Cum argumentez de o vreme, (vezi Asymetria), asa zise conflicte etnice sunt conflicte privind controlul resurselor in anumite zone: demonstratia se citeste mai jos.
Dan Culcer
Dezvaluiri
http://www.ziua.net/display.php?data=2009-08-11&id=256885
Harghita si Neamt se bat pentru padurile Bicazului
Razboiul de la Lacul Rosu
Disputa teritoriala ascunde interese economice, legate inclusiv de taierea unor paduri
Conflictul care opune administratiile locale din Gheorghieni (jud. Harghita) si Bicaz Chei (jud. Neamt), semnalat in exclusivitate de ZIUA inca din decembrie 2008, se acutizeaza intr-o "lupta a hartiilor" la nivelul celor doua judete. Presedintele Consiliului Judetean Harghita, Borboly Csaba, a declarat pentru ZIUA ca judetul Neamt a rapit de la Harghita, fara temei legal, o suprafata de o mie de hectare, aflata pe zona volatila de demarcatie dintre judete.
Localitatea Bicaz-Chei (Neamt) isi disputa mai multe sute de hectare cu orasul harghitean Gheorghieni, aflat intr-o zona invecinata cu Lacul Rosu, cuprinsa intre paraul Cupes si km 32 al DN 12C. Ambele zone au fost devastate anii trecuti de taierile ilegale de arbori, dupa un model binecunoscut in Romania: sa furi la mare distanta de casa. Astfel, s-a ajuns ca moldovenii sa fure din Harghita, iar secuii sa defriseze din padurile Neamtului. Potrivit lui Borboly Csaba, conflictul teritorial mocneste din anul 1987, cand administratia de la Bucuresti ar fi facut o rectificare a hotarului, fapt mentinut ulterior de Oficiul national de Cadastru. In timp ce vicepresedintele C.J. Neamt, Valerian Perca, a declarat pentru ZIUA ca "nu exista un diferend teritorial cu Harghita, problema fiind reglementata prin lege organica (Legea nr. 2/ 1968, care a desfiintat Regiunea Autonoma Maghiara- n.n.)", seful administratiei harghitene, Borboly Csaba, spune ca municipiul Gheorgheni a solicitat anexa grafica la Legea nr. 2/1968, care putea sa evidentieze hotarul comun, dar ca nu a primit-o. El sustine ca, potrivit hartilor militare ale Directiei Topografice MApN, Neamt a luat aproximativ o mie de hectare din teritoriul administrativ al judetului Harghita.
Deocamdata, mamaliga romaneasca nu a mai explodat la Lacul Rosu, din cauza a doua motive binecunoscute in tara Mioritei: concediile si birocratia. Comisia mixta comuna care trebuia sa se reuneasca pentru transarea defintiva a "problemei" nu a putut fi infiintata deoarece decizia asteapta semnatura prefectului de Neamt, plecat in concediu. "Sper sa o rezolvam cumva", ne-a spus cu nervozitate prefectul harghitean, Constantin Strujan. Moldovenii sunt, totusi, mult mai optimisti: surse din interiorul Consiliului Judetean Neamt au precizat pentru ZIUA ca, sfidand criza, institutia a alocat 100.000 lei (un miliard lei vechi!) din buget, pentru piatra de hotar care va fi montata la granita cu Harghita. Semn ca nemtenii nu se mai indoiesc de victorie.
Miza scandalului
Surse locale au declarat pentru ZIUA ca o miza a acestui scandal este fondul forestier din zona. De altfel, unul dintre lucrurile care a unit Neamt si Harghita, incepand cu 1990, a fost apetitul deosebit pentru taierea ilegala de paduri. In 1995, o cantitate uriasa, de aproape patru milioane mc de lemn din padurile Harghitei a fost raportata ca doboratura de vant si a disparut. Scandalul nu a fost urmat de nicio condamnare penala, iar o initiativa legislativa de interzicere a scoaterii lemnului din zonele cu doboratura a fost contestata de partidele politice la Curtea Constitutionala si a cazut. In notele Departamentului de Control al Guvernului sau Garzii Financiare Arad au aparut, in timp, numele unor sefi ai Directiei Silvice Miercurea Ciuc (precum Domenec Denes) sau primari (de exemplu, Lenz Emil, de la Lazarea), padurari ai Ocolului Silvic Gheorgheni. Din informatiile ZIUA, toti au ramas in sistem. Singurul care a cazut este fostul parlamentar Garda Deszo, unul dintre putinii care au acuzat jaful sistematic din padurile harghitene: Deszo nu mai este in Parlament, fapt care sugereaza ca exista conexiuni care conduc spre politic si ca, inclusiv la UDMR lucreaza o "cuppola" tainica, pregatita sa expulzeze atunci cand apar incomozii. La capitolul "gatere" (legale sau ilegale), Neamt depaseste Harghita: conform Centrului de Informare privind Certificarea Forestiera, zona Bicazul Ardelean, cu ocoalele silvice Bicazul Ardelean si Tarcau sunt zonele cu cel mai mare risc de taiere ilegala din paduri, aici constituindu-se adevarate "patrii ale ferastraului".
Traian George HORIA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu