Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Cu prietenie, Dan Culcer
http://www.cimitiredinbanat.ro/concluzii/
CIMITIRUL UN BUN CULTURAL VITAL AL COMUNITĂŢII RURALE
Studierea cimitirului ca parte fundamentală a lumii rurale bănăţene nu este în mod sigur o iniţiativă nici nouă, nici temerară. Scopul studiului de faţă a fost acela de a survola câteva dintre aspectele importante care pot duce la punerea în valoare şi protejarea acestui vast patrimoniu adeseori abandonat.
Anul acesta studiul s-a construit pe 3 paliere diferite, fiecare corespunzând unui capitol de sine stătător. Primul capitol a analizat contextul larg al apariţiei şi evoluţiei aşezărilor din Banat precum şi caracteristicile lor morfo-structurale, zugrăvind fundalul pe care s-a dezvoltat cimitirul în contextul multietnic şi multiconfesional al satului bănăţean.
Al doilea capitol este unul în care echipa de proiect a dorit să prezinte instrumentele folosite pentru cartarea celor peste 120 de cimitire analizate. Acest capitol pune faţă în faţă rezultatul brut al muncii de teren: fişa de evidenţă, un soi de luare de seamă, care permite rapid, cercetătorului să surprindă in situm aspectele cele mai importante ale unui cimitir, şi ulterior, în urma unei analize complexe, să propună eventuala sa clasare.
Partea a treia a studiului, analizează unul dintre cimitirele cartate anterior, cimitirul vechi din Crivina de Sus, pe care îl investighează detaliat pornind de la scara largă a zonei etno-geografice, la scara locală şi până la cea de detaliu, a monumentului funerar. Studiul de caz Crivina de Sus, este unul particular şi deloc întâmplător ales. Crivina este o comunitate tradiţională care s-a transformat fundamental, din punct de vedere confesional, motiv pentru care, vechiul cimitir ortodox şi-a pierdut din sacralitate şi a fost cvasi-abandonat.
Analiza multicriterială de peisaj, urbană, arhitecturală, antropologică etc..încearcă să surprindă toate aspectele care influenţează evoluţia cimitirului ca parte fundamentală a peisajului cultural rural. Abordarea este una de tip diagnoză- tratament, fiecărei părţi analizate corespunzându-i un set de propuneri. Propunerile (Fig. 99, 100) se adresează şi ele unui orizont prim, gesturi punctuale de intervenţie (marcarea intersecţiilor prin troiţe, marcarea accesului în cimitir, îndepărtarea barierei de salcâm, etc.), şi unui orizont mediu, cu bătaie lungă (restaurarea bisericii (Fig. 101, 105) şi reluarea serviciului religios, refacerea relaţiei satului cu râul, protecţia şi conservarea atât a cimitirului cât şi a monumentelor funerare valoroase (Fig. 102), păstrarea caracterului de cimitir-livadă, menţinerea traseelor şi culoarelor de vizibilitate în şi înafara cimitirului etc.). Ambele tipologii de propuneri sunt pur utopice atâta timp cât comunitatea rurală nu este conştientă şi implicată în conservarea şi restaurarea patrimoniului pe care-l deţine.
Echipa de proiect a pus prima cărămidă în construirea acestei conştiinţe versus patrimoniu a obştii săteşti, prin organizarea atelierului interdisciplinar din luna iulie 2013.
Construirea unei troiţe şi a unei porţi de acces (Fig. 103, 104), pe lângă analiza, cartarea şi relevarea monumentelor funerare, a fost un prim pas în această direcţie. Taberei de lucru i s-au adăugat sătenii, care au construit alături de cei implicaţi în proiect şi au participat la nenumăratele prelegeri şi ateliere.Fără ei, adevăraţii beneficiari ai acestui proiect, studiul nostru n-ar fi putut niciodată să-şi exploreze latura aplicativă şi să treacă dincolo de bariera teoriei neverificate. Crivina de Sus a dovedit, aşa cum intuiam, că fără cei vii, satul şi morţii săi sunt sortiţi abandonului şi uitării.
Sperăm că prin proiectul din acest an, ne aflăm cu un pas mai aproape de conştientizarea valorii vitale pe care o are cimitirul rural în peisajul cultural bănăţean.
Studierea cimitirului ca parte fundamentală a lumii rurale bănăţene nu este în mod sigur o iniţiativă nici nouă, nici temerară. Scopul studiului de faţă a fost acela de a survola câteva dintre aspectele importante care pot duce la punerea în valoare şi protejarea acestui vast patrimoniu adeseori abandonat.
Anul acesta studiul s-a construit pe 3 paliere diferite, fiecare corespunzând unui capitol de sine stătător. Primul capitol a analizat contextul larg al apariţiei şi evoluţiei aşezărilor din Banat precum şi caracteristicile lor morfo-structurale, zugrăvind fundalul pe care s-a dezvoltat cimitirul în contextul multietnic şi multiconfesional al satului bănăţean.
Al doilea capitol este unul în care echipa de proiect a dorit să prezinte instrumentele folosite pentru cartarea celor peste 120 de cimitire analizate. Acest capitol pune faţă în faţă rezultatul brut al muncii de teren: fişa de evidenţă, un soi de luare de seamă, care permite rapid, cercetătorului să surprindă in situm aspectele cele mai importante ale unui cimitir, şi ulterior, în urma unei analize complexe, să propună eventuala sa clasare.
Partea a treia a studiului, analizează unul dintre cimitirele cartate anterior, cimitirul vechi din Crivina de Sus, pe care îl investighează detaliat pornind de la scara largă a zonei etno-geografice, la scara locală şi până la cea de detaliu, a monumentului funerar. Studiul de caz Crivina de Sus, este unul particular şi deloc întâmplător ales. Crivina este o comunitate tradiţională care s-a transformat fundamental, din punct de vedere confesional, motiv pentru care, vechiul cimitir ortodox şi-a pierdut din sacralitate şi a fost cvasi-abandonat.
Analiza multicriterială de peisaj, urbană, arhitecturală, antropologică etc..încearcă să surprindă toate aspectele care influenţează evoluţia cimitirului ca parte fundamentală a peisajului cultural rural. Abordarea este una de tip diagnoză- tratament, fiecărei părţi analizate corespunzându-i un set de propuneri. Propunerile (Fig. 99, 100) se adresează şi ele unui orizont prim, gesturi punctuale de intervenţie (marcarea intersecţiilor prin troiţe, marcarea accesului în cimitir, îndepărtarea barierei de salcâm, etc.), şi unui orizont mediu, cu bătaie lungă (restaurarea bisericii (Fig. 101, 105) şi reluarea serviciului religios, refacerea relaţiei satului cu râul, protecţia şi conservarea atât a cimitirului cât şi a monumentelor funerare valoroase (Fig. 102), păstrarea caracterului de cimitir-livadă, menţinerea traseelor şi culoarelor de vizibilitate în şi înafara cimitirului etc.). Ambele tipologii de propuneri sunt pur utopice atâta timp cât comunitatea rurală nu este conştientă şi implicată în conservarea şi restaurarea patrimoniului pe care-l deţine.
Echipa de proiect a pus prima cărămidă în construirea acestei conştiinţe versus patrimoniu a obştii săteşti, prin organizarea atelierului interdisciplinar din luna iulie 2013.
Construirea unei troiţe şi a unei porţi de acces (Fig. 103, 104), pe lângă analiza, cartarea şi relevarea monumentelor funerare, a fost un prim pas în această direcţie. Taberei de lucru i s-au adăugat sătenii, care au construit alături de cei implicaţi în proiect şi au participat la nenumăratele prelegeri şi ateliere.Fără ei, adevăraţii beneficiari ai acestui proiect, studiul nostru n-ar fi putut niciodată să-şi exploreze latura aplicativă şi să treacă dincolo de bariera teoriei neverificate. Crivina de Sus a dovedit, aşa cum intuiam, că fără cei vii, satul şi morţii săi sunt sortiţi abandonului şi uitării.
Sperăm că prin proiectul din acest an, ne aflăm cu un pas mai aproape de conştientizarea valorii vitale pe care o are cimitirul rural în peisajul cultural bănăţean.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu