România, nevoită să ramburseze datoriile contractând alte datorii
ieri, 23:59
Preşedintele Traian Băsescu a confirmat ieri ceea ce a scris Ziarul Financiar: un nou acord de împrumut cu FMI; În pofida promisiunilor Guvernului şi ale BNR că sunt bani pentru rambursarea creditului enorm de 20 mld. euro, parafat în martie 2009, datoriile făcute nu pot fi plătite decât prin alte datorii. Preşedintele României Traian Băsescu a anunţat ieri la începutul unei discuţii cu Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI pentru România, că în luna octombrie va fi discutată continuarea acordului cu Fondul.
Încă nu este clar care va fi tipul noului acord, adică dacă vom continua să luăm bani de la Fond sau va fi doar un acord preventiv, adică un acord care nu presupune tragerea banilor, ci doar o garanţie că statul îi poate împrumuta dacă este nevoie. Oricum, aceasta înseamnă că statul român intră în spirala datoriilor achitate din alte datorii, ceea ce este cea mai uşoară cale pentru un stat să devină dependent de datoria externă şi să nu-şi mai găsească drumul spre dezvoltare. Situaţia este mult mai rea decât cea prezentată de Guvern şi Banca Naţională în martie 2009, când au anunţat peste noapte un împrumut de 20 de miliarde de euro, cel mai mare din istoria României şi cât jumătate din bugetul ţării şi arată eşecul administrării finanţelor ţării.
"De această dată vă aflaţi în România doar pentru a celebra aniversarea Băncii Naţionale a României. Mă bucur să vă văd din nou. Mă uit spre vizita din octombrie, când nu va fi o sărbătoare, ci o evaluare a dificultăţilor pe care le întâmpinăm", a spus Băsescu la începutul întrevederii cu Jeffrey Franks.
Propunerea preşedintelui către reprezentantul FMI a fost ca, la momentul vizitei din octombrie, să fie luat în considerare viitorul acord dintre România şi FMI: "Să vedem dacă soluţia corectă este extinderea acordului existent sau să avem un acord preventiv - acesta este mesajul meu principal către dumneavoastră şi, în acelaşi timp, dorim să continuăm împreună reformele structurale şi absorbţia fondurilor europene. Trebuie să creăm spaţiul fiscal necesar pentru absorbţia fondurilor europene".
Recent, Jeffrey Franks a declarat că guvernul şi-a exprimat interesul pentru a avea un nou aranjament, însă a subliniat că este prematură discuţia pentru că mai sunt mai multe luni din actualul acord.
ZF a scris în ediţia de luni că Guvernul Boc remaniat se pregăteşte să înceapă luna viitoare negocierile cu FMI pentru un nou împrumut prin care să fie asigurată inclusiv rostogolirea ratelor din acordul actual de aproape 13 mld. euro care expiră în primăvara anului viitor.
Necesarul de finanţare este ridicat în acest moment şi va rămâne ridicat şi în anii următori. În 2011 România va avea de finanţat un deficit bugetar de cel puţin 6 mld. euro, dacă va reuşi să reducă nivelul acestuia la 4,4% din PIB, de la 6,8% din PIB în acest an. Către FMI va avea de achitat peste 280 mil. euro, iar în 2012, când începe rambursarea ratelor de capital, nota de plată va creşte la 1,8 mld. euro.
"În cazul României nu mai putem vorbi despre o datorie publică mică în acest moment, iar profilul acesteia pe maturităţi nu este unul favorabil - mare parte din datorie fiind pe termen scurt, ceea ce face ca necesarul de refinanţare a acesteia să fie mare. În plus, deficitul bugetar este foarte mare", a comentat Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Raiffeisen este una dintre băncile care are cele mai mari expuneri pe titluri de stat emise de statul român.
În aceste condiţii, Dumitru apreciază că un potenţial nou acord cu FMI şi Comisia Europeană ar putea acoperi o parte din necesarul de finanţare ridicat din anii următori, dar ar fi şi o sursă de credibilitate în faţa investitorilor.
"Statul s-ar putea împrumuta în condiţii mai bune în cadrul unui nou acord cu FMI şi Comisia Europeană şi ar exista o garanţie că reformele structurale vor fi continuate."
România a cumpărat timp prin acordul de anul trecut pentru a face ajustarea mai uşoară, în opinia lui Dumitru, care este şi preşedintele Consiliului Fiscal. "Dacă nu ar fi fost semnat acordul cu FMI şi CE, statul ar fi fost nevoit să se împrumute doar de pe piaţa internă, la dobânzi foarte mari, sau chiar să se afle în imposibilitatea de a se finanţa. Acordul de finanţare externă este o măsură temporară, menită să facă ajustarea economică mai uşoară, mai suportabilă, şi să ofere răgazul necesar pentru a face reforme structurale."
La momentul contractării împrumutului în 2009, autorităţile au afirmat că supravegherea internaţională va da credibilitate României, permiţându-i astfel să se împrumute mai ieftin de pe pieţele de capital. Experienţa Ungariei, care a renunţat la acordul cu FMI şi se finanţează în continuare pe piaţa de capital, pune însă sub semnul întrebării aceste argumente.
Poate să finanţeze România deficitul doar de pe pieţe, fără FMI?
România ar putea finanţa deficitul bugetar fără FMI cu o condiţie: să fi dat dovadă până acum de implementarea în mod credibil a ajustării fiscale. În realitate noi am ratat ţintele chiar şi cu supravegherea FMI, susţine Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank, bancă ce este, de asemenea, unul din creditorii statului român. Atunci la ce a mai fost de folos FMI?
"Renunţarea la FMI ar fi posibilă dacă se adoptă măsuri dure de ajustare fiscală şi dacă acestea dau roade rapid. Altfel, capacitatea de auto-finanţare ar avea de suferit puternic. Un nou acord cu FMI e necesar fiindcă ar oferi pieţelor garanţia implementării reformelor fiscale în România. Noi am arătat până acum în ultimii 10-15 ani o capacitate redusă de autoguvernare, deci nu există garanţia continuării ajustării fiscale, iar politicul este o ameninţare permanentă", a spus Chideşciuc. El consideră că nu va fi vorba de un nou împrumut financiar, ci mai degrabă de un acord preventiv sau de instrumentul recent introdus - PCL (precautionary credit line) - care se adresează ţărilor cu vulnerabilităţi moderate.
Şi analistul Dragoş Cabat consideră că România ar putea să se orienteze şi spre varianta unei linii de credit preventive, noua facilitate anunţată de FMI la sfârşitul lunii august sau să opteze pentru un acord de tip preventiv. "România are nevoie doar de garanţia FMI în spate, nu mai mult, ca să revină pe pieţe şi să acceseze la costuri bune. Un acord de tip preventiv ar fi mai normal. Ar fi suficient să ne ţină deschise uşile către investitorii privaţi internaţionali. Şi am putea să ne finanţăm de pe pieţe. Acordul cu FMI este în primul rând de imagine."
În ceea ce priveşte direcţionarea resurselor obţinute, Cabat apreciază că ideal ar fi să meargă spre investiţii. "Banii vor fi alocaţi acolo unde este nevoie. Ideal ar fi să fie direcţionaţi spre investiţii. Reformele în sectorul public trebuie să fie continuate."
Ce este linia de credit preventivă a FMI
Linia de credit preventivă, "precautionary credit line", a fost nou introdusă în "oferta FMI" la finele lunii august şi este destinată ţărilor cu vulnerabilităţi moderate. Linia de credit nouă vizează state care nu se califică pentru linia de credit flexibilă. Împrumutul este evaluat, printre altele, în funcţie de capacitatea beneficiarului de a se finanţa de pe pieţe, de disciplina fiscală, politica monetară şi sănătatea sistemului bancar al acestuia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu