vineri, 7 ianuarie 2011

Mihai Şoica. Sport de sezon: pescuit în supermarketul scufundat

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Cu prietenie, Dan Culcer

Vineri, 07 Ianuarie 2011. 2850 vizualizări, 13 comentarii, 0 voturi

Sport de sezon: pescuit în supermarketul scufundat

Autor:  Mihai Şoica
Zeci de oameni din Ocna Mureş se aventurează zilnic în zona fostului magazin Plus pentru a recupera marfa care poate fi valorificată.


Craterul din oraşul Ocna Mureş
, format luna trecută în urma prăbuşirii tavanului galeriilor fostei mine de sare, a devenit o comoară nesperată pentru numeroşi locuitori ai oraşului. Motivul: marfa rămasă printre rămăşiţele supermarketului ce s-a prăbuşit la sfârşitul anului trecut, aproape în totalitate, în craterul care are o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi.

Până pe 4 ianuarie, bunurile companiei Plus au fost păzite de reprezentanţii poliţiei şi de cei ai jandarmeriei. După retragerea acestora, zona a fost luată cu asalt de "pescarii" care adună tot ce se poate.

În fiecare zi, la primele ore ale dimineţii, zeci de localnici, în special de etnie romă, ies la "pescuit" de produse alimentare, care spun că adună marfă doar pentru uz personal, nu pentru vânzare, şi că aleg doar produsele ambalate ermetic.

"M-au sunat să curăţ lacul"


Miercuri dimineaţă, la ora 10.00, câţiva angajaţi de la Electrica se chinuiau, folosind o macara prea mică, să ridice un transformator aflat la câţiva metri de marginea craterului. Nereuşind să ridice containerul prea greu, câţiva au renunţat şi au început să pescuiască şi ei alături de persoanele de etnie romă. Cei de la Electrica nu păreau interesaţi de produsele alimentare, ci de accesoriile pentru autoturisme (odorizante, scuturi de plastic pentru jenţi şi altele asemenea).

La un moment dat a apărut un întreprinzător local care s-a oferit să "cureţe" lacul, contra cost, de materialele de construcţii care mai pot fi folosite.

"M-au sunat de la Lidl şi m-au întrebat dacă putem să curăţăm lacul. Am zis că da, şi acum îi aştept să vină să vorbim", spune bărbatul, fără să-l fi întrebat cineva ceva.

"Dacă trag afară cutia cu ţigări, om mă fac!"


Câţiva paşi mai încolo, Aurică Rostaş şi soţia lui, Luminiţa, se chinuiau de zor să scoată din apa îngheţată o cutie mare cu ţigări. Bărbatul se temea să se urce pe bucăţile de planşee care pluteau pe suprafaţa craterului umplut cu saramura izvorâtă din adâncul fostelor galerii ale minei de sare.

"Sunt alţii care se bagă, dar eu nu intru. Dacă adun de pe margine, bine, dacă nu, nu intru. Într-o zi, unul a intrat şi a căzut în apa îngheţată şi abia a reuşit să iasă. Acum am găsit cutia asta mare cu ţigări. Dacă o trag afară, mă fac om pentru câteva zile, că sunt câteva sute de pachete de ţigări înăuntru. Mă tot rog să nu fi intrat apa la ele", spune Aurică Rostaş, adăugând că are acasă trei copii.

Zona craterului este învăluită de mirosul de păcură, care le strică socotelile "pescarilor": tone de fructe şi legume plutesc inutil pe suprafaţa apei. "Io nu vreau să îmi omor copiii. Scoatem bere la cutie, scoatem conserve de peşte sau de fructe şi tot ce este ambalat în pungi de plastic, câte o sticlă de tărie. Dar portocale nu scoatem pentru că sunt cu otravă şi nu vreau să îmi omor copiii. Amu, marele bai este că a îngheţat apa şi lucrurile au rămas sub gheaţă şi ne temem să nu se strice. Mai intră câte unul, dar nu prea are nimeni curaj să stea mult în apă", ne explică situaţia Carolina Lingurar.

Între timp, alţi locuitori din oraş privesc spectacolul oferit de "pescarii" de pe margine, dincolo de cordonul de plastic pe care scrie "Nu treceţi! Pericol". Eforturile "pescarilor" sunt comentate intens de cei care se opresc pentru câteva minute să vadă grozăvia. "Uite-l că a reuşit să scoată cutia", se aude din când în când.

Cât despre comerţul cu produsele recuperate din magazinul Plus, locuitorii din Ocna Mureş spun că este o pură invenţie. "Sunt basme că oamenii cumpără de la ţigani bunuri din lac. Poate or cumpăra între ei. Locuiesc în zona pieţei şi nu am văzut pe nimeni să cumpere. Am auzit că vând uleiul cu trei lei în loc de cinci, cât costă la magazin, sau te miri ce, dar de văzut eu nu am văzut pe nimeni", spune pensionarul Rareş Oniga.

Primarul: vom pune pază pentru a opri acest fenomen


Şi primarul din Ocna Mureş, Augustin Drăguţiu, este la curent cu îndeletnicirile unora dintre localnici, dar, spune oficialul, este vorba despre oamenii săraci.

"Am auzit că au fost persoane care au cules produse din acel lac. Am prevenit oarecum acest fenomen, dar azi (ieri - n.r.) au venit mai mulţi reprezentanţi de la Plus care mi-au spus că vor pune pază, şi astfel sperăm ca fenomenul să ia sfârşit. Din câte am înţeles eu, produsele erau vândute şi folosite chiar de către cei care le adunau. În mare parte sunt doar produse sigilate, cutii de bere sau conserve", conchide primarul Augustin Drăguţiu.

PERICOL

Localnicii se tem că întreg oraşul s-ar putea prăbuşi oricând


Pe marginea craterului din centrul oraşului Ocna Mureş, intră în vorbă şi un alt locuitor, care susţine că se numeşte Ilea şi că are garajul situat chiar la câţiva metri de zona prăbuşită. Bărbatul susţine că în zonă tot apar fisuri peste noapte şi că eroziunea solului continuă.

"Pe noi asta ne preocupă mai mult, dacă prăbuşirile astea vor continua, nu că fură ţiganii din lac. Lasă-i să fure, că mă gândesc că bunurile alea sunt asigurate. Unde avem noi garajele apar crăpături de la o noapte la cealaltă, care se tot măresc. Mă gândesc să-mi desfac garajul, ca să salvez tot ce îmi mai pot salva", mai spune bărbatul.

De altfel, locuitorii oraşului se tem că ceea ce s-a întâmplat înainte de Crăciun este doar începutul. Trei crăpături mari apărute în diferite zone din imediata vecinătate a craterului se aliniază perfect şi se îndreaptă spre o bisericuţă şi spre locul unde se află fosta poştă a oraşului, sub care se spune că sunt trei săli uriaşe ale fostei saline care au fost inundate în 1977. Oamenii cred că prăbuşirea care a avut loc recent va continua şi că întreg oraşul va deveni un crater uriaş.

"Treaba nasoală e că nu vine nimeni să ne spună ceva. Nu vezi pe nimeni să facă studii geologice. Cei care avem garajele aici la câţiva metri de crater vedem că totul evoluează încet de la o zi la alta. Acum au apărut trei crăpături mari. Două vin de la fosta casă parohială, de unde preotul a fost evacuat, iar o a treia este chiar aproape de crater şi vine de la acesta", explică un alt localnic care deţine un garaj la doar zece metri distanţă de craterul unde s-a prăbuşit magazinul Plus.

Potrivit unor surse oficiale, în zona unde s-a prăbuşit magazinul există alte două lacuri, care au apărut tot din cauza unor galerii ale fostei mine de sare care s-au prăbuşit în anii 1950 şi 1977, însă acest lucru a fost oarecum trecut cu vederea de către autorităţile locale.

Pe de altă parte, echipa de specialişti geologi care a fost la faţa locului, condusă de profesorul Florian Zamfirescu de la Universitatea din Bucureşti, a ajuns la concluzia că dezastrul a fost provocat de o pungă de aer dintr-o galerie a fostei mine de sare. Punga de aer a apărut din cauza diferenţelor de presiune care au existat în timpul procesului de extracţie a saramurii.

În prezent, lacul de saramură apărut în urma prăbuşirii din decembrie conţine 5.800 de metri cubi de apă. Autorităţile vor să umple craterul cu 60.000 de metri cubi de pietriş şi balastru, costurile estimate fiind de aproximativ un milion de euro

Niciun comentariu: