şi vine cu întâmpinări rigide, formaliste care nu conving pe nimeni. E important să se facă ceea ce spune această iniţiativă legislativă şi aş vrea, în trecere, să remarc că acest Guvern al domnului Tăriceanu este mult mai atent cu o tumoare, cu o excrescenţă precum CNSAS-ul, decât cu apărarea şi protejarea valorilor naţionale. Nu este posibil să admitem şi să înţelegem o asemenea conduită şi nu era normal ca pentru o asemenea propunere să fie trimis un secretar de stat. Aici trebuia să fie prezent ministrul culturii şi cultelor, ca să putem discuta în termeni corecţi acest lucru. Evident, susţin propunerea, evident că sunt de acord cu susţinerile celor care văd în această iniţiativă, în această viitoare lege, o necesitate, pentru că, într-adevăr, dacă noi, în interior, nu trecem la un sistem de rezervaţie fermă, vom ajunge să nu mai recunoaştem acel spaţiu ca spaţiu arheologic iniţial.
Mă opresc aici. Vă mulţumesc.
Vă mulţumesc.
Invit la microfon pe domnul senator Radu Terinte, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
De la început, aş dori să salut iniţiativa colegului nostru pentru că ea vine, practic, în al 12-lea ceas, să salveze un patrimoniu inestimabil, ca cel din Munţii Orăştie. Ca să înţelegem ce se poate întâmpla în lipsa unei protecţii reale, vă pot da un exemplu din judeţul Iaşi, Cetatea dacică de la Cătălina, din comuna Cotnari, care, în lipsa unei protecţii, după 1989, a fost înjumătăţită, pietrele care o formau au fost înjumătăţite, practic, a fost distrusă şi, în disperare de cauză, autorităţile de la nivel judeţean au îngropat-o, ca să poată salva ce mai e de salvat, la ora actuală, şi, poate, când vor veni alte vremuri, să o poată repune în valoare.
În Munţii Orăştie nu putem să îngropăm toate vestigiile, de aceea o protecţie este mai mult decât bine-venită şi de aceea noi o susţinem.
Vă mulţumesc.
Mai sunt colegi care doresc să intervină, dar vă propun să sistăm dezbaterile generale. Mai solicită cuvântul domnul senator Solcanu, domnul senator Gheorghe Funar şi domnul senator Gavrilă Vasilescu. Eu vă propun să sistăm discuţiile, pentru că punctele de vedere expuse până în acest moment sunt într-un anumit sens, altfel, colegii vor ridica chestiuni legate de programul de lucru şi ar fi bine, totuşi, să finalizăm legea. Eu vă propun să sistăm dezbaterile.
Raportul Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă este favorabil, intervenţiile dumneavoastră au fost de această natură. Supun votului dumneavoastră atât raportul întocmit de comisie, cât şi propunerea legislativă, în ansamblu, nefiind amendamente. Vă rog să votaţi.
Cu 50 de voturi pentru (48 prin vot electronic şi 2 prin ridicarea mâinii), 4 voturi împotrivă şi 7 abţineri atât propunerea legislativă, cât şi raportul întocmit de Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă au fost adoptate.
Vă rog să rămâneţi pe loc, stimaţi colegi, doar pentru două minute.

Niciun comentariu: