APR 27
Francofonia şi mândria
Magda Carneci Editorial
Incidentul mediatic recent cu „salutul român“, deşi scandalos şi nedrept, a propus şi a provocat, în felul lui, o lecţie de civilitate.
Trăind pentru o vreme în lumea franceză, mi s-a întâmplat de mai multe ori să sesizez o discrepanţă între felul în care românii fac caz de „francofonia noastră tradiţională“ şi modul în care francezii percep influenţa externă a propriei lor culturi. Românii tind adesea să prezinte într-o perspectivă magnifiantă, uneori exagerată, şi asta mai ales în faţa francezilor, rolul istoric fără îndoială important al modelului cultural francez în constituirea României moderne, de la mijlocul secolului XIX şi în prima jumătate a secolului XX. Francezii sunt adeseori descumpăniţi de entuziasmul cu care românii subliniază mimetismul cu care au copiat şi instituţii, şi legi, şi moravuri, şi cultură franceze.
Autocolonizarea francofilă a românilor îi ia uneori prin surprindere, ca fapt istoric de care ei nu au fost responsabili ca în cazul propriilor lor colonii din Orient şi din Africa. Şi reacţionează adeseori salubru şi reţinut în faţa generozităţii ciudate cu care românii îşi minimizează fără milă şi discernământ propria istorie şi propriile contribuţii la constituirea culturii şi civilizaţiei lor. Mi s-a întâmplat să asist la dezbateri publice în care francezii (sau alţi străini) le cereau românilor prezenţi să menţioneze fapte, nume, atitudini româneşti originale, de care primii ştiau, dar pe care ultimii le minimizau sau le treceau sub tăcere, dintr-o dorinţă de a se arăta mai europeni decât europenii sau dintr-o politeţe prost înţeleasă.
Ingenuitatea juvenilă a unei asemenea atitudini frecvente la români nu poate decât trezi suspiciunea de complacere în minorat şi chiar de iresponsabilitate, la un popor matur ca cel francez. Ea nu manifestă, de fapt, dincolo de impresia imediată a „bună creştere“ culturală, decât un complex de inferioritate prea multă vreme hrănit şi cultivat, pentru a mai fi productiv şi relevant în actualitate. Serviabilitatea culturală exagerată este citită ca o servitute morală. Lipsa de mândrie faţă de istoria şi cultura noastră trecută şi actuală, aşa cum e ea şi atât cât e ea, este resimţită ca o lipsă de maturitate civică şi socială.
Francezii (sau, mai nou, polonezii – vezi polonofia uşor exagerată din jurul morţii tragice a preşedintelui polonez Lech Kaczyński din 10 aprilie) nu au nevoie de temenelile noastre mediatice sau academice sau de alte feluri. Ei ştiu că orice cultură nu se naşte din neant, ci din alte culturi, mai vechi sau mai recente, că ea este rezultatul unui melanj unic de multiple influenţe şi de circumstanţe istorice diferite, că ea trebuie asumată ca atare şi făcută să evolueze, în ciuda dificultăţilor şi a defazajului de timp sau de împrejurări. O cultură este ca o persoană umană, nu te poţi lăuda până la bătrâneţe cu ce guvernantă sau ce profesori formidabili ai avut, trebuie să-ţi asumi propria condiţie şi unicitate, fără să te compari mereu, autodenigrator şi defavorabil, cu vecinii sau cu străinii.
Nu există cultură sută la sută originală, după cum nu există cultură perfectă. Fiecare cultură dezvoltă anumite aspecte ale faptului uman şi social total, după cum neglijează alte aspecte. Este necesar şi util să ne comparăm cu alte culturi spre a prelua, lucid şi pragmatic, ceea ce e mai pus la punct în altă parte, şi nu doar spre a ne indigna la nesfârşit, plângăcios şi neputincios, de propriile noastre neajunsuri. Dar este absolut vital să dezvoltăm o atitudine pozitivă faţă de noi înşine, spre a nu dărâma cu o mână ceea ce construim cu cealaltă.
Francezii înşişi privesc iradierea modelatoare a propriei lor culturi, la care fac aluzie adesea românii, ca pe un fapt ce ţine de acum de istorie. Deci de trecut. Şi se deschid curajos către o nouă etapă de civilizaţie, în care se confruntă cu globalismul şi se adaptează activ şi reactiv la el, fără a-şi uita sau minimiza propria istorie, dar şi fără a o invoca ca pe un fetiş glorios care i-ar scuti de efort şi de evoluţie.
La emisiunea On n’est pas couché de la TV France 2, din 17 aprilie, comicul Jonathan Lambert a imitat gestul de cerşire al ţiganilor români din Franţa, numindu-l „salut român“, ca un calambur la „salutul roman“ clasic. Incidentul mediatic recent cu „salutul român“, deşi scandalos şi nedrept, a propus şi a provocat, în felul lui, o lecţie de civilitate. Pe de o parte, trebuie să ne asumăm ca naţiune cu minoritatea noastră romă cu tot şi să lucrăm mai mult la integrarea ei civilizată, dacă vrem să nu suferim în „imaginea naţională“ şi să nu cădem din nou în complexul nostru clasic de inferioritate / infantilitate. Pe de altă parte, reacţia de pe Internet, promptă şi inspirată, a românilor de pretutindeni indică poate că intrăm într-o primă adultitate. Francofilia nu exclude mândria.//
Cuvinte cheie: Franta, francofonie, nationalism, sovinism, mediatic.
Adauga comentariu
1 Iulian
"...trebuie sã ne asumãm ca naþiune cu minoritatea noastrã romã cu tot ºi sã lucrãm mai mult la integrarea ei civilizatã." De ce? Cine a decis asta? Si cum anume sa lucram la integrarea ei? Aveti solutii concrete? Au fost aplicate pana acum? Au dat rezultate? Daca nu, din vina cui?2 Radu Popescu
Cred ca mandria e sora cu prostia,si mai cred ca se da o mult prea mare importanta unei glume.Cred ,deasemenea,ca ar trebui sa trecem peste acest incident cu o fata zambitoare,detasata si sa ne vedem in continuare de treaba.Nu cu proteste schimbam ceva ci cu dovezi de seriozitate,talent si munca! Daca acel comic,sau ce-o fi, e ntr-o asa pana de idei incat sa faca glumitze cu tenta rasiala,e problema lui,sa si-o duca...3 Robert de Lorean
S-o itrebam si pe Gabriela Masci , fosta directoare a ICR Londra ce gandeste despre lucrurile astea . Mai ales ca stie multe de cand lucra inainte de 89 la biblioteca Britanica din Bucuresti . Are fise si note despre toti romanii care mai veneau sa citeasca o carte buna . Johnatan Lambert a mimat o realitate zilnica a Parisului , una autentica si brutala . Comisariatele de politie sunt pline de romani , nu numai Rromi, ci si maramureseni sau olteni. Si deja integrati in "civilizatia" romana de secole . Cat priveste atmosfera de propagandisti ai culturii romane , aceasta-i fortata prin conectii periferice ca fiind francofona .4 costi
Nomazii sau apatrizii au fost fortat indreptati spre Romania si in 1990 s-au acceptat 30 milioane de marci donatie in Fondul Libertatea din partea comunitatii tiganesti mondiale care a pus ochii pe Romania. Tiganii vizeaza sa-si faca o tara sau un teritoriu propriu si noi suntem vizati pentru ca nu ne protejam interesele. Peste 1 milion de tigani stau sau circula in si prin tara fara acte. Cei mai multi nu se declara tigani si figureaza in statistici ca romani. Orice infractiune este tolerata etniei. Atitudinea antisociala adoptata de tiganii romani vizeaza confundarea Romaniei cu noua denumire RRoma ce tinde sa inlocuiasca termenul consacrat de tigan.5 inginerul
Haideti sa fim seriosi ce cultura franceza a influentat civilizatia noastra? Cand francezii rosteau cuvintele: Libertate, Fraternitate, Egalitate noi nici macar nu existam ca stat. Existau doar tarile romane care se bateau cu turcii si aveau domnii fanariote si Ardealul incorporat la Imperiul Hasburgic. Noi cred ca am auzit aceste 3 cuvinte prima oara cu adevarat dupa 1989. Intre timp lucrurile s-au schimbat la noi, aceste cuvinte nu mai au nicio valoare. In ceea ce-i priveste pe rromi sa fim seriosi. Ei sunt ca si noi rezultatul tarii in care traim. Doar rromi sunt vinovati de crime sau de furturi? Mai bine privim la noi si o sa observam ca daca am fi corecti Romania ar trebui sa fie o inchisoare pentru 22 de milioane de cetateni ai sai. Avem cu totii in sange vocatia de hoti, escroci, mincinosi, tradatori si fofilisti uitati-va cum se plimba alesii nostrii dintr-un partid in altul dupa ciolan fara sa aiba coloana vertebrala sau o doctrina politica adevarata. Sa nu dam vina pe comunism ca nu este asa! Si atunci ne prefaceam ca muncim, si atunci ne prefaceam ca suntem buni iar daca citim presa din perioada interbelica o sa vedem ca ea abunda de fapte de coruptie, politicieni mincinosi, carturari si preoti prefacuti. Asta suntem. Suntem un soi rau inca de la nasterea noastra, si doar bietul Traian stie cu ce armata a cucerit Dacia. Nemtii care au incercat sa ne civilizeze prin Ardeal au lasat urme frumoase dar pana la urma si ei s-au saturat de noi si au plecat scarbiti si dezamagiti acolo de unde au venit. Ce sa mai discutam suntem un soi rau iar bunul Dumnezeu a fost prea marinimos cu noi cand ne-a dat aceasta frumoasa tara cu atatea bogatii de care ne batem joc de generatii intregi. Noi nu avem niciun pic de patriotism in noi nu ne iubim cu adevarat tara totul este fals la noi, si cei care sunt putin diferiti si mai au putin bun simt fie au parasit tara fie se fac ca nu mai vad si nu mai aud nimic scarbiti de tot ceea ce se intampla.6 @inginerul vai vai vai
Ah ce urati si rai suntem, vai, vai, vai,...Elogiu domnului inginer lucid si realist. Propun sa ne tragem toti o varga pe spinare in fiecare dimineata. Avem orgoliul ca nimeni nu e mai rau ca noi, macar asta? :)) Pana una alta regii Romaniei nu sunt ingropati acolo unde semenii lor germani "au facut frumos" ci in inima Romaniei, la Arges. Si ne mai tragem o varga pe spinare, si mai bocim o tara neamu nostru rau.7 remus
tigani romani nu exista stimata doamna! tigani cu pasaport sau mai degraba cu buletin( multi si fara ala) romanesc poate! se tot incearca integrarea tiganilor de ani buni, dar se pare ca tot nu se gasesc metode eficiente! poate ar trebui intrebati si ei daca vor sa se integreze! dar raspunsul il vedem zilnic...se pare ca majoritatea tiganilor nu vor sa se integreze! si costi se pare ca are dreptate, tiganii vor sa isi faca tara la noi in romania!lectia din palestina nu ne invata nimic!8 Liviu din Timisoara
S-o luam cu inceputul: 1. Sa nu mai aruncam gunoaie pe unde apucam. 2. Sa ne imbracam mai curat, fara sa economisim sapunul, samponul, detergentul si pasta de dinti! ( Am renuntat sa mai merg in Catedrala Mitropolitana duminica, la o ora de varf...). 3. Sa ne vorbim politicos si mai putin agresiv, asa cum ne-a invatat mama atunci cand am iesit prima oara de mana cu ea pe strada. 4. Sa ne tinem mult mai mult de treaba noastra de zi cu zi, nu de treaba altora.( Bzzzz pe caciula mea, recunosc ) 5. Tiganii sa faca ceea ce stiu mai bine: studii in muzica.(Jonny Raducanu, Madalin Voicu, Marius Mihalache,Aura Urziceanu, s.a. ). 6. Sa mai punem mana si pe cate o carte 7. Sa boicotam emisiunile alea de TV care aduc barfa marunta la rang de subiect.9 vasile
cred ca tiganii nu se vor integra niciodata.nici acolo pe unde merg nici in tara10 Momarlan
Imi pare rau ,stimata doamna Magda Carneci, dar nu impartasesc parerile exprimate in articolul de mai sus. Cu tot finalul sau care, intr-un fel , sugereaza ca ar trebui sa impacam si capra si varza. Imi pare rau si ca va trebui sa ma bat pun intr-o lumina ...neplacuta Provin dintr-o familie de intelectuali la a treia generatie , daca asta poate spune ceva.(E adevarat, din provincie si nu din ... Capitala) Nu sunt "personalitate" marcanta, nu sunt universitar, . diplomat de cariera etc. etc. Am fost la Paris de doua ori pana acum , gazduit fiind in casa unui evreu ,fost coleg de liceu, un bun amic, cu sotia frantuzoiaca de origine canadiana, si intr-adevar om realizat pe ...plan international . Locuieste in plin centrul Parisului si voi mai merge in vizita la dansul.Vorbesc si inteleg destul de bine franceza ca sa "descurc" cum se cuvine int-un oras precum Parisul. In ceea ce ma priveste, imi place sa cred ca am un comportament civilizat , pe masura educatiei primite in familie,a autoeducatiei personale etc. Fireste ca am intalnit si alti colegi romani stabiliti in Paris de multa vreme si fireste ca am intalnit si celebri nostri tigani pe Champs Elisee, in metrou, in fata celebrelor monumente (mai ales catedrale!) care-si faceau "meseria" de cersetori. Ba chiar mi s-a intamplat sa fiu confundat cu francezii si sa mi se intinda mana cu hartia pe care scria(culmea , foarte corect frantuzeste!) dorintele pecuniare ale respectivului sau respectivei. Am intalnit chiar doua persoane care proveneau din orasul meu(ce mica-i lumea!!) si care, atunci cand s-au convins despre asta, au luat-o la picior!! Ei bine, ca sa nu o mai lugesc fara rost, adaug ca nu odata am simtit dispretul frantuzesc pe piele proprie!! De ce? Foarte simplu!! Confuzia intamplatoare sau nu , premeditata sau nu, dintre romani si tigani!!Nu a existat nicio urma de necivilitate in comportamentul meu( al nostru) care sa justifice intr-un fel acel dispret si acea discriminare pe care am constatat-o. Poate doar limba de acas pe care o vorbeam, bietii de noi, ca nu aveam ce face!! Pentru ca mi s-a spus de catre destui romani de acolo ca prefera sa vorbesca intre ei tot frantuzeste pentru a nu provoca reactii ...neplacute. Hoinarind prin Paris ...per pedes apostolorum am fost acostat de un tanar negru senegalez, student la o facultate economica din marele oras,care vorbea destul de bine romaneste , limba invatata de la tatal sau ,fost absolvent de medicina la Bucuresti. Ce-am auzit de la el in cele doua zile cat s-a oferit sa-mi fie calauza prin Paris nu mai are rost sa dezvolt. Suficient insa sa ma edific in privinta fariseismului unora dintre francezi. Iar comicul ,care s-a dat in stamba cu... "salutul roman" ,este fara doar si poate, unul dintre ei. N-ar fi nimic , dar totul s-a intamplat la o TV publica din "tara luminilor". Extensii discriminante de felul acesta nu au cum sa nu-si gaseasca replica. Regretabil. Si fara sa sofisticam nimic .11 julius001
Pe de o parte, trebuie sã ne asumãm ca natiune cu minoritatea noastrã romã cu tot si sã lucrãm mai mult la integrarea ei civilizatã"..Lozinci doamna Carneci! Lozinci!..numita minoritate are si ea libertatea de a alege ..in particular, daca nu vrea sa semneze contractul social, daca i se pare ca exercitiul libertatii maxime e mai placut si traiul parazitar din furt si cersetorie da rezultate, atunci minoritatea e libera sa faca cum pofteste. Aveti dumneavoastra vreun exemplu de implicare personala cu rezultate, in integrarea minoritatii rome ?..Daca raspunsul e afirmativ noi facem repede regula de trei simple si va spunem de cate doamne carneci e nevoie pentru succesul operatiei..si mai departe estimam si costul operatiunii in valuta, la cursul zilei..12 silvia
Dnă Cârneci, aţi uitat să scrieţi româneşte?! Complacere?! Adultitate?! Minimizare?! „Adultitate” nu există în niciun lexicon românesc, tot aşa cum calmitate, termen pe care îl aud des în ultima vreme, nu există nici el. E drept că el există ca atare în franceză, adultité, dar puteaţi face un minim efort pentru a găsi o altă modalitate de a exprima această idee. COMPLĂCERE s.f. (Înv.) Amabilitate, complezenţă. – V. complăcea. Sursa: DEX 1998 COMPLĂCERE s. v. amabilitate, bunăvoinţă, serviabilitate. Sursa: Sinonime MINIMALIZÁ vb. a bagateliza, a subaprecia, a subestima, a subevalua, (rar) a deprecia. (~ importanţa unui lucru.) Sursa: Sinonime A minimiza este un verb folosit în domeniul IT, or, el nu are încărcătura semantică a mai vechiului verb „a minimaliza”. Comiteţi o cacofonie care putea fi lesne evitată: ...dar şi fără a o invoca ca pe un fetiş glorios... Dvs. nu ştiţi ce jale mare e cu limba română în mass-media? Nemaivorbind de modul defectuos în care e vorbită şi scrisă de zecile de generaţii de după 1989. Dacă şi oameni ca dvs. scriu astfel, ce pretenţii să avem de la noile şi prea multele generaţii agramate postdecembriste?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu