Interviu cu John Nellis, expert al Bancii Mondiale pentru Tarile postcomuniste

In 2007 România liberă publică textul de mai jos. Constantin Cojocaru, economistul român care a analizat situația deja în 1990, și a propus soluții tot atunci, a fost ignorat sau chiar blocat în România. Recent OTV i-a permis să-și susțină proiectul, adică Legea Cojocaru. Am realuat aici dar și în revista Asymetria fragmente din textele sale, cu trimiterile cuvenite spre surse. Juriștii cinstiți,politicienii cinstiți, românii cinstiți (căci așa ceva mai există), ar trebui să reia cu forță aceste demersuri pentru a le integra într-un program politic. La 68 de ani ai mei, cred că va trebui să ma angajez politic, chiar dacă sunt departe de țară, pentru a pune umărul, convins că nu e prea târziu, la dărâmarea cleptocarției în România și prin Europa. Fiindcă, mai puțin obraznică și mai puțin vizibilă, cleptocrația domnește în toată Europa.
Dan Culcer

Arhiva România Liberă: Interviu cu John Nellis, expert al Bancii Mondiale pentru Tarile postcomuniste
Nu privatizarilor fara un stat de drept functional!
Interviu - Nu privatizarilor fara un stat de drept functional!
Valentina Pop,Washington DC
Marti, 17 Iulie 2007

John Nellis a fost unul dintre artizanii politicilor adoptate de Banca Mondiala in ajutorul acordat tarilor postcomuniste in procesul de privatizare. Aflat la o conferinta a Bancii Mondiale la Washington in calitate de consultant independent, Nellis a acordat un interviu "Romaniei libere".


» Din experienta dvs. cu procesul de privatizare prin care a trecut Romania, care au fost greselile majore?
— Au fost facute doua greseli. Prima, de partea guvernantilor romani la inceputul tranzitiei, care au
cautat o forma de a introduce privatizarea fara pierderi politice. A doua greseala a fost facuta de cei care i-au ajutat – expertii Bancii Mondiale, consilierii si economistii externi, guvernele statelor UE si SUA –, care au crezut ca pot introduce proprietatea privata foarte rapid, fara sa se preocupe foarte mult de crearea altor institutii care sa asigure buna functionare a proprietatii private. Asa ca, pe de o parte, Guvernul a vrut o privatizare nedureroasa, iar finantatorii si expertii straini o forma foarte rapida de privatizare. Din acest motiv au aparut in Romania tot
felul de scheme dubioase de imbogatire – cum au fost acele fonduri de investitii private ce au dat faliment foarte repede. In plus
, finantatorii externi conditionau acordarea de imprumuturi nerambursabile de un anumit numar de privatizari. A fost un entuziasm excesiv pentru privatizari, fara a se lua in considerare faptul ca pietele nu pot functiona corect pentru ca nu exista la baza niste institutii solide. Cand privatizezi intr-un sistem legal
inca legat de regimul comunist, in care nu au existat coduri comerciale, fara traditia aplicarii contractelor comerciale, fara a stabili reguli clare despre ceea ce e permis si ce nu in economia de piata, multe persoane obtin beneficii nu neaparat ilegale, pentru ca legile permiteau, dar cu siguranta injuste.

» Legile au fost facute tocmai pentru ca acele persoane sa poata profita – clientelismul politic e si azi o problema in Romania.
— Da, cu siguranta. Este un fenomen care nu a aparut doar in Romania, ci in multe alte tari aflate in tranzitie – Rusia, Cehia, Slovacia. La mijlocul anilor ‘90, cand am fost in Romania, Guvernul era foarte rezervat fata de privatizari. Asta spre deosebire de alte state est-europene, care au privatizat foarte rapid si care, desi au o amintire negativa legata de privatizarile imorale si daunatoare societatii –, spun acum "gata, a trecut, acum suntem in sistemul economiei de piata si nu ne mai intoarcem la ce a fost inainte". Romania a fost mai lenta – marile privatizari au avut loc recent, dar poate pe undeva a fost mai bine asa, pentru ca licitatiile au avut loc cu mai multi ofertanti, iar pretul obtinut a fost mai mare decat, spre exemplu, in Rusia, unde privatizarile au fost dezastruoase pentru ca intreprinderile au fost preluate de oameni din interior
.

» Credeti ca presiunea dinspre UE si alte organisme
internationale a fost prea mica sau tardiva in ce priveste buna functionare a statului de drept, combaterea coruptiei si aplicarea legilor?
— Presiunea UE a fost cu siguranta o forta pozitiva, chiar daca tardiva, care a ajutat pe termen lung. Dar ceea ce vedem acum, dupa aderare, e ca presiunea de a reforma institutiile s-a oprit. si cred ca trebuie sa fiti iarasi cu garda sus in aceasta privinta. Presiunea trebuie sa vina din interiorul Romaniei. Desigur ca acest gen de presiune nu se cultiva peste noapte, ci evolueaza treptat din fortele politice ale societatii. Dar inceputul e bun, datorita rezultatelor obtinute pentru aderarea la UE.

» Avem un guvern liberal, dar avem si politici mai degraba populiste – cum ar fi recenta lege privind majorarea pensiilor. Sechele comuniste sau simple "pomeni electorale"?
— Trebuie sa spun ca nu cunosc multe detalii despre scena politica romaneasca actuala si despre politicile adoptate de Guvern. Pe de alta parte, categoric ca Romania, la fel ca si celelalte tari din regiune, suporta inca si va mai suporta consecintele mostenirii comuniste. Cred ca vom vedea un clivaj mare intre perceptia vechii generatii si a noii generatii. Tinerii care au crescut in capitalism si cu modelul european au asteptari diferite fata de ceea ce vor sa faca in viata si ceea ce statul trebuie sa faca pentru ei. Generatia mai in varsta are o viziune diferita si va trece probabil o generatie pana cand mostenirea trecutului se va stinge.

» In lucrarile dvs. din anii ’90 erati foarte entuziast cu privire la succesul tarilor care si-au privatizat activele statului. Sunteti la fel de optimist acum, mai ales daca ne uitam la Rusia sau Venezuela, care renationalizeaza companiile
energetice?
— Da, recunosc ca am impartasit si eu optimismul excesiv al observatorilor externi din anii ’90. Dar trebuie sa spun ca am inceput sa am dubii destul de devreme. In 1999 am scris o lucrare intitulata "Timpul sa regandim privatizarile din economiile in tranzitie", in care argumentam ca entuziasmul nostru initial nu era justificat si ca in unele privinte ne-am miscat prea mult si prea repede. Asta nu inseamna ca nu trebuia privatizat, subliniez inca o data, ci trebuia acordata mai multa atentie institutiilor statului de drept. Singurul motiv pentru care Rusia isi permite acum sa renationalizeze este acelasi cu al Venezuelei: pentru ca au profituri de miliarde de dolari din petrol, care le permit sa subventioneze ineficientele si pierderile concernelor de stat. Dar tari ca Romania, Bulgaria sau Cehia, care nu au asemenea resurse, nu-si pot permite sa renationalizeze intreprinderile.

» Pe de o parte, avem tarile UE care incearca sa-si liberalizeze pietele energetice, pe de alta Gazprom intra pe piata europeana cumparand actiuni, retele de distributie si facilitati de stocare. Cum se poate combate folosirea mecanismelor economiei de piata de catre un monopol precum Gazprom?
— Da, e o intrebare buna. Gazprom, controlat de statul rus, nu este un cumparator privat. Este un grup extrem de influent, care-si foloseste dominanta energetica pentru santaje economice, cum am vazut in cazul Ucrainei. Dar o solutie e greu de gasit. Domeniul energetic e unul dificil, pentru ca nu se supune legilor normale ale competitivitatii. Cererea e mare, elasticitatea pretului e joasa. Se pune desigur intrebarea cum poti sa joci impotriva unui actor atat de mare si important ca Gazprom. Aici cred ca ajuta faptul ca sunteti in Uniunea Europeana, care e in mod cert ingrijorata de aceasta problema.



PROFESIONISTUL
Din 1984 pana in 2000, Nellis a fost angajat al Bancii Mondiale, ultima pozitie fiind acea de director al Departamentului de Dezvoltare a Sectorului Privat. A conceput, gestionat si condus programe economice si de cercetare privind privatizarea si reforma sectorului public si privat in tarile foste comuniste. Considerat purtatorul de cuvant al Bancii Mondiale in domeniul privatizarii, Nellis a lucrat intensiv cu departamentele de training si evaluare ale Bancii Mondiale si Fondului Monetar International.


Cu o experienta in peste 50 de tari din Europa, Asia Centrala, America Latina si Africa, Nellis a scris peste 40 de lucrari, articole, evaluari si proiecte pentru Banca Mondiala. A fost membru al echipei de consilieri privind politicile publice ale presedintelui Boliviei, Gonzalo Sanchez de Lozada, si a condus un proiect multinational al Centrului pentru Dezvoltare Globala privind efectele privatizarii asupra distributiei veniturilor.


Din aceeasi categorie:

* Secretarul general al ONU: "Nici o tara nu poate face fata singura crizelor actuale"
* Interviu cu presedintele Traian Basescu: "Geoana spune ca va aduce liniste. Eu spun ca voi reforma statul"
* Iurie Leanca: "Numarul moldovenilor care primesc cetatenia romana nu va creste spectaculos"

Voteaza

Vezi rezultatele
Articol citit de 1.744 vizitatori
Nick2: Organismele internationale
Marti, 31 Iulie 2007 12:28
ne-au trimis expertii.
Grigore: Spalarea lui ceasca
Marti, 31 Iulie 2007 08:11
Toate organismele internationale au complotat si au ceva cu tarisoara noastra draga. Pe noi nu ne vedem decat ca perfecti ba as indrazni sa spun mai mult ca perfecti. Sa fim seriosi si sa nu mai explicam schemele de imbogatire rapida incepute si inca neterminate. Politicul este principala pavaza a asa zisilor capitalisti romani de mare succes (patriciu,tariceanu,videanu,saniuta de la senat, si multi ,multi altii cu conturi exorbitante in Elvetia si nu numai).
Nick2: World Bank si FMI
Joi, 26 Iulie 2007 17:44
Prin 1968, un fost avocat taranist, om cu un solid doctorat in stiinte juridice si proaspat iesit din puscaria de politici, comenta cu sincera pretuire abilitatea lui Nicolae Ceausescu de a umbla printre ideile noi. Tot pe atunci, Nicolae Ceausescu afirma ca activistii de partid comunisti ar fi trebuit trimisi sa invete carte. Avocatul jubila. Presa de specialitate in limba româna publica lucruri uimitoare, care m-au format si ma ajută si acum, vreau să amintesc numai Metoda Delphi. Oricum, nu se poate nega faptul ca Nicolae Ceausescu a initiat si a sprijinit un program urias de transformare intelectuala a tarii, program destinat in primul rând sa ajute procesul de luare a deciziilor corecte pentru propasirea economica. Ce anume a blocat acel program generos, realmente entuziasmant? Faptul că World Bank si FMI au început sa pompeze in tara sume imense in sprijinirea industrializarii fortate care nu se sprijinea si pe dezvoltarea concomitenta a unei rationalitati instrumentale. Tot ceea ce i se cerea in schimb liderului român era: Sa strânga şurubul. Nicolae Ceausescu a fost impins sa devina un dictator prin politica adoptata de World Bank si FMI fata de România. A urmat apoi imitarea modelului vest-german de organizare microeconomica. Economia Germaniei Federale de atunci era una dintre cele mai eficiente din lume. Era o economie sociala de piata, care imbina trasaturile economiei de piata libera si trasaturile unei economii planificate, tipica unui stat socialist. Iar in organizarea microeconomica a intreprinderilor si chiar in macroeconomie se practica informatia asimetrica. In România, aplicarea acestui model al informatiei asimetrice a fost interpretata ca justificare pentru cenzura la diverse nivele de informare. Asa s-a instaurat, treptat, dictatura unicei persoane cu putere decizionala. Dupa cum au fost create si conditiile ce au condus la generarea mândrei clamari muncitoresti : Noi muncim, nu gândim!
George: Expertii astia ne-au nenorocit
Joi, 26 Iulie 2007 14:25
O fi scriind el 40 de volume si articole dar rezultatul sa vina sa si-l vada in Romania. Toata aceasta pleiada de experti ai Bancii mondiale si Comisiei Europene cu studiile lor la universitatile occidentale, n-au putut, si nu pot nici azi pricepe, ce a insmnat dictatura comunista, complexitatea si adancimea ei si consecintele acestora asupra contiintei milioanelor de oamen. I-am cunoscut indeaproape inca atunci cand lucram cu organisme europene . Trebuie sa va spun ca, nici acum acestia habar n-au cum se mesteca mamaliga in Romania. Ei nu pot intelege ce inseamna o justitie corupta, magistrati si procurori corupti, functionari corupti care ar vinde pana si strazile unui oras daca ar fi cine sa le cumpere, politie corupta , etc...etc...Ei bine acesti functionarasi . zeci de mii la numar, invart coli de hartie si scriu instructiuni pentru 456 milioane de oameni fara ca macar sa-i intereseze daca ceeace scriu priveste pe cineva sau nu. Asa a scris si D-l Nellis articolele sale, iar Romania a devenit o tara saraca a carei populatie o paraseste pentru ca nu au unde lucra ca sa fie platiti omeneste . Toate acestea, din simplul motiv ca Nellis si acolitii sai in Banca Mondiala au fost ( bietii de ei... prea entuziasti in acei ani 1990. Mi-e si mila de ei ca au comis o astfel de greseala neghioaba..Saracii.....de ei. Sa-i compatimim. Nu ?
Nick1: 18 ani
Marti, 24 Iulie 2007 14:35
De fapt asta este durata exacta a celor douazeci de ani prevestiti de Brucan. In ultimii ani ai erei ceausiste, Brucan era când la Washington DC, când la Moscova, de vorba cu politologi din cele doua capitale. Silviu Brucan ar fi intrebat: Cat dureaza schimbarea de mentalitate? 18 ANI, ar fi raspuns un istoric care stia cât a durat pregatirea pentru Contra Reforma. Brucan a rotunjit la doua decenii.
Nick: Nu e târziu
Marti, 24 Iulie 2007 10:36
Nu este prea târziu. Lucrurile rele cresc exponential, trebuie sa prevenim urmatoarea lor viitura. In interviul cu John R. Nellis despre impactul distributional in economiile aflate in tranzitie, specialistul marturisea ca a invatat lucrurile din mers, construind concepte printr-o abordare ascendenta. Tema economica de care se ocupa John R. Nellis face parte din asa numita justitie distributiva, care este incorporata in economia politica normativa. Principiile justitiei distributive sunt principii normative destinate alocarii bunurilor (resurselor, inclusiv resurselor educationale) care se gasesc în cantitate redusa. Ca discurs, justitia distributiva se concentreaza asupra caracterului acceptabil, ori drept, al (re)distributiei bunurilor in societate. In context social, chestiunile etice tratate in justitia distributiva sunt considerate a fi acute, grave, importante. Din cauza aceasta, justitia distributiva trebuie sa fie divulgata, popularizata, invatata. Pe web exista deja doua generatii de situri unde persoanele doritoare de cunoastere prudentiala pot invata justitia distributiva prin profile statistice, interviuri, jocuri video. Continând si multa grafica, siturile educationale din generatia a doua pentru achizitionarea elementelor de justitie distributiva sunt redactate în limba engleza, majoritar. Exista si fericite exceptii de la acest exclusivism al englezei educationale pe web. Enumeram doua notabile cazuri balcanice: situri de etica distributionala redactate in limbile croata si turca, va puteti imagina asa ceva ? Totusi, daca doriti un limbaj facilitând realmente accesul Dumneavoastra la conceptele noi, se spune uneori ca aceasta vorbire tine de categoria limbajelor sacre –, recurgeti la engleza vorbita de profesorii de la Harvard University. Textele de justitie distributiva cele mai citite, actualmente, il au ca autor pe filosoful harvardian John Rawls. Dupa un stagiu ca infanterist pe frontul din Pacific, consecintele infernului observat la Hiroshima il îndeamna pe John Rawls sa studieze filosofia morala. John Rawls reflecta mult asupra temei, dar publica prea putine articole stiintifice cu punctaj ISI, criteriul de baza in univesitatea romaneasca dupa 1989, dar un criteriu separate prin ghilotina lui Hume de valorile romanesti. John Rawls scrie lent si eficient, în celebrul stil explicativ Bourbaki, marele text educational de cunoastere prudentiala intitulat: O teorie a dreptatii (A Theory of Justice, 1971). În paginile cartii O teorie a dreptatii, acum lectura obligatorie pentru invatarea filosofiei morale, John Rawls incearca sa rezolve problema justitiei distributive cu ajutorul unei versiuni personale de Contract Social. In constructia gândirista din textul A Theory of Justice, John Rawls se baza pe teoriile clasice ale Contractului Social, elaborate de John Locke, Jean Jacques Rousseau, si Immanuel Kant. Contractul Social inseamna la John Rawls o cooperare constienta intre grupuri, prin negocieri pe un set de valori etice. Cursul lui John Rawls despre teoria dreptatii si distributia bogatiei a influentat nu doar filosofia politica si morala, ci si gândirea economica a lui John R. Nellis. Este pacat ca domnul Emil Hurezeanu nu a favorizat inserarea unor paranteze explicative la interviul cu John R. Nellis. Iar ceea ce s -a furat si s- a distrus in România face parte din economia politica pozitiva. Desi economia politica normativa este separata de economia politica pozitiva printr- o genune taiata de ghilotina lui Hume in ceea ce priveste identificarea valorilor etice, este clar ca economia politica normativa influenteaza economia politica pozitiva. Si a mai ramas ceva in economia pozitiva care poate fi distrus acum de pseudo-capitalisti predatori precum Silviu Prigoana. Este vorba despre marile depozite ale mizeriilor turboconsumerismului din Europa occidentala pe care vom fi obligati sa le primim in România dupa anul 2015. Dar mafiotii italieni se pregatesc deja. Controlati foarte serios câti cetateni italieni controleaza gropile de gunoaie de pe lânga marile orase din România. Apoi, ce cauta primarul din Neapole anul acesta in România pentru a pregati teransferul gunoaielor italiene pe terenul frumoasei noastre patrii, ce face procuratura noastra, de ce nu investigheaza conexiunile cu mafia si politica româneasca ? Si de ce nu se ocupa vreun ziarist din România de tunurile lui Silviu Prigoana cu pseudo-gestionarea mediului si ecologiei ? Curajul este doar la Mihai Tatulici?
OZON: BANII BANCII MONDIALE SE REGASESC DOAR IN HARTII SI RAPOARTE!
Luni, 23 Iulie 2007 23:56
PENTRU A VEDEA CUM SUNT DIRIJATI BANII BANCI MONDIALE, DLE JOHN NELLIS, OBSERVATI CE SCRIE ACELASI COTIDIAN CURAJOS, DE SAPTAMANA TRECUTA: Batalie pe controlul finantarii Bancii Mondiale In zonele miniere Operatiunea Hoara Ondine Ghergut Joi, 19 Iulie 2007 POATE CA NU AR FI RAU SA STIE UN EXEMPLU CONCRET, JOHN NELLIS, DESPRE CUM SUNT CHELTUITI BANII BANCII MONDIALE: Miron Cozma, inventator de mine
Publicat de Sorin Ozon in data de 21-Aug-01

Dupa mai bine de doi ani si jumatate de la “Pacea de la Cozia”, incheiata intre Radu Vasile si Miron Cozma, scandalurile si tragediile din Valea Jiului reapar. Nenorocirea de la Vulcan, unde mai multi mineri si-au pierdut viata, si tam-tam-ul din jurul gratierii lui Miron Cozma nu sint decit virful aisbergului. Dar sa recapitulam. Dupa bataliile din ultima mineriada, premierul de atunci, Radu Vasile, se intilnea cu liderul minerilor, Miron Cozma, la Cozia, precum in cartile de istorie, pentru a pune capat violentelor. Ce au discutat exact ei acolo probabil ca vom citi intr-un viitor volum de versuri al lui Radu Mischiu. Cert este ca Miron Cozma a promis o reducere a cheltuielilor bugetare in schimbul unor sume de bani de la Radu Vasile, urmind sa fie inchise mai multe mine. Aici apare insa marea surpriza. Cozma si-a dat acceptul, dar, cind a fost sa intocmeasca lista neagra, a inceput sa scoata din burta mina dupa mina. Asa se face ca, din 19 exploatari miniere listate, doar una - Dilja - exista in realitate. Daca ar fi fost vorba doar de o simpla greseala de aritmetica, mai treaca-mearga. Problema este insa ca in joc sint multi bani pentru ca guvernul si-a asumat rolul de a repartiza sume importante de la buget in functie de minele ce urmau a fi inchise.Banca Mondiala a luat si ea in serios chestiunea inchiderii minelor nerentabile romanesti prevazind un imprumut de nu mai putin de 45,5 milioane de dolari, in contul “Programului de inchidere a minelor si atenuarea impactului social”: 33 milioane pentru inchiderea mai multor mine din intreaga tara, iar restul pentru atenuarea impactului social. La primul capitol din program figurau 29 de mine, pentru inchiderea celorlalte peste 160 (inclusiv cele din Valea Jiului) urmind sa se aloce bani exclusiv de la bugetul national. Cei implicati in punerea in aplicare a programului au fost extrem de inventivi in a gasi solutia care sa multumeasca toata lumea.

Miron Cozma, creator de exploatari miniere

Numarind rapid in minte, Miron Cozma a gasit 19 mine de inchis in Valea Jiului, pentru care s-au alocat peste 283 miliarde de lei de la buget (aceasta H.G. nr. 493 a fost publicata si in Monitorul Oficial nr. 284/22.06.2000). Insa la intocmirea hirtiilor oficiale s-a constatat ca cele 19 mine nu mai ieseau la numar. Cozma alcatuise o lista continind o serie de mine de care nimeni nu auzise vreodata sau care nu mai erau in exploatare de zeci de ani. Lista lui Cozma cuprindea urmatoarele 19 mine: Barbateni Vest, Aninoasa Sud, Livezeni Sud, Paroseni Nord, Proboi, Victoria, Lonea 1, Valea Arsului, Lupeni Sud, Lonea 3, Petrila Est, Uricani 5 Est, Uricani 5 Vest, Carolina, Ileana, Firizoni, Taia, Dilja. Cind am fost in Valea Jiului, nu mica ne-a fost mirarea sa constatam ca oamenii de aici nici macar n-au auzit de minele Carolina, Taia, Firizoni, Uricani 5 Vest, plus alte 14. Ne-am spus atunci ca Miron Cozma n-o fi stat prea bine cu aritmetica, chiar daca a fost suplinitor de matematici la scoala elementara din Cimpa. Spunem asta pentru ca, in 1999, in Valea Jiului, sindicatul pastorea 12 mine, din care doua in curs de inchidere. Cu toate acestea, Cozma a gasit de inchis 19 mine si, dupa ce le-a scazut din cele 12, tot a mai ramas cu 9. Si toata aceasta grea problema de matematica trebuia sa coste bugetul 283 de miliarde de lei, bani alocati pentru inchiderea tuturor minelor luate in calcul.

Carolina si Ileana

Doar demiterea lui Radu Vasile si intrarea lui Miron Cozma la racoare au aminat punerea in practica a acestei masuri. Cu toate acestea, aceleasi cheltuieli pentru exploatare au ramas in vigoare si pentru urmatorii 20 de ani. Cu alte cuvinte, chiar daca lista nu era corecta, banii prevazuti pentru ea (adica mai multi decit trebuia) au ramas in vigoare. Aici se mai adauga licitatiile-fantoma, cu firme care trebuie sa toace banii de la buget si care se vor bate sa inchida mine precum Petrila Est. Si, pentru ca tot am adus vorba despre aceasta mina, trebuie sa spunem ca Petrila Est este o alta inventie, aceasta lipsind cu desavirsire din acte, fiind doar o bucatica desprinsa artificial din adevarata si unica mina Petrila. Dar banii trebuiau cheltuiti si pentru inchiderea Petrilei Est (care nu era decit inceputul constructiei unei simple guri de aerisire a minei Petrila) si asa s-au evaporat 11 miliarde de lei. Este greu de crezut ca astuparea unei guri de aerisire inghite atitia bani. Carolina si Ileana, alte doua fantome din celebra lista, sint de fapt puturi ale Minei Lupeni, unde exploatarea a incetat cu multi ani in urma. La Firizoni a inceput, pe vremea lui Ceausescu, saparea unor puturi de 30 de metri, care, pina la urma, au fost dezafectate. Iar Taia este un sector al minei Lonea care a fost inchis acum 30 de ani. Enumerarea poate continua, dar concluzia este clara: singura mina reala de pe lista lui Cozma este Dilja, singura pentru care cele 60 de miliarde alocate reprezinta intr-adevar o suma corecta. Daca scadem aceasta suma din cele 283 de miliarde de lei (bani repartizati deja de la buget) ramin 223 de miliarde de lei de a caror soarta ar trebui sa se ocupe altii.

Bani tocati din buget

Dar lucrurile nu se opresc aici pentru ca si guvernul Isarescu si cel condus de Nastase continua aceasta linie pusa la cale de Miron Cozma, Radu Vasile si parafata de fostul ministru al industriilor, Radu Berceanu. Practic, pina in prezent, nici un oficial nu s-a obosit sa verifice la fata locului daca minele trecute pe lista exista sau nu. Ar mai fi de adaugat ca, in ianuarie 1999, in Valea Jiului existau in activitate, conform actelor, urmatoarele 12 mine (si nicidecum cele 19 din lista amintita): Lonea, Petrila, Petrila Sud, Dilja, Livezeni, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Barbateni, Uricani, Valea de Brazi, Cimpu lui Neag. Comparind cele doua liste se poate vedea ca doar Dilja apare in ambele. Restul, Dumnezeu cu mila si bugetul cu banii contribuabililor. Dintre acestea, la Petrila Sud si Cimpu lui Neag a demarat inchiderea in 1999. Iar dupa hotarirea de guvern cu privire la inchiderea minelor trebuiau sa mai ramina in exploatare minele Lonea, Petrila, Livezeni, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Barbateni, Uricani si Valea de Brazi.
Pentru a descilci toata aceasta poveste ne-am adresat, inca de saptamina trecuta, domnului Pompiliu Budulan, secretarul de stat pe probleme de mine din Ministerul Industriilor, cu urmatoarele intrebari: 1. Care este stadiul actual al “Programului de inchidere a minelor si atenuarea impactului social”? 2. Citi bani s-au cheltuit pina in prezent pentru inchiderea minelor si citi s-au cheltuit pentru conservarea minelor? 3. Citi din acesti bani provin de la Banca Mondiala si citi de la buget? 4. Enumerati minele care s-au inchis pina in prezent in Valea Jiului. 6. Au avut loc licitatii pentru desemnarea firmelor care sa se ocupe de inchiderea minelor? Daca da, care sint acestea? 7. Cum explicati ca pe lista cu exploatarile miniere ce trebuiau inchise au aparut mine de care nu a auzit nimeni sau la care nu se mai lucreaza de zeci de ani (Barbateni Vest, Aninoasa Sud, Carolina, Taia, Firizoni, Petrila Est etc.). Din pacate, domnul Budulan n-a mai apucat sa ne raspunda la aceste intrebari deoarece, in ultima sedinta de guvern, a fost demis.Cit despre fostii demnitari Radu Vasile si Radu Berceanu, probabil ca vacanta este cea care i-a tinut departe de intrebarile noastre. Asta nu inseamna insa ca raspunsurile legate de nebuloasa inchiderii minelor din Valea Jiului vor fi mai putin asteptate in continuare.

EI, PENTRU ASTA CINE ESTE RESPONSABIL? DIN 2001 TOT ASTEPTAM RASPUNSURI...
Articolul asta trebuia sa apara acum 18 ani: azi e mult prea tarziu
Luni, 23 Iulie 2007 23:00
s-a furat deja tot