Autonomia, maghiarii, nationalismele si separatismele, de Florin BUDESCU

Autonomia, maghiarii, nationalismele si separatismele, de Florin BUDESCU
(Material propus pentru publicare la data de: 16-08-2009 de Petru CLEJ)
Extras din ACUM, ziar on line redactat de Stefan N. Maier și Petru Clej


“Consiliul National Secuiesc (CNS) pune la cale un prim pas spre autonomie”, anunta 9am.ro. Presedintele CNS, Ijak Balasz, a declarat ca, la Marea Adunare din 5 septembrie a Consiliilor Locale din Tinutul Secuiesc, se vor adopta documente ce sunt un prim pas pentru autonomie. Planul de actiune ar fi: asocierea consiliilor locale in scaune; institutionalizarea autoorganizarii consiliilor locale; parlament al Tinutului Secuiesc; regiunile, conduse de parlamente regionale. Separatisti invita, pe 5 septembrie, “demnitari si preoti, conducatorii partidelor unguresti din tarile bazinului carpatic si ONG-urile”, conform fostului presedinte CNS, Fodor Imre. Voi explica acum viziunea mea asupra etnicitatii.

Cosmopolitism romanesc

Pe strada, in Bucuresti (orasul cu romani veniti din toata tara), uitati-va la morfologia fetelor: parca sunt toate rasele Pamantului. Seamana cu Londra, dar din alte cauze. Vezi mongoloizi, rasa galbena, meridionali europeni, albi caucazieni tipici, cu pielea alba si parul castaniu, ca si conformatii nordic-europene. Impresionant e ca morfologiile sunt combinate. Trasaturi negroide apar la insi cu pielea alba ca laptele, iar ochii asiatici rasar de pe o fata meridionala.

Eu sunt tot un metis si sunt foarte mandru de aceasta. Tata era tecucean, “roman verde”, dintr-o familie numita initial Buda. Mama era pe jumatate evreica de limba maghiara (Hajdu), pe sfert unguroaica (Szatmari) si pe sfert secuie. Unchii mamei, Ettienne “Pista” Hajdu si Hajdu Miklos, au fost sculptori. Primul, plecat in Franta, a fost maquisard al lui de Gaulle, a luptat in Rezistenta si e cotat drept cel mai important urmas al lui Braque in scuptura cubista. Miklos a trait in Bucuresti, a supravietuit comunistilor, fiind cel mai bun inginer de fabrici de caramizi, a fost trimis de comunisti in Vietnam sa le faca si lor fabrici, dar a fost si sculptor. La fel de mare, zic eu, ca fratele sau, dar fara consacrarea plenara a acestuia.

Am crescut in Focsani, unde am trait pana la 18 ani, dar si la Turda, unde mergeam vara la bunica. La Focsani, in casa noastra intrau: Schulmann, un evreu, cel mai bun mamos al orasului; Lupu “Juma” Zigmund, alt evreu, profesor de sport, coleg de cancelarie cu tata; Ghita, un tigan. Cel mai bun vanzator de stofe din Focsani era Agop, un armean; profesoara mea de engleza era Hermina Papazian, o armeanca; la meci, in fata mea statea Banner, un evreu cu baiatul plecat in SUA.

Niciodata, in safe-heaven-ul acesta, nu am auzit ma tigane, ma jidane. Societatile cosmopolite sunt constiente de vigoarea lor, dar deopotriva naive. La Turda, pe str. Sulutiu, in aceeasi curte stateau: dna. Popa si fiica ei, romance; Princz Monika, bunica mea, evreica de limba maghiara; o familie numeroasa de tigani, numita Busuioc. Nu au existat niciodata probleme.

Busuiocii erau columbofili. Unul din frati imi prezenta si imi dadea sa tin in mana porumbeii voiajori si cei de rasa, cu creasta si penele-nfoiate. In curtea interioara a blocului alaturat, melanjul etnic era si mai mare, dar nimeni nu avea vreo o problema. Singura problema, pentru noi, copii, era Bolunda, care, cand faceam panarama intre orele 14 si 17, ne arunca in cap ligheane cu apa fierbinte si zoaie. Ba tigane!, ba bozgore! ba jidane!, lucruri de-acestea nu existau. Am fost educat ca sunt prostii lipsite de sens. Toti suntem la fel. Sangele meu e identic celui african. Restul e zadarnicie. Una despre care trebuie sa discutam insa.

Maghiarii. Civilizatie si nationalism

Unii vor spune: e normal, sub oborocul comunist nationalismele nu se manifestau. De acord, dar, pentru a se manifesta, a trebuit sa existe, la inceputul anilor ’90, cineva care sa le afirme existenta, pentru a se intrupa. La noi au fost: miscarea de tip Pamiat “Vatra Romaneasca”, cu aripa sa politica PUNR, dar si PRM. La maghiari a fost Szent Korona, apoi FIDESZ. A fost, in martie 1990, momentul Targu-Mures. Raul a fost facut, apoi au aparut adeptii. De o parte si de cealalta.

Construit pe o trainica civilizatie, cu radacini de cultura in Evul Mediu si organizare autro-germanica, backgroundul maghiarilor e deopotriva respectabil si, din cauza intamplarilor istoriei lor, conflictual cu ceea ce intelegem noi din propria noastra istorie. Maghiarii invata o istorie a Transilvaniei, noi alta. Maghiarii citesc Trianonul, ca semnificatie istorica, intr-o cheie tragica, pentru noi acesta are semnificatia unui triumf national. Cei 13 generali, ale caror statui provoaca rumoare la Arad, sunt pentru maghiari eroi, iar pentru noi criminali. Acestea nu sunt glume si nici lucruri simple. Sunt fundamentul a ceea ce se intampla aici si acum.

Autonomia

Fara a fi extremisti, maghiarii sunt extrem de nationalisti. Trebuie sa-i respectam, o merita. In schimb, politicienii pot fi condamnati. CNS a sucit politic UDMR, dupa ani de sciziune. Reprezentanti diferitelor factiuni maghiare isi propuneau la inceputul anului sa elaboreze pana in toamna un proiect de lege privind autonomia, cum anunta liderul UDMR, Marko Bela.

Ne apropiem de momentul 5 septembrie. Unii spun ca UDMR e vocea moderata a acelorasi interese autonomiste. Ca UDMR, CNMT, CNS au stabilit sa se imparta in politistul rau si politistul bun. Adevarul? Nu cred ca e simplu de cunoscut, insa in februarie 2008 niste politicieni maghiari au fost la Pristina, in Kosovo. Un deputat UDMR, Antal Arpad Andras, precum si un fost senator, pe atunci eurodeputat, Csaba Sogor, au fost pe cont propriu, fara mandatul UDMR, pentru a vedea “pe viu momentul in care pe harta Europei va aparea un nou stat”.

Ambiguu, dar cu subinteles, Marko Bela declara: “Salutam participarea activa a Uniunii Europene in cautarea de solutii pentru Kosovo si consideram ca statele Europei au creat, in acest sens, un precedent, deoarece de acum inainte ele nu se mai pot deroba nici de reglementarea altor probleme etnice nesolutionate”. Liderul UDMR pune apasat predicatul (gata, exista un precedent), dar lasa neexplicitat subiectul (alte probleme etnice sunt inca nesolutionate; care, nu e explicit).

Globalizarea

Heidi si Alvin Toffler atrageau atentia din anii ’80 ca globalizarea duce la resurectia nationalismelor. Chiar a separatismelor fara substrat etnic. Din prima categorie, avem: sciziunea Belgiei intre flamanzi si valoni; separatismul basc; cel albanez kosovar; cel maghiar din Serbia, Slovacia, Polonia si Romania; cel ucrainian. Din a doua categorie, avem: conflictul ce va mai reizbucni, intre croati si sarbi, in fapt o singura semintie, doua religii; tendinta separatista a Nordului Italiei. Sa intelegem ca democratia si prosperitatea nu duce la disparitia acestor probleme, iar aparitia satului global incurajeaza tendintele autonomiste. Etnice sau non-etnice.

Afectate sunt statele nationale, tipice erei cosului de fum, delimitate cu granite dure. Era cosului de fum s-a dus, granitele sunt acum moi sau inexistente, iar statele nationale au o problema. Sunt un admirator al statului de tip federal, cu guverne regionale si executiv central, de tipul german. E bine sa observam insa ca Renania, Westfalia sau Baden-Wurtenberg nu vor avea niciodata tendinte autonomiste. La fel e cazul Hexagonului francez, cu exceptia Alsaciei-Lorena, dominate de etnicii germani. Nu trebuie sa trecem cu vederea nici problemele Regatului Unit, care incep doar cu Irlanda de Nord si continua, printre altele, cu aspiratiile scotiene pentru independenta si sistemul republican.

Eu cred ca acesta este contextul in care trebuie sa privim activitatea liderilor radicali si moderati ai minoritatii maghiare din Romania. Care, cum am mai afirmat, trebuie respectata si careia ar fi bine sa ii spunem mereu acelasi lucru: “Romania este stat national unitar”.