Raluca DUMITRIU. Maghiarii, la un pas să-şi obţină, în sfârşit, autonomia. Deocamdată „cea culturală”

Negocierile între UDMR, alte formațiuni poltice ale minorităților, cu guvernul român trebuie să fie publice. Solicit publicarea proceselore verbale ale acestor negocieri.
Repet, ceea ce am mai scris, comunitățile sunt structurate social. În numele cărui grup social vorbește UDMR-ul ?? Nici într-un caz nu poate vorbi în numele comunității integrale, fiindcă ar însemna că nu există nici o diferență, la unguri sau secui, între cei mai bogați și cei mai săraci. Ceea ce nu poate fi decât fals. Altfel spus, UMDR-ul îi reprezintă pe cei bogați și vrea să-i facă pe maghiari și secui să creadă că i-ar reprezinta pe toți. De ce nu sunt întrebați ce cred și ce vor de fapt, în presa românească, maghiarii săraci și secuii săraci ?? Cred ei oare în minunea ridicării miraculoase a nivelului lor de trai prin trecerea la autonomie culturala sau și administrativ-politică?? Sau cred că vinovații de nivelul lor real de trai ar fi românii, adică proasta administrație românească? De unde atâta naivitate?? Efectul economic al acțiunii cleptocrației din România include și contribuția maghiară. Sursa este manipularea pe care naționalismul comunitar o induce și suține. Toate aceste observații sunt valabile și pentru români.
Dan Culcer

Maghiarii, la un pas să-şi obţină, în sfârşit, autonomia. Deocamdată „cea culturală”
de Raluca DUMITRIU | 03 FEBRUARIE 2010

PD-L ajută UDMR să treacă de Parlament Statutul minorităţilor naţionale, proiectul având şanse să intre în vigoare la jumătatea anului


Maghiarii, la un pas să-şi obţină, în sfârşit, autonomia. Deocamdată „cea culturală”

Premierul Emil Boc le-a cerut, ieri, deputaţilor să adopte cât mai urgent Statutul minorităţilor naţionale. De patru ani blocat în Parlament, controversatul proiect se află acum "în rândul palierului III al priorităţilor" Guvernului PD-L - UDMR, după mai multe negocieri între cele două formaţiuni. De altfel, din 2005 şi până în prezent tonul lui Emil Boc s-a mai înmuiat în privinţa legii minorităţilor. Dacă atunci el atrăgea public atenţia că "România trebuie să nu fie un poligon de încercare în privinţa unor suprastandarde în materia drepturilor minorităţilor naţionale", ieri, acesta s-a rezumat în a spune că proiectul este unul "foarte important pentru o societate democratică".

Statutul minorităţilor = autonomia culturală

Miza Statutului minorităţilor este însemnată pentru UDMR, adoptarea lui fiind echivalentă cu obţinerea autonomiei culturale pentru comunitatea maghiară. Proiectul prevede constituirea unor organisme ale minorităţilor, denumite Consilii Naţionale ale Autonomiei Culturale, care ar urma să decidă în privinţa înfiinţării sau desfiinţării unor şcoli, a destituirii directorilor unităţilor culturale, de învăţământ sau presă, precum şi a programei şcolare referitoare la limba maternă şi istoria proprie. În plus, aceste Consilii Naţionale ale Autonomiei ar funcţiona ca autorităţi administrative autonome cu personalitatea juridică, finanţate din bugetul de stat. În atribuţiile lor ar mai intra şi elaborarea unor strategii pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural mobil al minorităţilor.

UDMR: Nu avem de gând să renunţăm la Consiliile Autonomiei

Liderii UDMR sunt hotărâţi mai mult ca niciodată să treacă proiectul de Parlament. Ei nu par dispuşi să facă vreun compromis în privinţa prevederilor referitoare la înfiinţarea Consiliilor Naţionale ale Autonomiei Culturale. "Nu avem de gând să renunţăm la Consiliile Autonomiei. Nu văd nici un motiv să modificăm proiectul", ne-a declarat viceliderul deputaţilor UDMR, Erdei Istvan. Acesta a adăugat că Statutul minorităţilor reprezintă prioritatea Uniunii în această sesiune legislativă, arătând că până la sfârşitul lunii iunie proiectul ar putea fi adoptat.

Proiectul, adoptat până la jumătatea anului

Previziunea pare realistă având în vedere planul pus la cale de PD-L şi UDMR. Potrivit unor surse din cele două formaţiuni, Guvernul Boc se gândeşte să trimită Parlamentului un nou proiect al Statutului, dar cu aceleaşi prevederi, astfel încât să se evite implicarea într-o altă dezbatere a celor trei comisii sesizate - juridică, de învăţământ şi pentru drepturile omului -, care trebuie să facă un raport în acest caz şi pe masa cărora se află acum textul normativ. Preşedintele Uniunii, Marko Bela, a declarat însă, ieri, că nu este exclusă nici varianta reluării textului blocat în Camera Deputaţilor: "În principiu, ne-am înţeles să luăm proiectul existent în Parlament, care a fost rezultatul unui compromis, să luăm în considerare opinia Comisiei de la Veneţia, care, la vremea respectivă, a făcut o analiză, un raport asupra acestui proiect". De la începutul anului 2006, de când se află în discuţia acestor comisii, deputaţii PSD, PC, PRM, dar şi cei ai PD, actuali PD-L, au contestat Statutul minorităţilor. Dintre aceştia din urmă, cel mai dur critic a fost Valeriu Tabără, care susţinea că "acceptarea autonomiei culturale de către PD ar fi o gravă eroare". "Am da gir unor instituţii neconstituţionale, care nu au de ce să fie constituite", declara Tabără în urmă cu câţiva ani. Ieri, Tabără a refuzat să mai facă aprecieri pe această temă. Atunci când l-am întrebat de ce ar mai susţine PD-L Statutul minorităţilor în condiţiile în care predeverile lui nu s-au schimbat, acesta a răspuns scurt: "Depinde". După care, şi-a închis telefonul. Colegul său de partid, preşedintele Comisiei juridice, Daniel Buda, a precizat că PD-L şi UDMR vor avea o întâlnire pentru a fixa un calendar de discuţii: "Aici nu este vorba despre a accepta sau respinge ceva. O să facem şi o evaluare la nivel european a drepturilor minorităţilor, iar apoi vom aborda fiecare aspect şi vom armoniza prevederile", a spus Buda.
raluca.dumitriu@gandul.info