Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Pro Memoria.
Cu prietenie, Dan Culcer
„Fabrici şi uzine”
Vreau să reamintesc aici abordarea junimistă a economiei politice. O abordare încă foarte utilă. Dar, ca o paranteză fie spus, nu a fost aceasta prima abordare din epoca modernă a României. Mai întâi am avut abordarea şcolii de la Sfântu Sava. Care folosea ideile lui Condillac şi Destutt de Tracy. Abordarea junimistă foloseşte ideile „sectei fiziocraţilor”. Principalul ei doctrinar a fost medicul François Quesnay. El tratează macroeconomia unei ţări prin analogie cu circulaţia sângelui în corpul uman (de aici numele de fiziocraţi). Cred că François Quesnay este primul care introduce distincţia între noţiunile de „stoc” şi de „flux” în economia politică. Dacă pentru individul ca agent raţional participant la clădirea de „bogăţie pentru naţiune” (sintagma, la plural, îi aparţine scoţianului Adam Smith, admirator al gândirii francezului François Quesnay) bogăţia este în primul rând „stoc”, pentru o ţară bogăţia se descrie ca „flux”, ori la plural ca fluxuri economice. Deci „fluxul” este un instrument de gândire care se pretează la o descriere pertinentă a situaţiei macroeconomice. La fel şi abordarea medicală fiziocrată în analogia sa economică. Dacă unele părţi din structura economică a unei ţări sunt „bolnave”, atunci toată ţara va avea probleme economice. Am mai vorbit pe blogul meu despre importanţa bunurilor capitale pentru industriile şi economia unei ţări. Contrar acuzaţiilor la procesul lui Nicolae Ceauşescu, acesta nu a subminat economia naţională, dimpotrivă. A încercat (pe foametea noastră :-)) să doteze rapid economia României cu industrii, --„fabrici şi uzine”, cum se cânta excesiv de batjocoritor în România după uciderea bătrânilor soţi Ceauşescu--, industrii care produceau bunuri capitale una pentru cealaltă într-un sistem de circulaţie economică fiziocrată.
Titus Filipaș
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu