Întotdeauna, în istoria omenirii, meștesugul guvernării a
fost monopolizat de indivizii cei mai ignoranți, cei mai șarlatani și mai pungași ! (Thomas Paine)
Paul GOMA împlinește 76 de ani, astăzi, 2 Octombrie 2011
Nu stiu cat de constient este compatriotul nostru, Paul Goma, de ce
a exprimat la 10 ianuarie 1776 celebrul Thomas Paine, insa eu, deindata
ce am reflectat la citatul de mai sus, mintea mi-a zburat catre marea
noastra personalitate, din satul Mana, Basarabia. La acest nivel este
situata lupta de o viata, a lui Paul Goma, pentru adevar si pentru
dreptate. Da, basarabeanul nostru lupta si cu ocupantii, fara doar si
poate, insa cu guvernantii duce greul bataliei, ce n-a inceput ieri si
nu se va termina maine. Fara constiinte de talia lui Goma, viata ar
arata ca un spectacol in care unii numai dau ordin, iar ceilalti executa
totul, fara sa cracneasca. Sau, mai la obiect, doi lupi si un miel ar
vota pentru componenta pranzului, fara ca mielul sa poata vreodata
contesta rezultatul votarii. Avem puterea sa ne imaginam cum ne-ar fi
viata fara constiinte nationale de talia lui Paul Goma? Avem
intelepciunea sa patrundem cum este cu putinta sa traiesti 9 ani intr-un
loc, si acestia fiind anii copilariei, iar despre acel loc, numit
Basarabia, sa scrii peste 60 de carti, toate fiind scrise, numai, in
mult-patimita limba romana? Avem sufletul pregatit sa patrundem in
legaturile extraordinar de puternice dintre omul Goma si bastina sa?
Acum, exact o luna de zile ma aflam la Chisinau, in studiourile
postului de radio "Vocea Basarabiei", fata in fata cu minunata
realizatoare de emisiuni radio, Maria Saharneanu.
Aproape jumatate din
interviu s-a bazat pe situatia lui Paul Goma. Am inceput cu propria-mi
copilarie petrecuta in locul unde dansul avea domiciliul obligatoriu, pe
malul bratului Borcea si am incheiat cu indignarea de care sunt cuprins
atunci cand aud ca Paul Goma nu ar vrea sa se intoarca la bastina.
Numai o data s-a auzit ca nu stiu ce mare personalitate a lumii a primit
pasaportul unui stat, in semn de onoare pentru acel stat sa aiba
printre cetatenii sai acea personalitate? Si, respectiva persoana nici
nu a facut vreo cerere, ci pur si simplu a primit pasaportul drept
cadou! Ei, bine, Paul Goma nu vrea cadouri, fiindca nu crede in ele.
Dansul vrea numai si numai ce i s-a FURAT, in mod abuziv, nu cu
subtilitati.
Este asa de greu de inteles acest lucru? Mai cu seama ca
familia Goma refuza, categoric, orice alta cetatenie din lumea aceasta.
Cati dintre noi ne aflam intr-o astfel de performanta, aproape de
neimaginat? Citeam zilele trecute o fraza atat de incarcata de
semnificatie, incat poate fi luata ca o sinteza a vietii, nici mai mult,
nici mai putin. Fraza apartine basarabeanului, romanului si, mai ales,
OMULUI, pe numele sau, Paul Goma; "APOI, CAND AI PIERDUT APROAPE -
TOTUL, RAMANAND DOAR CU 'NISTE PRINCIPII', NU LE INCALCI SI PE ACELEA,
MACAR CA SA NU PIERZI TOTUL-TOTUL-TOTUL." Se pare ca asta este "buba"
ce n-o poate lumea intelege. Si, pe aceasta buba isi bazeaza
explicatiile sarlatanii, de care vorbea Thomas Paine acum 235 de ani.
Cum altfel sa-mi explic, ca si la Mana, unde am fost cu vestitul autor
al lucrarii "Stalin mi-a furat copilaria', Boris Leu Vasiliev, oamenii
stiu ca "Goma nu doreste să revina la bastina".
Chiar asa? Mai să fie,
mai sa fie! Si un nebun si-ar dori sa-si revada plaiurile natale, dupa
atâta amar de vreme, nu credeti?
Este asa de greu de demonstrat acest
lucru? Oare nu atacatorul trenului englezesc, incarcat cu bani, prin
anii '60, fugit in America de Sud, a cerut sa revina ACASA, in Anglia,
chiar intr-un carucior pentru invalizi, fiind constient ca-l asteapta
doar o puscarie? De ce a cerut acesta sa se intoarca? De nebun? Nu,
cu certitudine, nu! A cerut asta, din cauza dorului extraordinar de
patrie, acel dor care te seaca, te imbolnaveste, fara nici un fel de
exagerare.
Dorul acesta ii este caracteristic si compatriotului nostru,
fara sa fi spart nici macar o sticla, daramite ditamai vagonul cu
bani. Poate ca guvernantii actuali ar trebui verificati in legatura cu
vagonul financiar; s-ar completa atatea gauri in buget "ghe
numa'-numa'", vorba maramuresanului.
Anul trecut ciocneam cate un pahar
cu vin la sediul prestigiosului saptamanal, de la Chisinau, "Literatura
si arta", in cinstea intoarcerii la obârsii a marelui scriitor
roman-basarabean. Când am ajuns la New York, pe 2 octombrie, m-am
dezumflat citind ce era prin presa; adica, se amana atat de dorita
intoarcere!
Inteleg ca se amana, dar, am voie sa intreb, până când? Nu
de alta, dar stiu, din intelepciunea poporului, ca omul planuieste,
dar, numai Dumnezeu hotăraște! Sa ne aflam in fata unei situatii, in
care oamenii hotarasc in locul lui Dumnezeu? Daca asa sta treaba, apoi,
eu ma indoiesc de mâinele nostru. Va mai fi el, nu va mai fi?
Aceasta-i întrebarea! Astea fiind spuse, eu ma retrag ca sa astept in
liniste, ce va sa vina. Că nu miroase a bine, oricum a-i da-o!
Nu inainte de a-i ura lui Paul Goma, sa ne traiasca, indiferent de
ce-ar urma si sa nu uite ca speranta nu trebuie să moara vreodată.
Libertatea este exact acel miel de care vorbeam mai sus, foarte bine
inarmat, ce contesta votul in privinta prânzului.
Cum sa contestam,
noi, ceva, in fata lupilor, daca nu suntem inarmati cu Paul Goma?
LA MULTI ANI, STIMATE COMPATRIOT SI, FIE, CA REINTALNIREA NOASTRA
SA SE PRODUCA LA OBARSIE, UNDE ZAC OSEMINTELE INAINTASILOR! ASA SA NE
AJUTE, BUNUL DUMNEZEU!
Florin Carlan sau Malus Dacus,
02 octombrie 2011,
New York
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu