(Bucuresti, 5.09.2011) Monica Macovei: Scrisoare deschisa - Proiect de modificare a Legii minelor nr. 85/2003
In atentia:
Domnului Iulian Iancu, Presedinte, Comisia
pentru Industrii si Servicii – Camera Deputatilor
Membrilor Comisiei pentru Industrii si Servicii
Membrilor Camerei Deputatilor
Domnule Presedinte,
Va trimit atasat “Raportul de analiza privind expunerea viciilor de constitutionalitate si de tehnica legislativa a propunerii de modificare a Legii minelor nr. 85/2003”, datat 31 august 2011, si va rog sa organizati o dezbatere in cadrul Comisiei pentru Industrii si Servicii cu reprezentanti ai societatii civile si ai mass-media, avand in vedere aspectele controversate ale acestei initiative legislative, impactul major si interesul public.
Raportul a fost intocmit de Asociatia ALBURNUS MAIOR, Asociatia SALVATI BUCURESTIUL, Asociatia TRANSILVANIA VERDE si Asociatia MAI MULT VERDE.
Potrivit informatiilor publice de pe site-ul Camerei Deputatilor, proiectul are numarul de inregistrare 549/02.11.2009.
Cu stima,
Monica Macovei, Deputat – Parlamentul European
Originalul Raportului, în format pdf, poate fi încărcat de aici.
ÎN ATENTIA
MEMBRILOR CAMEREI DEPUTATILOR
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
EXPUNEREA VICIILOR DE CONSTITUȚIONALITATE ȘI
DE TEHNICA LEGISLATIVA A
PROPUNERII DE MODIFICARE A LEGII MlNELOR NR. 85/2003
31 AUGUST, 2011
RAPORT DE ANALIZĂ LEGISLATiVĂ - PROPUNEREA DE MODIFICARE A LEGII MINELOR 85/2003
PAGINA 2
Cuprins:
PREVEDERI ILEGALE ALE PROPUNERII LEGISLATIVE
PROPUNEREA LEGISLATIVĂ
Problema Utilitătii Publice
Problema Exproprierii - Drepturile omului
Problema Codului Silvic
Problema Patrimoniului Cultural
Problema Principiului Neretroactivitătii
Problema Autorizării Lucrărilor de Constructie
Problema Fondului Funciar si a Urbanism ului
Au contribuit la realizarea acestui raport:
Asociatia ALBURNUS MAIOR
Str. Principală, nr. 299, Roşia Montană sau Str. D. Francisc, nr. 10, ap. 5, Cluj Napoca Tel/Fax: 0264-599 204 /
E-mail: alburnusmaior@ngo.ro
Web: www.rosiamontana.org
Asociatia TRANSILVANIA VERDE
400750 Cluj-Napoca, O.P. 1., C.P. 1154 Tel: 0744-603 930
E-mail: contact@greentransylvania.ro Web: www.greentransylvania.ro www.greendex.ro
Asociatia SALVATI BUCURESTIUL
Bd. M. Kogalniceanu, nr. 10, corp A+B Et. 1, ap. 3D, sector 5, Bucureşti
Tel: 031-436 39 66/0767-576794 E-mail: contact@salvatibucurestiul.ro Web: www.salvatibucurestiul.ro
Asociatia MAI MULT VERDE
Str. Icoanei 96A, et. 3, sector 2, Bucureşti Tel. : 031-824 10 20 / Fax: 031-824 10 21 E-mail: asociatia@maimultverde.ro
Web: www.maimultverde.ro
RAPORT DE ANALIZA LEGISLATIVA - PROPUNEREA DE MODIFICARE A LEGII MINELOR 85/2003
PAGINA 3
PROPUNEREA LEGISLATIVĂ
Propunerea legislativă iniţiată de senatorii Toni Greblă (PSD) şi Ion Ruşeţ (PDL), Pl-x. 549/20091, pentru modificarea şi completarea Legii mine lor nr. 85/2003 a fost adoptată de Senatul României în şedinţa din data de 27 octombrie 2009 şi este în prezent în dezbatere la Camera Deputaţilor, cameră decizională în acest caz.
Propunera legislativă a senatorilor Greblă şi Ruşeţ conţine o serie de prevederi care încalcă grav drepturile fundamentale ale cetătenilor României.
,
PREVEDERI ILEGALE ALE PROPUNERII LEGISLATIVE
Articolele 101_1016 propuse spre a fi introduse în Legea minelor re strâng în mod dramatic dreptul de proprietate privată prevăzut de Constituţia Românei la articolul 442• Detaliem mai jos câteva dintre prevederile care, în opinia noastră, încalcă grav Constituţia, tratate şi convenţii internaţionale ratificate de România precum şi norme elementare de tehnică legislativă.
Problema Utilitătii Publice
1. Art. 102: "Se declară de utilitate publică lucrările miniere pentru exploatarea substantelor minerale utile care se execută în baza unei licente de exploatare."
Conform acestei prevederi, şi datorită faptului că propunerea legislativă mai prevede şi derogarea de la art. 6 din Legea nr. 33/1994 care reglementează exproprierea pentru cauză de utilitate publică", orice fel de operaţiune minieră pentru care există o licenţă de exploatare este considerată de utilitate publică. Acest fapt este legiferat indiferent dacă statului român şi implicit cetăţenilor acestei ţări, le revin majoritatea beneficiilor din proiectul minier respectiv sau nu, sau dacă exploatarea minieră înfrânge o altă cauză de utilitate publică, cum ar fi protejarea monumentelor istorice. Norma constituţională sus citată" face referire
http://www.cdep.ro/proiecte/2009/500/40/9/se549.pdf
Relevant este în special alineatul (3) al art. 44 din Constituţie, care prevede: "Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire".
Art. 101: "Prin derogare de la prevederile art. 6 din Legea nr. 33/1994 privind expropriere a pentru cauză de utilitate publică, cadrul juridic pentru reglementarea măsurilor în scopul asigurării terenurilor necesare desfăşurării lucrărilor miniere pentru exploatarea substanţelor minerale utile este cel prevăzut la art. 102_1017".
Vezi art. 44, alin. (3) din Constituţia României.
4
RAPORT DE ANALIZĂ LEGISLATiVĂ - PROPUNEREA DE MODIFICARE A LEGII MINELOR 85/2003
PAGINA 4
precisă la "utilitatea publică stabilită potrivit legii", aşadar printr-o evaluare de la caz la caz şi ca urmare a unei proceduri statuate tot prin lege. De aici, rezultă că declararea in abstracto şi apriori a oricărei exploatări miniere ca fiind de utilitate publică nu este numai abuzivă, ci şi profund neconstituţională. În aceste condiţii, orice investitor privat care obţine o licenţă de exploatare are dreptul să exproprieze de bună voie proprietăţile vizate, chiar dacă proiectul prevede profituri în majoritate investitorului privat, neputând astfel fi considerat nici de utilitate publică şi nici de interes naţional. De exemplu, în cazul Roşia Montană investitorul Gabriel Resources deţine peste 80% din proiectul de exploatare a aurului.
Prin formularea tendenţioasă a acestei propuneri de modificare legislativă, considerăm că se încalcă dispoziţiile constituţionale şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului" care a statuat că o privare de proprietate trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească o cauză de utilitate publică, să fie conformă normelor de drept intern şi să respecte un raport de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul vizat. Considerăm că atât cauza de utilitate publică cât şi raportul de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul vizat sunt elemente care lipsesc sau sunt violate în cadrul proiectelor de minerit de interes privat.
Problema Exproprierii - Drepturile omului
2. Art.103: ,,(1) Pentru lucrările declarate de utilitate publică în condiţiile art.Iu", expropriator este statul român, prin titularii licenţelor de exploatare, operatori economici" şi Art. 108: "Plata despăgubirilor pentru imobilele ce urmează a fi expropriate în temeiul prevederilor art. 105 alin. 1 se face de titularul de licenţă direct titularilor drepturilor reale, în numerar sau prin consemnarea sumelor într-un cont bancar la dispoziţia acestora."
Conform legislaţiei româneşti", expropriator nu poate fi titularul de licenţă în numele statului român ci doar statul român direct, el fiind astfel responsabil şi de plata despăgubirilor. Introducerea prevederii conform căreia titularul licenţei realizează exproprierea şi plăteşte despăgubirile demonstrează încă o dată că în intenţia iniţiatorilor acestei modificări legislative se urmăreşte substituirea autorităţilor statului român cu companii private care pot deţine la un moment dat licenţe de exploatare în România, investindu-le pe acestea din urmă, în mod abuziv şi discriminatoriu, cu atribute de exercitare a unor puteri statale. Acest fapt ar duce la un abuz fără precedent asupra deţinătorilor de imobile aflate în calea realizării unor proiecte de minerit, deoarece proprietătile private ale acestora se vor afla la dispoziţia unor companii private ce pot fi înregistrate în paradisuri fiscale, aşa cum este de exemplu Gabriel Resources Ltd.
Vezi deciziile Curţii Constituţionale a României care menţionează expres această jurisprudenţă.
Legea nr. 33/1994, art. 12 alin. (2): "Expropriator, în înţelesul prezentei legi, este statul, prin organismele desemnate de Guvern, pentru lucrările de interes naţional, şi judeţele, municipiile, oraşele şi comunele, pentru lucrările de interes local".
RAPORT DE ANALIZĂ LEGISLATiVĂ - PROPUNEREA DE MODIFICARE A LEGII MINELOR 85/2003
PAGINA 5
3. Art. 1012: ,,(2) Judecarea cauzelor ce au ca obiect exproprierile pornite în temeiul prezentei legi se face cu precădere, iar termenele stabilite în cursul judecăţii de către instanţele învestite nu pot fi mai mari de 7 zile" şi ,,(3) Instanţa competentă poate suspenda executarea unui act emis în procedura exproprierii dacă se depune o cauţiune de 10% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauţiune de până la 10.000 de lei".
Prevederile articolului 1012 sunt neconstituţionale şi încalcă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), după cum se precizează şi în punctul de vedere al Guvernului" din data de 16.06.2010. Prin scurtarea termenelor de judecată la 7 zile, excepţie nejustificată în faţa altor cauze judecate, expropriatul nu ar avea nici măcar timpul necesar să îşi pregătească documentele necesare pentru instanţă. Mai departe, instituirea unei cauţi uni pentru suspendarea executării unui act emis în procedura exproprierii reprezintă o gravă încălcare a accesului liber la justiţie, fapt menţionat şi în decizia CEDO din 20.12.2007 în cazul "Iosif ş.a. împotriva României".
Problema Codului Silvic
4. Art. 1015: ,,(4) Prin derogare de la prevederile art.40 din Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare, solicitările de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul forestier naţional necesare pentru lucrările miniere se aprobă de conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, indiferent de suprafaţă" şi ,,(5) Scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a terenurilor prevăzute la art.Itr' şi art.Ifl" se exceptează de la aplicarea prevederilor art.7 alin.(3) şi (4) şi art.34 alin.(2) din Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare".
Proiectul de lege prevede o serie de derogări de la legile statului român, cum ar fi Codul silvic, şi creează premisele sustragerii operatorilor economici deţinători de licenţe miniere de la legislaţia ţării pe care alţi operatori economici sunt obligaţi să o respecte. În acest context, proiectele de minerit care prin natura lor afectează, de multe ori în mod grav, mediul înconjurător nu trebuie exceptate de la prevederile legislaţiei cu privire la mediu (păduri în cazul de faţă) ci ar trebui constrânse prin lege să respecte norme chiar mai stricte comparativ cu alţi operatori economici.
Problema Patrimoniului Cultural
5. Art. 11: ,,(3) Adoptarea unei hotărâri a Guvernului este necesară în cazul în care nu se efectuează descărcarea de sarcina arheologică şi/sau declasificarea respectivelor zone" şi ,,(5) Prin derogare de la prevederile art.5 din Ordonanţa Guvernului nr.43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru activităţi miniere,
http://www.cdep.ro/proiecte/2009/500/40/9/pvg549bis.pdf
RAPORT DE ANALIZĂ LEGISLATiVĂ - PROPUNEREA DE MODIFICARE A LEGII MINELOR 85/2003
PAGINA 6
certificatul de descărcare de sarcină arheologică se emite pentru fiecare parte de teren din perimetrul de exploatare care poate fi redată activităţilor umane curente".
Prin prevederile art. 11, alin. (3) şi (5), proiectele de minerit primesc statut special şi, odată obţinut certificatul de descărcare de sarcină arheologică pot proceda la distrugerea unor monumente istorice clasificate fără a mai fi nevoie de avizul Guvernului în acest sens. Mai mult, contrar spiritului legislaţiei de protecţie a patrimoniului, prin care monumentele ar trebui protejate în întregul lor, proiectul de lege permite mutilarea acestora prin scoaterea selectivă a unor terenuri necesare proiectului de minerit de sub protecţia legii, prin derogare de la Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000.
6. Art. 11: ,,(6) În termen de 5 zile de la data primirii solicitării titularului unei licenţe miniere pentru eliberarea certificatului de descărcare arheologică, serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional transmit documentaţia depusă de beneficiar către Comisia Naţională de Arheologie sau Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, după caz".
Prin derogarea sus citată, se dă posibilitatea emiterii certificatului de descărcare de sarcină arheologică în absenţa raportului de cercetare arheologică preventivă, deci fără efectuarea de săpături arheologice, căci conform actualei proceduri privind descărcarea de sarcină arheologică, după ce primirea cererii pentru eliberarea certificatului de descărcare de sarcină arheologică din partea investitorului, direcţia trebuia să urmeze pasul procedural al solicitării adresate investitorului, de a depune raportul de cercetare arheologică preventivă. Ori acum, dacă direcţia ca în 5 zile de la primirea solicitării să trimită deja documentaţia depusă de beneficiar către Comisia de Arheologie, se crează practic un vid de reglementare care dă posibilitatea investitorului să nu mai depună raportul de cercetare.
Problema Principiului Neretroactivitătii
Art. 21: ,,(2) Prevederile legale existente la data acordării licenţei rămân valabile pe toată durata acesteia, cu excepţia apariţiei unor eventuale dispoziţii legale mai favorabile titularului."
Art. 21, alin. (2) prevede o excepţie de la principiul neretroactivităţii legii similar excepţiei legii penale mai favorabile, ceea ce încalcă de asemenea norma constituţională a neretroactivităţii legii. Astfel, întreg spiritul modificării legislative propuse este viciat de prevederi care favorizează până la extrem titularii de licenţe miniere, în detrimentul drepturilor fundamentale ale cetăţenilor care deţin proprietăţi ce ar urma să fie expropriate pentru interesul unor firme private.
Problema Autorizării Lucrărilor de Constructie
7. Art. 431: "Prin derogare de la prevederile art.2 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea
RAPORT DE ANALIZĂ LEGISLATiVĂ - PROPUNEREA DE MODIFICARE A LEGII MINELOR 85/2003
PAGINA 7
executării lucrărilor de construcţie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, certificatul de urbanism obţinut în scopul desfăşurării de activităţi miniere este independent şi separat de toate avizele şi aprobările eliberate în baza sa, în vederea obtinerii autorizatiei de constructie. În cazul în care certificatul de urbanism expiră sau devine inaplicabil ori invalid, toate avizele şi aprobările obţinute în baza certificatului de urbanism rămân în vigoare, cu excepţia cazului în care acestea au fost obţinute prin nerespectarea sau cu încălcarea legii.".
Art. 431 prevede o derogare de la Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de constructie astfel încât avizele obtinute în baza unui certificat de urbanism expirat sau invalid să rămână valabile. Derogarea sifdeaza definitia de baza si rolul conferit
certificatului de urbanism de legislatia privind amenajarea teritoriului si urbanismul precum si cea privind autorizarea lucrarilor de constructii. Certificatul de urbanism este un act administrativ cheie in orice procedura de autorizare a unei constructii noi si este indisolubil legat de toate avizele si actele necesare emiterii autorizatiei de construire. Prin certificatul de urbanism se face punerea in aplicarea a documentatiilor de urbanism in vigoare pentru localitatea respectiva. Prin certificatul de urbanism se stabilesc avizele si acordurile pe care titularul de proiect trebuie sa le solicite si obtine in vederea obtinerii, intr-un final, a autorizatiei de construire. Numai detinerea unui certificat de urbanism valabil da dreptul titularului de proiect sa solicite si sa obtina avizele necesare eliberarii autorizatiei de construire.
Este inadmisibil ca avize obţinute în baza unui alt aviz care este expirat ori invalid să rămână valabile, deoarece acest fapt ar reprezenta o sfidare a însăşi principiilor elementare de drept administrativ şi ar crea discriminări nejustificate în favoarea operatorilor economici din domeniul mineritului. Având în vedere aceea că un certificat de urbanism poate fi declarat invalid numai printr-o sentinţă judecătorească pronunţată de o instanţă competentă, titularul este astfel scutit de obligaţia respectării unor sentinţe judecătoreşti.
Problema Fondului Funciar si a Urbanismului
În acelaşi spirit, art. 401 şi art. 432 şi 433 prevăd de ro gări de la Legea fondului funciar nr. 18/1991, art. 92, alin. (2) şi (3), de la Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, din nou oferind operatorilor economici titulari de licenţe de exploatare un statut favorizat, nejustificat. Aceste derogări nu fac decât să creeze premisele ca operatorii economici privaţi din domeniul mineritului să nu fie obligaţi să respecte legislaţia României în acelaşi mod cu alţi operatori economici privaţi, care activează în alte domenii. Este de asemenea cel puţin suspect faptul că prezentul proiect de modificare a Legii minelor prevede de ro gări cu precădere în legătură cu actele şi procedurile cu care compania Roşia Montană Gold Corporation a întâmpinat dificultăţi majore în demararea proiectului Roşia Montană, cum ar fi problema certificatului de urbanism.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu