Logica guvernului Boc a fost și este mereu șchioapă. Pe de o parte acordă, la cerere, tuturor cetăţenilor români şi descendenţilor acestora până la gradul 3 posibilitatea redobândirii cetăţeniei române, pe de altă parte prespune că descendenții până la gradul 3 cunosc limba română și nu au nevoie să facă interviul care ar putea proba acest lucru.
Ipoteza este delirantă. De aceea nici nu mai e nevoie de interviu. Poate că are dreptate. Într-o țară mare, dincolo de oceanul Atlantic, practica interviului este obligatorie. Limba engleză este unica legătură trans-etnică în acel cocktail de limbi. La noi, unde se zice deja că avem demult un stat multinațional, ca argument pentru viitoarea sa dezmembrare, nu mai e nevoie de o limbă de comunicare transetnică, engleza va înlocui româna, poate, dacă ne lăsăm dizolvați.
Un cetățean român, de naționalitatea română, emigrat în nu știu ce țară nu are cum să asigure automat cunoașterea limbii române descedenților săi. Alt cetățean român de naționalitate maghiară, emigrat în Ungaria, voitor să recapete cetățenia română pentru el și descendeții săi, nu va putea dovedi că ar fi cunoscut sau ar cunoaște română nici el, nici descendenții, fiindcă nu există nici un motiv ca să o fi practicat în familie sau școală, în Ungaria, dacă nu avea absolută nevoie. Nemai vorbind că școli românești în Ungaria există puține și într-o zonă precisă, la graniță.
La fel, se poate imagina că stau lucrurile cu cetățenii israelieni care ar avea năstrușnica idee de a-și recupera cetățenia română pentru ei și descendenții lor. Deși se pare că există asemenea aventurieri, ca să fac aluzie la bancul cu Ițic care a rămas în România și nu a cerut emigrarea înainte de 1989, catalogat «aventurier» de corelegionarii sau conaționalii săi, evrei emigrați. De ce mai aduce vorba despre aceste verificări rămase valabile pentru alții, marele nostru prim ministru Boc? In acest condiții, cui și de ce i s-ar mai cere să cunoască limba română sau să aibă cunoștințe elementare despre România, dacă nefăcând parte din această categorie privilegiată a «foștilor», ar avea ideea bizară de a cere acordarea cetățeniei române. Poate chinezilor, turcilor, kazahilor sau kazarilor, altor emigranți în drum spre Occidentul paradisiac?
Cât privește dovada unei «buni comportări» şi proba că «nu au fost condamnaţi în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îi face nedemni de a fi cetăţeni români», care se face în orice țară normală, pe baza unui certificat, extras de cazier, la noi nu se precizează -în comunicat- cum se va face proba. Probabil, fiindcă Boc este un naiv și un om de bine, ar fi suficient să-i șoptească la ureche, catindatul la cetățenie sau redobândire, că el și neamul său sunt oameni cinstiți, pe cuvânt de onoare, nu-i așa. Dar este sau măcar a fost, în ultimele decenii, România, o țară normală?
Dan Culcer
Tema: Şedinţa de Guvern din 15.04.2009
Simplificarea procedurii de acordare a cetăţeniei române pentru foştii cetăţeni români
GUVERNUL ROMANIEI
Guvernul a decis simplificarea procedurii de acordare a cetăţeniei române pentru foştii cetăţeni români care au dobândit cetăţenia română prin naştere şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicată fără voia lor.
În acest sens, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată în şedinţa de astăzi, Executivul a modificat şi completat Legea cetăţeniei române nr. 21/1991.
Prin această Ordonanţă de Urgenţă am urmărit să simplificăm, pe de-o parte, procedurile de acordare a cetăţeniei române şi, pe de-altă parte, urgentarea şi scurtarea unor termene prevăzute de actuala lege a cetăţeniei române (...). Dăm posibilitatea tuturor cetăţenilor români şi descendenţilor acestora până la gradul 3 să redobândească cetăţenia română, la cerere, a precizat primul-ministru Emil Boc la finalul şedinţei de Guvern.
Potrivit actului normativ, cetăţenii români şi descendenţii acestora până la gradul 3 pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc următoarele condiţii:
· dovedesc, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român şi declară că nu întreprind sau sprijină şi nici în trecut nu au întreprins sau sprijinit acţiuni împotriva ordinii de drept ori a siguranţei naţionale;
· au împlinit vârsta de 18 ani;
· sunt cunoscuţi cu o bună comportare şi nu au fost condamnaţi în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îi face nedemni de a fi cetăţeni români;
Prin modificarea Legii cetăţeniei, a fost eliminată procedura interviului, care îngreuna nejustificat procedura de adoptare a cetăţeniei române. Întrucât e vorba, aşa cum am spus, de foşti cetăţeni români care au deţinut cetăţenia română, nu se mai impune suplimentar condiţia interviului pentru a verifica dacă ei cunosc sau nu limba. Fac precizarea că această condiţie rămâne în continuare în vigoare pentru alte persoane care nu au avut niciodată cetăţenia română, dar care doresc să dobândească cetăţenia română în condiţiile legii, a declarat premierul Emil Boc.
Termenul de verificare a condiţiilor pentru acordarea cetăţeniei va fi de maximum cinci luni de la depunerea cererii. Până în prezent, termenul era de cel puţin 6 luni de zile.
În acest sens, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată în şedinţa de astăzi, Executivul a modificat şi completat Legea cetăţeniei române nr. 21/1991.
Prin această Ordonanţă de Urgenţă am urmărit să simplificăm, pe de-o parte, procedurile de acordare a cetăţeniei române şi, pe de-altă parte, urgentarea şi scurtarea unor termene prevăzute de actuala lege a cetăţeniei române (...). Dăm posibilitatea tuturor cetăţenilor români şi descendenţilor acestora până la gradul 3 să redobândească cetăţenia română, la cerere, a precizat primul-ministru Emil Boc la finalul şedinţei de Guvern.
Potrivit actului normativ, cetăţenii români şi descendenţii acestora până la gradul 3 pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc următoarele condiţii:
· dovedesc, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român şi declară că nu întreprind sau sprijină şi nici în trecut nu au întreprins sau sprijinit acţiuni împotriva ordinii de drept ori a siguranţei naţionale;
· au împlinit vârsta de 18 ani;
· sunt cunoscuţi cu o bună comportare şi nu au fost condamnaţi în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îi face nedemni de a fi cetăţeni români;
Prin modificarea Legii cetăţeniei, a fost eliminată procedura interviului, care îngreuna nejustificat procedura de adoptare a cetăţeniei române. Întrucât e vorba, aşa cum am spus, de foşti cetăţeni români care au deţinut cetăţenia română, nu se mai impune suplimentar condiţia interviului pentru a verifica dacă ei cunosc sau nu limba. Fac precizarea că această condiţie rămâne în continuare în vigoare pentru alte persoane care nu au avut niciodată cetăţenia română, dar care doresc să dobândească cetăţenia română în condiţiile legii, a declarat premierul Emil Boc.
Termenul de verificare a condiţiilor pentru acordarea cetăţeniei va fi de maximum cinci luni de la depunerea cererii. Până în prezent, termenul era de cel puţin 6 luni de zile.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 15.04.2009
Data: 15.04.2009
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu