vineri, 7 ianuarie 2011

Vlad Stoicescu.Lecţii despre viitor cu “salvatorul” Vadim şi “senatorul Bideu”

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Lecții de jurnalism orientat. Pro Memoria. Cu prietenie, Dan Culcer

Lecţii despre viitor cu “salvatorul” Vadim şi “senatorul Bideu”

“Cine este Corneliu Vadim Tudor” rămâne o întrebare complicată şi tardivă. Lansarea candidaturii prezidenţiale a liderului PRM a conturat însă o certitudine: România lui Corneliu Vadim Tudor este una dezolantă.
Pe treptele Teatrului Odeon din Capitală, printre stropii răzleţi de ploaie, Charlie Chaplin şi Luis Bunuel s-au întâlnit pentru a regiza din umbră un spectacol trist, cu puţine accente dramatice şi un munte de ridicol. Corneliu Vadim Tudor s-a lansat în cursa pentru Palatul Cotroceni, vorbind în faţa unei butaforii: câteva sute de oameni urcaţi parcă în maşina timpului la mijlocul anilor ’90 şi paraşutaţi în prezent.

Imaginaţi-vă doar: preşedintele PRM stă cu o portavoce în mână, înconjurat de “echipa sa” – figuri triste ale tranziţiei postdecembriste –, propovăduind unei mulţimi anemice, printre baloane tricolore şi nenumărate teorii ale conspiraţiei. Sus, deasupra treptelor care găzduiesc lansarea, ironia este întreagă, scrisă cu litere de tipar pe o pânză albă: “Zilele culturii israeliene”.

Chipurile străzii

În piaţeta din faţa teatrului, cuvintele “Tribunului” ajung greu, trunchiate, fără rădăcini. Mulţimea murmură, agitând câteva pancarte. “Nu se aude nimic”, încearcă să semnaleze un simpatizant. Vadim îşi joacă cu fervoare partitura victimei: Băsescu a aflat de lansarea candidaturii sale, a dat câteva telefoane, maşinăria dictaturii şi-a turat motoarele, iar evenimentul a fost aruncat în stradă, după ce iniţial fusese programat să se desfăşoare în interiorul Odeon-ului.

Acum, nu mai contează. Aproape 500 de oameni sunt dispuşi să înfrunte şi ploaia răzleaţă pentru a auzi, de fapt, aceeaşi placă din ultimii douăzeci de ani: Vadim nu a fost niciodată la putere, nu a participat la jefuirea ţării, iar alegerea sa e singura soluţie pentru salvarea patriei. “Jos mafia lui Băsescu”, mai reacţionează din când în când strada, în timp ce Vadim îşi studiază atent foile.



Privită de aproape, România strânsă aici e patetică şi apăsătoare, amestecând speranţe indefinite cu o imensă furie. De sus, de pe scări, contrastul poate fi izbitor. Corneliu Vadim Tudor aruncă multe lozinci şi puţine soluţii, înconjurat de Marius Marinescu, celebrul “senator Bideu”, de Codrin Ştefănescu şi de Dan Claudiu Tănăsescu. “Actualii guvernanţi nu se mai dau plecaţi. Lăsaţi nouă generaţie”.

Comentariile sunt de prisos. Sentimetele se amestecă ciudat: noua generaţie nu e nicăieri aici. De fapt, se zăreşte undeva în spate: ţine de laturi pânze care îndeamnă alegerea lui Vadim ca preşedinte. Decorul e absurd: la câţiva metri distanţă, pe Calea Victoriei, se organizează un cross. Oamenii aleargă într-o parte după o himeră, iar în alta după un premiu, puţin efort fizic şi o viaţă normală.

Portret de preşedinte

Privit din profil, Corneliu Vadim Tudor pare un om obosit de propriile idiosincrazii. Încearcă să stimuleze mulţimea de la un microfon care cedează repede. Apoi, înarmat cu o portavoce şi cu zeci de conspiraţii, explică un peisaj pe care nimeni, de fapt, nu se mai chinuie să-l înţeleagă. Autismul construieşte aici noi realităţi: Vadim vorbeşte despre un viitor care nu există, mulţimea receptează puţine cuvinte, tace îndelung şi reacţionează răzleţ în urlete necoordonate.

Marius Marinescu joacă rolul animatorului de serviciu, folosind pauzele “Tribunului” pentru a lansa sloganuri înfierbântate. Nimic nu merge însă cum trebuie în această zi care ar fi trebuit să întregească gloria: sunetul e prost, ploaia sâcâie, oamenii sunt apatici şi parcă nici naţionalismul de sorginte ceauşistă nu mai e ce-a fost. Corneliu Vadim Tudor pare obosit. România sa este din ce în ce mai singură, din ce în ce mai departe.



Apoi, ceva neaşteptat se întâmplă. Un bărbat corpolent, îmbrăcat cu un tricou pe care scrie “Basarabia, pământ românesc”, începe să strige cu forţă baritonală “Vadim nu, Becali da!”. Deodată, prm-iştii prezenţi înţeleg cu cine se luptă de fapt. Huiduielile se lansează în cor, câteva înjurături ce nu pot fi reproduse în paginile unui ziar quality scapă printre dinţi, iar un domn ponosit, purtându-şi cu mândrie mustaţa, ataşează scurt diagnosticul: “un nebun”. Subiectul rămâne în suspensie.

"Sunteţi de la partid, nu? Mi-am dat seama! Doar purtaţi fular ca domnu' Vadim"
observaţia unei simpatizante PRM, prezente la lansarea candidaturii lui Corneliu Vadim Tudor 

RĂFUIELI CLASICE

Cine nu-l vrea pe Vadim la Cotroceni

Invocând sabotajul "masonilor" care sunt în strânsă legătură cu preşedintele Traian Băsescu, peremiştii s-au adunat astăzi în faţa Teatrului Odeon. Fratele lui C.V. Tudor, fostul deputat Marcu Tudor, a susţinut că partidul îndeplinise toate condiţiile pentru a închiria sala Teatrului Odeon, însă peremiştii s-au trezit dimineaţă că nu au acces în clădire.

Marcu Tudor a mai susţinut că Traian Băsescu se află în spatele acestei acţiuni de boicotare a evenimentului PRM, întrucât, spune el, şeful statului se teme de "victoria" lui C.V.Tudor în alegeri. Acesta din urma a acuzat-o pe Dorina Lazăr, directoarea Teatrului, că execută ordinele de la Palatul Cotroceni şi a ameninţat că o va acţiona în instanţă.

În replică, Lazăr a spus că nu există niciun contract de închiriere între PRM şi Teatrul Odeon. Ea a admis că, miercuri, a fost contactată de viceprimarul PRM Victor Iovici pentru a rezerva sala în vederea unei acţiuni a Primăriei Capitalei. Dorina Lazăr a mai precizat că şi-a dat acordul, întrucât teatrele sunt în subordinea Primăriei, iar Victor Iovici nu a precizat că este vorba despre o manifestare a unui partid. Ea a adăugat că nu ştia că acesta este membru PRM.

Eternul candidat la preşedinţie

C.V.Tudor, în prezent europarlamentar, este unul dintre eternii candidaţi la preşedinţia României. Cea mai bună performanţă a sa a fost calificarea în finala din 2000, unde s-a confruntat cu Ion Iliescu. Pe fondul retragerii preşedintelui Emil Constantinescu din cursă şi în contextul scindării dreptei, C.V.Tudor a intrat atunci în turul al doilea, în vreme ce candidatul CDR Mugur Isărescu şi candidatul liberal Theodor Stolojan nu au reuşit să ajungă în finală.

Vadim a pierdut însă finala, în vreme ce Ion Iliescu avea să revină la Palatul Cotroceni pentru al treilea mandat. PRM a intrat într-o perioadă de profund declin, în ultimii ani, şi a rămas în afara Parlamentului, la alegerile din noiembrie 2008. Redresarea partidului s-a produs în primăvara acestui an, când C. V.Tudor i-a propus lui Gigi Becali să deschidă lista partidului pentru Parlamentul European. Cei doi au ajuns europarlamentari, însă, la scurt timp, s-a produs şi divorţul, Gigi Becali intrând şi el în cursa pentru Palatul Cotroceni, în numele PNGCD. (Roxana Preda)

Niciun comentariu: