vineri, 10 februarie 2012

Cum se definește penal trădarea, cum pot fi identificați cei suspecți de trădare, cine poate pune în mișcarea acuzația?

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa.
Este vorba de cîteva pagini din Codul Penal. Mai devreme sau mai târziu va trebui să reflectăm care dintre aceste prevederi se aplică unor membri ai actualei clase politice, unor oameni de afaceri din România, unor cetățeni ai României sau unor oameni de afaceri din România sau care acționează pe teritoriul României.
Cu prietenie, Dan Culcer

Această lege a fost adoptată la data de 25 iunie 2009, în temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din Constitutia României, republicată, în urma angajării răspunderii Guvernului în fata Camerei Deputatilor si a Senatului, în sedinta comună din data de 22 iunie 2009.


TITLUL X
Infractiuni contra securitătii nationale
Trădarea

Art. 394. - Fapta cetăteanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizatie străină ori cu agenti ai acestora, în scopul de a suprima sau stirbi unitatea si indivizibilitatea, suveranitatea sau independenta statului, prin:
a) provocare de război contra tării sau de înlesnire a ocupatiei militare străine;
b) subminare economică, politică sau a capacitătii de apărare a statului;
c) aservire fată de o putere sau organizatie străină;
d) ajutarea unei puteri sau organizatii străine pentru desfăsurarea unei activităti ostile împotriva securitătii nationale, se pedepseste cu închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
Trădarea prin transmitere de informatii secrete de stat Art. 395. - Transmiterea de informatii secrete de stat unei puteri sau organizatii străine ori agentilor acestora, precum si procurarea ori detinerea de documente sau date ce constituie informatii secrete de stat de către cei care nu au calitatea de a le cunoaste, în scopul transmiterii lor unei puteri sau organizatii străine ori agentilor acestora, săvârsite de un cetătean român, se pedepsesc cu închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
Trădarea prin ajutarea inamicului
Art. 396. - Fapta cetăteanului român care, în timp de război:
a) predă teritorii, orase, pozitii de apărare, depozite ori instalatii ale fortelor armate
române sau care servesc apărării;
b) predă nave, aeronave, masini, aparate, armament sau orice alte materiale care pot servi purtării războiului;
c) procură inamicului oameni, valori sau materiale de orice fel;
d) trece de partea inamicului sau efectuează alte actiuni care sunt de natură să favorizeze activitatea inamicului ori să slăbească puterea de luptă a fortelor armate române sau a armatelor aliate;
e) luptă sau face parte din formatii de luptă împotriva statului român sau a aliatilor săi se pedepseste cu detentiune pe viată sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
Actiuni împotriva
ordinii constitutionale
Art. 397. - (1) Actiunea armată întreprinsă în scopul schimbării ordinii
constitutionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat se pedepseste cu închisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Întreprinderea de actiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârsite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constitutionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea natională, se pedepseste cu închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
Înalta trădare
Art. 398. - Faptele prevăzute în art. 394-397, săvârsite de către Presedintele României sau de către un alt membru al Consiliului Suprem de Apărare a tării, constituie infractiunea de înaltă trădare si se pedepsesc cu detentiune pe viată sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
Actiunile ostile contra statului
Art. 399. - Faptele prevăzute în art. 394 si art. 396, săvârsite de un cetătean străin sau apatrid, se pedepsesc cu închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
Spionajul
Art. 400. - Faptele prevăzute în art. 395, săvârsite de un cetătean străin sau apatrid, se pedepsesc cu închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
Atentatul care pune în pericol securitatea natională
Art. 401. - Atentatul contra vietii săvârsit împotriva unei persoane care detine o functie de demnitate publică, dacă fapta pune în pericol securitatea natională, se pedepseste cu detentiune pe viată sau închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
Atentatul contra unei colectivităti
Art. 402. - Atentatul săvârsit contra unei colectivităti prin otrăviri în masă, provocare de epidemii sau prin orice alt mijloc, în scopul îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, se pedepseste cu detentiune pe viată sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
Actele de diversiune
Art. 403. - Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuintare, în întregime sau în parte, prin explozii, incendii sau în orice alt mod, a instalatiilor industriale, a căilor de comunicatie, a mijloacelor de transport, a mijloacelor de telecomunicatie, a constructiilor, a produselor industriale sau agricole ori a altor bunuri,
dacă fapta pune în pericol securitatea natională, se pedepseste cu închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
Comunicarea de informatii false
Art. 404. - Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de stiri, date sau informatii false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea natională, se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Propaganda pentru război
Art. 405. - (1) Propaganda pentru război de agresiune, precum si răspândirea de stiri tendentioase sau inventate, în scopul provocării unui război de agresiune, se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Cu aceeasi pedeapsă se sanctionează faptele prevăzute în alin. (1), săvârsite în scopul provocării unui război de agresiune împotriva României sau a unui conflict armat intern.
Compromiterea unor interese de stat
Art. 406. - Distrugerea, alterarea ori ascunderea unui document sau înscris în care sunt stabilite drepturi ale statului român în raport cu o putere străină, dacă prin aceasta sunt puse în pericol sau vătămate interesele de stat, se pedepseste cu închisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitării unor drepturi.

Divulgarea secretului care
periclitează securitatea natională
Art. 407. - (1) Divulgarea unor documente sau a unor date care constituie informatii secrete de stat, de către cel care le cunoaste datorită atributiilor de serviciu, dacă fapta pune în pericol securitatea natională, se pedepseste cu închisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Detinerea în afara de serviciu a unui document ce contine informatii secrete de stat, dacă fapta pune în pericol securitatea natională, se pedepseste cu închisoarea de la 5 la 10 ani.
Infractiuni contra persoanelor care se bucură de protectie internatională
Art. 408. - (1) Atentatul contra vietii săvârsit împotriva reprezentantului unui stat străin sau altei persoane care se bucură de protectie în conformitate cu conventiile internationale, aflată în misiune oficială în România, se pedepseste cu detentiune pe viată sau închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.

Constituirea de structuri
informative ilegale
Art. 409. - Initierea, organizarea sau constituirea pe teritoriul României a unor structuri informative în scopul culegerii de informatii secrete de stat ori desfăsurarea de către acestea a unei activităti de culegere sau prelucrare de asemenea informatii, în afara cadrului legal, se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Nedenuntarea unor infractiuni
contra securitătii nationale
Art. 410. - (1) Fapta persoanei care, luând cunostintă despre pregătirea sau comiterea vreuneia dintre infractiunile prevăzute în art. 394-397, art. 399-403 si art. 406-409, nu înstiintează de îndată autoritătile se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Nedenuntarea săvârsită de un membru de familie nu se pedepseste.
(3) Nu se pedepseste persoana care, înainte de punerea în miscare a actiunii penale împotriva unei persoane pentru săvârsirea faptei nedenuntate, încunostintează autoritătile competente despre aceasta sau care, chiar după punerea în miscare a actiunii penale, a înlesnit tragerea la răspundere penală a autorului si a participantilor.

Cauze de reducere a pedepsei
Art. 411. - Dacă persoana care a săvârsit una dintre infractiunile prevăzute în prezentul titlu înlesneste, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului si tragerea la răspundere penală a autorului sau a participantilor, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.
Sanctionarea tentativei
Art. 412. - (1) Tentativa la infractiunile prevăzute în prezentul titlu se pedepseste.
(2) Se consideră tentativă si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum si luarea de măsuri în vederea comiterii infractiunilor prevăzute în art. 395-397, art. 401-403, art. 408 si art. 399 raportat la infractiunea de trădare prin ajutarea inamicului.

TITLUL XI
Infractiuni contra capacitătii de luptă a fortelor armate
CAPITOLUL I
Infractiuni săvârsite de militari
Absenta nejustificată
Art. 413. - Absenta nejustificată a oricărui militar de la unitate sau de la serviciu, care a depăsit 4 ore, dar nu mai mult de 24 de ore, în timp de război, pe durata stării de asediu sau a stării de urgentă, se pedepseste cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă.
Dezertarea
Art. 414. - (1) Absenta nejustificată de la unitate sau de la serviciu, care depăseste 3 zile, a oricărui militar se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
(2) Dezertarea săvârsită în următoarele împrejurări:
a) de doi sau mai multi militari împreună;
b) având asupra sa o armă militară;
c) în timpul misiunilor la care participă în afara teritoriului statului român, se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani.
(3) În timp de război sau pe un teritoriu pe care a fost proclamată starea de asediu sau de urgentă, dezertarea oricărui militar de la unitate sau serviciu care a depăsit 24 de ore se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani.
Încălcarea consemnului
Art. 415. - (1) Încălcarea regulilor serviciului de pază, interventie, însotire sau de securitate se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Încălcarea consemnului de către santinela aflată în post la depozitele de armament, munitii sau alte materiale explozive ori în alte posturi de un deosebit interes militar sau de stat se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Faptele prevăzute în alin. (1) si alin. (2) săvârsite în timp de război, pe durata stării de asediu sau a stării de urgentă se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani.
Părăsirea postului sau comenzii
Art. 416. - (1) Părăsirea de către militar a postului, a serviciului sau a oricărui alt loc în care acesta trebuia să se afle se pedepseste cu închisoarea de la 3 luni la un an.
(2) Părăsirea comenzii sau a serviciului de permanentă de către orice militar se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Faptele prevăzute în alin. (1) si alin. (2) se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar dacă au fost săvârsite în timp de război, se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani.
Insubordonarea
Art. 417. - (1) Refuzul de a executa un ordin cu privire la îndatoririle de serviciu se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) În timp de război, pe durata stării de asediu sau a stării de urgentă, pedeapsa pentru fapta prevăzută în alin. (1) este închisoarea de la 2 la 7 ani.
Constrângerea superiorului
Art. 418. - (1) Constrângerea, prin orice mijloace, a superiorului de către inferior sau a sefului de către subordonat, la încălcarea îndatoririlor de serviciu se pedepseste cu închisoarea de la unu la 3 ani.
(2) Fapta prevăzută în alin. (1) săvârsită de 2 sau mai multi militari împreună ori în fata trupei adunate sau prin folosirea unei arme se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) În timp de război fapta prevăzută în alin. (1) se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar fapta prevăzută în alin. (2) se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 12 ani.
Abuzul de autoritate
Art. 419. - Fapta superiorului sau a sefului care, prin încălcarea atributiilor de serviciu, cauzează o vătămare gravă a intereselor legale ale inferiorului sau subordonatului ori îl obligă să încalce îndatoririle de serviciu se pedepseste cu închisoarea de la unu la 3 ani.
Lovirea superiorului ori a inferiorului
Art. 420. - (1) Lovirea superiorului de către inferior sau a sefului de către subordonat, atunci când superiorul sau seful se află în exercitarea atributiilor de serviciu ori pentru acte îndeplinite în legătură cu aceste atributii, se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
(2) Cu aceeasi pedeapsă se sanctionează si lovirea săvârsită de către superior sau sef împotriva inferiorului sau a subordonatului, atunci când inferiorul sau subordonatul se află în exercitarea atributiilor de serviciu ori pentru acte îndeplinite în legătură cu aceste atributii.
(3) Când faptele prevăzute în alin. (1) si alin. (2) au fost comise în timp de război, pe durata stării de asediu sau a stării de urgentă, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.
Capitularea
Art. 421. - Predarea în mâinile inamicului de către comandant a fortelor armate pe care le comandă, lăsarea în mâinile inamicului, distrugerea sau aducerea în stare de neîntrebuintare de comandant a mijloacelor de luptă sau a altor mijloace necesare pentru purtarea războiului, fără ca vreuna dintre acestea să fi fost determinată de conditiile de luptă, se pedepseste cu detentiune pe viată sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
Părăsirea câmpului de luptă
Art. 422. - Părăsirea câmpului de luptă sau refuzul de a actiona, săvârsite în timpul luptei, ori predarea în captivitate sau săvârsirea altor asemenea fapte de natură a servi cauzei inamicului se pedepseste cu detentiune pe viată sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
Zborul neautorizat
Art. 423. - (1) Zborul cu o aeronavă apartinând fortelor armate ale statului român, fără prealabilă autorizare, precum si nerespectarea regulilor de zbor, dacă prin aceasta se periclitează securitatea zborului în spatiul aerian sau a aeronavei, se pedepsesc cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă.
(2) Dacă fapta a avut ca urmare distrugerea sau degradarea aeronavei, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 10 ani si interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă a avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
Părăsirea navei
Art. 424. - (1) Părăsirea unei nave militare în caz de naufragiu de către
comandant, înainte de a-si fi exercitat până la capăt îndatoririle de serviciu, precum si de către orice alte persoane ce fac parte din echipajul navei, fără ordinul comandantului, se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Dacă fapta este săvârsită în timp de război, pe durata stării de asediu sau a stării de urgentă, se pedepseste cu închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
Părăsirea comenzii
Art. 425. - (1) Părăsirea comenzii de către comandantul unei nave militare sau al unei grupări de nave militare, în situatii care ar fi putut periclita nava militară sau navele militare ori echipajul acestora, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) În cazul în care părăsirea comenzii s-a săvârsit în timpul luptei, de către comandantul unei nave militare sau al unei grupări de nave militare, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
Neluarea măsurilor necesare
în operatiunile navale
Art. 426. - Fapta comandantului unei nave militare sau grupări de nave militare care, fără a fi fost oprit prin vreun ordin sau fără a fi fost împiedicat de misiunea specială pe care o avea:
a) nu ia măsurile necesare să atace, să lupte împotriva inamicului, să ajute o navă a statului român sau a unei tări aliate, urmărită de inamic ori angajată în luptă;
b) nu ia măsurile necesare pentru a distruge un convoi inamic;
c) nu urmăreste navele de război sau comerciale ale inamicului
se pedepseste cu închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
Coborârea pavilionului
Art. 427. - Coborârea pavilionului în timpul luptei, în scopul de a servi cauza inamicului, săvârsită de către comandantul unei nave militare sau al unei grupări de nave militare, precum si de către orice altă persoană ambarcată, se pedepseste cu închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
Coliziunea
Art. 428. - (1) Fapta comandantului unei nave militare sau a oricărei persoane aflate la bordul navei, care a produs o coliziune sau punerea pe uscat a navei, dacă fapta a avut ca urmare avarierea gravă a acesteia, se pedepseste cu închisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) În cazul în care fapta prevăzută în alin. (1) a fost săvârsită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(3) Fapta prevăzută în alin. (1) săvârsită în timp de război, pe durata stării de asediu sau a stării de urgentă, se pedepseste cu închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
Sanctionarea tentativei
Art. 429. - Tentativa la infractiunile prevăzute în art. 421-425, art. 427 si art. 428
alin. (1) se pedepseste.
Infractiuni privitoare
la aeronave militare
Art. 430. - Dispozitiile art. 423-425, art. 428 si art. 429 se aplică în mod corespunzător si în cazul aeronavelor militare.
Punerea în miscare a actiunii
penale
Art. 431. - Actiunea penală pentru infractiunile prevăzute în art. 413-417 se pune în miscare numai la sesizarea comandantului.

CAPITOLUL II
Infractiuni săvârsite de militari sau de civili
Sustragerea de la serviciul
militar în timp de război
Art. 432. - Fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îsi provoacă vătămări integritătii corporale sau sănătătii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseste înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
Agresiunea împotriva santinelei
Art. 433. - (1) Fapta persoanei care amenintă sau loveste santinela sau militarul aflat în serviciu de interventie, însotire sau de securitate se pedepseste cu închisoarea de la unu la 3 ani.
(2) Dacă fapta este săvârsită prin folosirea unei arme sau de două sau mai multe persoane împreună, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
Sustragerea de la luarea
în evidenta militară
Art. 434. - (1) Sustragerea de la luarea în evidenta militară, selectia, stabilirea aptitudinilor si a optiunilor privind modul de îndeplinire a îndatoririlor militare, în timp de pace, se pedepseste cu amendă.
(2) Dacă fapta este săvârsită în timp de război sau pe durata stării de asediu, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.
Neprezentarea la încorporare
sau concentrare
Art. 435. - (1) Neprezentarea la încorporare, concentrare sau mobilizare în timp de război sau pe durata stării de asediu, în termenul prevăzut în ordinul de chemare, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsă se sanctionează si neprezentarea celui încorporat sau concentrat la unitatea la care a fost repartizat, precum si a celui care, executând potrivit legii serviciul alternativ, nu se prezintă în termen la angajator.
(3) Termenele de prezentare prevăzute în alin. (1) si alin. (2) se prelungesc cu 10 zile, în cazul în care cel chemat se află în străinătate.
Jefuirea celor căzuti pe câmpul de luptă
Art. 436. - (1) Jefuirea pe câmpul de luptă a mortilor sau rănitilor se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Cu aceeasi pedeapsă se sanctionează fapta prevăzută în alin. (1) care, fără să fie săvârsită pe câmpul de luptă, este urmarea unor operatii de război.
Folosirea emblemei Crucea Rosie
în timpul operatiunilor militare
Art. 437. - Folosirea, fără drept, în timp de război sau pe durata stării de asediu, în legătură cu operatiunile militare, a emblemei ori denumirii de ,,Crucea Rosie" sau a celor asimilate acesteia se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

TITLUL XII
Infractiuni de genocid, contra umanitătii si de război
CAPITOLUL I
Infractiuni de genocid si contra umanitătii
Genocidul
Art. 438. - (1) Săvârsirea, în scopul de a distruge, în întregime sau în parte, un grup national, etnic, rasial sau religios, a uneia dintre următoarele fapte:
a) uciderea de membri ai grupului;
b) vătămarea integritătii fizice sau mintale a unor membri ai grupului;
c) supunerea grupului la conditii de existentă de natură să ducă la distrugerea fizică, totală sau partială, a acestuia;
d) impunerea de măsuri vizând împiedicarea nasterilor în cadrul grupului;
e) transferul fortat de copii apartinând unui grup în alt grup,
se pedepseste cu detentiune pe viată sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) sunt săvârsite în timp de război, pedeapsa este detentiunea pe viată.
(3) Întelegerea în vederea săvârsirii infractiunii de genocid se pedepseste cu închisoarea de la 5 la 10 ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
(4) Incitarea la săvârsirea infractiunii de genocid, comisă în mod direct, în public, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
Infractiuni contra umanitătii
Art. 439. - (1) Săvârsirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populatii civile, a uneia dintre următoarele fapte:
a) uciderea unor persoane;
b) supunerea unei populatii sau părti a acesteia, în scopul de a o distruge în tot sau în parte, la conditii de viată menite să determine distrugerea fizică, totală sau partială, a acesteia;
c) sclavia sau traficul de fiinte umane, în special de femei sau copii;
d) deportarea sau transferarea fortată, cu încălcarea regulilor generale de drept international, a unor persoane aflate în mod legal pe un anumit teritoriu, prin expulzarea acestora spre un alt stat sau spre un alt teritoriu ori prin folosirea altor măsuri de constrângere;
e) torturarea unei persoane aflate sub paza făptuitorului sau asupra căreia acesta exercită controlul în orice alt mod, cauzându-i vătămări fizice sau psihice, ori suferinte fizice sau psihice grave, ce depăsesc consecintele sanctiunilor admise de către dreptul international;
f) violul sau agresiunea sexuală, constrângerea la prostitutie, sterilizarea fortată sau detentia ilegală a unei femei rămase gravidă în mod fortat, în scopul modificării compozitiei etnice a unei populatii;
g) vătămarea integritătii fizice sau psihice a unor persoane;
h) provocarea disparitiei fortate a unei persoane, în scopul de a o sustrage de sub protectia legii pentru o perioadă îndelungată, prin răpire, arestare sau detinere, la ordinul unui stat sau al unei organizatii politice ori cu autorizarea, sprijinul sau asentimentul acestora, urmate de refuzul de a admite că această persoană este privată de libertate sau de a furniza informatii reale privind soarta care îi este rezervată
ori locul unde se află, de îndată ce aceste informatii au fost solicitate;
i) întemnitarea sau altă formă de privare gravă de libertate, cu încălcarea regulilor generale de drept international;
j) persecutarea unui grup sau a unei colectivităti determinate, prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, national, etnic, cultural, religios, sexual ori în functie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul international;
k) alte asemenea fapte inumane ce cauzează suferinte mari sau vătămări ale integritătii fizice sau psihice, se pedepseste cu detentiune pe viată sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Cu aceeasi pedeapsă se sanctionează faptele prevăzute în alin. (1), săvârsite în cadrul unui regim institutionalizat de oprimare sistematică si de dominare a unui grup rasial asupra altuia, cu intentia de a mentine acest regim.

CAPITOLUL II
Infractiuni de război
Infractiuni de război
contra persoanelor
Art. 440. - (1) Săvârsirea, în cadrul unui conflict armat, cu sau fără caracter international, asupra uneia sau mai multor persoane protejate de dreptul international umanitar, a uneia dintre următoarele fapte:
a) uciderea;
b) luarea de ostatici;
c) aplicarea de tratamente cu cruzime sau inumane, cauzându-i vătămări ale integritătii fizice sau psihice ori suferinte fizice sau psihice grave, în special prin tortură sau mutilare;
d) violul sau agresiunea sexuală, constrângerea la prostitutie, sterilizarea fortată sau detentia ilegală a unei femei rămase gravidă în mod fortat, în scopul modificării compozitiei etnice a unei populatii;
e) deportarea sau transferarea fortată, cu încălcarea regulilor generale de drept international, a unor persoane aflate în mod legal pe un anumit teritoriu, prin expulzarea acestora spre un alt stat sau un alt teritoriu ori prin folosirea altor măsuri de constrângere;
f) aplicarea sau executarea unei pedepse severe, în special pedeapsa cu moartea sau o pedeapsă privativă de libertate, împotriva unei persoane care nu a fost judecată în cadrul unei proceduri legale si impartiale, care să ofere garantiile impuse de dreptul international;
g) expunerea unei persoane la un pericol de moarte sau atingere gravă adusă sănătătii prin:
1. efectuarea asupra acesteia de experiente cu privire la care ea nu a consimtit în mod voluntar, expres si prealabil sau care nu sunt necesare pentru sănătatea acesteia ori nu sunt efectuate în interesul său;
2. prelevarea de tesuturi sau organe de la aceasta în scopul transplantului, cu exceptia prelevării de sânge sau piele efectuate în scop terapeutic, în conformitate cu principiile medicale general recunoscute si cu consimtământul voluntar, expres si prealabil al persoanei;
3. supunerea acesteia la metode de tratament nerecunoscute medical, fără ca acestea să fie necesare pentru sănătatea persoanei si fără ca ea să fi consimtit, în mod voluntar, expres si prealabil;
h) supunerea unei persoane la un tratament degradant,
se pedepseste cu detentiune pe viată sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Cu aceeasi pedeapsă se sanctionează recrutarea sau încorporarea minorilor care nu au împlinit vârsta de 15 ani în fortele armate sau în grupuri armate, precum si determinarea acestora, prin orice mijloace, să participe activ la ostilităti.
(3) Rănirea, în cadrul unui conflict armat cu sau fără caracter international, a unui membru al fortelor armate inamice sau a unui combatant al părtii inamice, după ce acesta s-a predat fără conditii sau care a fost scos din luptă în orice mod, se pedepseste cu închisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
(4) Săvârsirea, în cadrul unui conflict armat cu caracter international, a uneia dintre următoarele fapte:
a) mentinerea ilegală în detentie sau întârzierea nejustificată a repatrierii uneia sau mai multor persoane dintre cele prevăzute în alin. (5) lit. a);
b) transferarea, în mod direct sau indirect, de către un agent al puterii ocupante, a unei părti a populatiei civile căreia el îi apartine, în teritoriul ocupat;
c) constrângerea, prin violentă sau amenintare, a uneia sau mai multor persoane dintre cele prevăzute în alin. (5) lit. a) să servească în fortele armate ale inamicului;
d) constrângerea resortisantilor puterii inamice să ia parte la operatiunile de război îndreptate împotriva tării lor,
se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
(5) Persoanele protejate de dreptul international umanitar sunt:
a) într-un conflict armat cu caracter international: persoanele protejate în sensul Conventiilor de la Geneva din 12 august 1949 si al Protocolului Aditional I din 8 iunie
1977, în special rănitii, bolnavii, naufragiatii, prizonierii de război si civilii;
b) într-un conflict armat fără caracter international: rănitii, bolnavii, naufragiatii si persoanele care nu participă direct la ostilităti si care se găsesc sub puterea părtii inamice;
c) într-un conflict armat cu sau fără caracter international: membrii fortelor armate si combatantii părtii inamice, care au depus armele sau care, din orice altă cauză, nu se mai pot apăra si care nu se află sub puterea părtii inamice.
Infractiuni de război
contra proprietătii si altor drepturi
Art. 441. - (1) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat, cu sau fără caracter international, jefuieste sau, cu încălcarea dreptului international si fără ca aceasta să fie justificată de necesităti militare, distruge, îsi însuseste sau rechizitionează bunuri ale părtii inamice, aflate sub puterea părtii căreia îi apartine făptuitorul, se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Declararea, în cadrul unui conflict armat cu caracter international, ca fiind stinse, suspendate sau inadmisibile în justitie drepturile si actiunile tuturor resortisantilor părtii inamice sau ale unei părti importante a acestora se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
Infractiuni de război
contra operatiunilor umanitare
si emblemelor
Art. 442. - (1) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat cu sau fără caracter international:
a) declansează un atac împotriva personalului, instalatiilor, materialului, unitătilor sau vehiculelor care participă la o misiune de ajutor umanitar ori la o misiune de mentinere a păcii, conform Cartei Natiunilor Unite, si care se bucură de protectia pe care dreptul international umanitar o garantează civililor sau bunurilor cu caracter civil;
b) declansează un atac împotriva personalului, clădirilor, unitătilor sanitare sau mijloacelor de transport sanitare, care utilizează semnele distinctive prevăzute de Conventiile de la Geneva, în conformitate cu dispozitiile dreptului international umanitar, se pedepseste cu închisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat cu sau fără caracter international, utilizează fără drept semnele distinctive prevăzute de Conventiile de la Geneva, steagul de parlamentare, drapelul, insignele militare sau uniforma inamicului ori ale Organizatiei Natiunilor Unite, cauzând astfel moartea sau vătămarea corporală
a uneia sau mai multor persoane, se pedepseste cu închisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
Utilizarea de metode interzise
în operatiunile de luptă
Art. 443. - (1) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat cu sau fără caracter international:
a) declansează un atac prin mijloace militare împotriva populatiei civile sau a unor civili care nu participă direct la ostilităti;
b) declansează un atac prin mijloace militare împotriva bunurilor civile protejate ca atare de dreptul international umanitar, în special clădiri consacrate cultului religios, învătământului, artei, stiintei, actiunilor caritabile, monumentelor istorice, spitalelor, locurilor unde bolnavii sau rănitii sunt adunati, precum si împotriva oraselor, satelor,
locuintelor sau clădirilor neapărate ori zonelor demilitarizate sau asupra instalatiilor ori echipamentelor ce contin substante periculoase, în măsura în care acestea nu sunt folosite ca obiective militare;
c) desfăsoară un atac prin mijloace militare, stiind că el va cauza pierderi de vieti omenesti în rândul populatiei civile, răniri ale persoanelor civile, distrugeri de bunuri cu caracter civil, care ar fi vădit disproportionate în raport cu ansamblul avantajului militar concret si direct asteptat;
d) utilizează o persoană protejată de dispozitiile dreptului international umanitar pentru a evita ca anumite puncte, zone sau forte militare să devină tintă a operatiunilor militare ale părtii inamice;
 e) utilizează, ca metodă de purtare a războiului, înfometarea deliberată a civililor, privându-i de bunurile indispensabile supravietuirii sau împiedicând, cu încălcarea dispozitiilor dreptului international umanitar, primirea ajutoarelor destinate acestora;
f) declară sau ordonă că nu va exista îndurare pentru învinsi;
g) ucide sau răneste, prin viclenie, un membru al fortelor armate inamice sau un combatant al fortelor inamice se pedepseste cu închisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Desfăsurarea unui atac prin mijloace militare, în cadrul unui conflict armat cu caracter international, stiind că el va cauza mediului înconjurător daune extinse, de durată si grave, care ar fi vădit disproportionate în raport cu ansamblul avantajului militar concret si direct asteptat, se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani si
interzicerea exercitării unor drepturi.
Utilizarea de mijloace interzise
în operatiunile de luptă
Art. 444. - Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat, cu sau fără caracter international:
a) utilizează otravă sau arme cu substante otrăvitoare;
b) utilizează gaze asfixiante, toxice sau asimilate si orice lichide, materii sau procedee similare;
c) utilizează arme care cauzează suferinte fizice inutile
se pedepseste cu închisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitării unor drepturi.
Sanctionarea tentativei
Art. 445. - Tentativa la infractiunile prevăzute în prezentul titlu se pedepseste.

TITLUL XIII
Dispozitii finale
Intrarea în vigoare
Art. 446. - (1) Prezentul cod intră în vigoare la data care va fi stabilită în legea pentru punerea în aplicare a acestuia, cu exceptia dispozitiilor alin. (2) si alin. (3), care intră în vigoare la 4 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului cod.
(2) Legea nr. 301/2004 - Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare, si Legea nr. 294/2004 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 1 iulie 2004,
cu modificările ulterioare, se abrogă.
(3) În termen de 12 luni de la data publicării prezentului cod în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va supune Parlamentului spre adoptare proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Codului penal.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTAtILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
PRESEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANĂ
Bucuresti, 17 iulie 2009.
Nr. 286.

Niciun comentariu: