Români fără cetățenie română

În două luni va fi creată Agenţia Naţională pentru Cetăţenie

01.09.2009
România nu a înţeles până în prezent ce înseamnă să acorzi atenţie românilor care, fără voia lor, au fost lipsiţi de cetăţenia română, iar în contextul crizei economice Bucureştiul a greşit prin faptul că, până de curând, nu s-a implicat serios în mediul de afaceri din Republica Moldova.

Aceste declaraţii le-a făcut astăzi senatorul român, responsabil pentru relaţiile cu românii din diaspora Europa-Asia, Viorel Badea. El a adăugat că, din fericire, pentru depăşirea acestei situaţii, Bucureştiul dă dovadă de voinţă politică pe tot palierul politic, iar preocuparea administraţiei române faţă de românii din Moldova a intrat pe un făgaş normal. În acest sens, potrivit lui Badea, în, cel mult, două luni, va fi creată Agenţia Naţională pentru Cetăţenie, instituţie care va urgenta procesul de acordare a cetăţeniei române pentru moldoveni şi va urmări, în mod obiectiv, întregul proces de redobândire a cetăţeniei române. „Din păcate, până acum, eufemistic vorbind, România nu a înţeles ce înseamnă să acorzi atenţie românilor care, fără voia lor, au fost lipsiţi de cetăţenia română. Singura problemă legată de celeritatea cu care se acordă cetăţenia română este numărul persoanelor care, în mod obiectiv, trebuie să studieze aceste dosare. Din păcate, din cauza numărului redus al angajaţilor Ministerului Justiţiei, studierea dosarelor de cetăţenie decurge într-un ritm mai lent. Numai în ultimele luni, numărul de solicitări a crescut cu peste 100 de mii. În acest sens, am cerut Executivului să mărească numărul de angajaţi ai Ministerului Justiţiei”, a specificat Viorel Badea, în cadrul unei conferinţă de presă, susţinută marţi, 1 septembrie.

Senatorul a mai menţionat că statul român intenţionează să creeze un centru de afaceri, care să promoveze afacerile din România la Chişinău şi invers. „Republica Moldova se găseşte, la moment, pe buza prăpastiei şi dacă nu este o deschidere maximă, atunci s-ar putea să se creeze probleme foarte mari. România a greşit pentru că nu s-a implicat şi la nivel de business în Republica Moldova până de curând. Şi nu ar trebui să repetăm aceste greşeli”, consideră Badea.

Întrebat de jurnalişti vizavi de introducerea regimului de vize pentru cetăţenii români, senatorul român a declarat că „speră că această aberaţie să dispară instantaneu, odată cu înscăunarea noii puteri de la Chişinău, deoarece este o decizie de ev mediu”.

De asemenea, Badea a declarat că în relaţiile moldo-române nici nu a existat nicio criză, „totul a fost doar la nivel oficial”. „Din punctul nostru de vedere, nu a existat absolut nicio criză în relaţia dintre Bucureşti şi Chişinău pentru că pe noi nu ne interesează faptul că o putere, care, practic, din punctul nostru de vedere, nu are nimic de a face cu civilizaţia, a avut o anumită atitudine faţă de români. Noi ne continuăm ceea ce am făcut dintotdeauna – să susţinem românii din Republica Moldova şi să promovăm valorile spirituale şi culturale. Vom face asta permanent, indiferent de faptul cine va fi la putere în Moldova”, a conchis oficialul român.


Autor: Victor Tanase
Sursa: www.flux.md

sus | c

Români fără cetățenie română, de Alexandru IAVORSCHI
Sursa situl publicatiei ACUM (Material propus pentru publicare la data de: 31-01-2010 de Petru CLEJ)

Cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere.”

(Art. 5 alin.(2) din Constitutia Romaniei, republicata)


In sedinta de vineri, 29.01.2010, Guvernul Romaniei a aprobat prin Ordonanta de Urgenta un set de masuri menite sa asigure solutionarea cererilor de redobandire si acordare a cetateniei romane in termen de maxim 5 luni, astfel cum prevede Legea nr. 21/1991 a cetateniei romane. Prin aceasta ordonanta de urgenta se infiinteaza Agentia Nationala pentru Cetatenie ca organ de specialitate autonom, aflat in coordonarea Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.

In cadrul vizitei oficiale in Republica Moldova, in perioada 27-28 ianuarie, Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a anuntat despre crearea acestei institutii. Declaratia vine in contextul in care problema redobandirii cetateniei romane de catre cetatenii Republicii Moldova ramane inca una destul de sensibila. Sensibila fiindca romanii din Republica Moldova incearca sa redobandeasca ceva ce au pierdut fara voia lor. Potrivit art. 10¹ din legea cetateniei romane Persoanele care au dobandit cetatenia romana prin nastere sau prin adoptie si care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau aceasta cetatenie le-a fost ridicata fara voia lor, precum si descendentii acestora pana la gradul III, la cerere, pot redobandi sau li se poate acorda cetatenia romana [..].”

Ultimele modificari in materie de cetatenie au fost aduse prin Legea nr. 354/12.11.2009. Alaturi de alte aspecte, modificarile din acest act vizeaza marirea capacitatii Comisiei pentru cetatenie si instituirea obligatiei Directiei pentru Cetatenie de a infiinta birouri teritoriale pentru acceptarea cererilor de redobandire a cetateniei romane. De asemenea, se consfinteste termenul de 5 luni pentru solutionarea dosarelor de redobandire a cetateniei romane.

Cand a fost pierduta cetatenia romana.

In urma celui de-al doilea razboi mondial, pe 10 februarie 1947, Romania a semat Tratatul de pace de la Paris cu Puterile Aliate. Prin acest tratat, Romania a recuperat Transilvania de Nord, insa a pierdut Dobrogea de Sud (Cadrilaterul) in favoarea Bulgariei, precum si Basarabia, nordul Bucovinei si Tinutul Herta in favoarea URSS. Textul tratatului nu reglementa cetatenia persoanelor aflate pe acele teritorii. Ulterior, potrivit Conventiei consulare intre Romania si URSS, privind reglementarea problemei cetateniei persoanelor cu dubla cetatenie, semnata la Bucuresti, la 4 septembrie 1957, persoanele care locuiau la acea vreme pe teritoriul unuia dintre cele doua state, puteau sa opteze pentru cetatenia oricaruia dintre cele doua state, in termen de 1 an de la intrarea in vigoare a Conventiei. Acesta a fost actul juridic ale carui efecte au privat romanii din Basarabia de cetatenia romana.

Aparent, conventia respecta rigorile dreptului international si efectele juridice ale acesteia nu ar putea fi contestate. Totusi, o analiza atenta a contextului in care a fost incheiata ar putea genera anumite dezbateri.

Vicierea consimtamantului

In legatura cu aceasta conventie consulara, putem vorbi de o dubla viciere a consimtamantului: a statului roman si a romanilor din Basarabia.

Romania a semnat aceasta conventie consulara in conditiile stationarii armatei sovietice pe teritoriul sau. Statutul de satelit al Moscovei si mentinerea in sfera de influenta a URSS pot duce spre concluzia unei alterari a consimtamantului partii romane in momentul semnarii actului. Influentarea directa a autoritatilor romane in sensul incheierii acestui act poate fi prezumata.

Conventia a fost semnata pe fundalul unor deportari masive de romani din Basarabia, urmarindu-se diluarea elementului etnic autohton. Urmand aceasta logica, invocarea faptului ca persoanele care locuiau pe teritoriul Basarabiei puteau sa opteze pentru cetatenia oricaruia dintre cele doua state este discutabila. Nu putem vorbi de manifestarea libera a consimtamantului, in sensul optiunii pentru pastrarea cetateniei romane, intr-un teritoriu in care se incerca neutralizarea elementului romanesc de catre un regim comunist dictatorial si criminal. Pe cale de consecinta, afirmatia potrivit careia neformularea unei cereri de optiune ar duce automat la dobandirea cetateniei statului pe teritoriul caruia romaníi basarabeni domiciliau (URSS) si pierderea cetateniei statului roman este lipsita de temei, avand in vedere vicierea consimtamantului acestor persoane, manifestat sub aspectul inactiunii de a opta pentru cetatenia romana.

Conventia consulara intre Romania si URSS, privind reglementarea problemei cetateniei persoanelor cu dubla cetatenie este viciata.

Intrebare: am putea aplica regula de drept quod nullum est, nullum producit effectum, adica un act lovit de nulitate nu poate produce efecte?