Redobândirea cetăţeniei române

Sursa http://viena.mae.ro/node/264

Dacă aţi fost născut/ă în România sau ascendenţii dvs. au fost cetăţeni români şi doriţi să redobândiţi cetăţenia română, este necesar să vă prezentaţi la secţia consulară cu următoarele acte şi înscrisuri, în funcţie de situaţia dvs.

Redobândirea cetăţeniei romane de către persoanele care au pierdut cetăţenia română înainte de 22 decembrie 1989 şi descendenţi de gr. I şi II ai acestora

În conformitate cu art. 10 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată şi modificată prin OUG nr. 43/29 mai 2003, sunt necesare următoarele:

• cerere tip, care se completează la consulat (se vor completa formularul şi lista cu date personale (model nr.1);
• declaraţie din care să rezulte dacă a mai depus sau nu o altă cerere de redobândire a cetăţeniei române (taxa consulară: 60,-€);
• declaraţie din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi (model 2) (taxa consulară: 60,-€);
• declaraţie din care să rezulte menţinerea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România (model 3). Aceeaşi opţiune se face şi pentru copiii minori pentru care se solicită redobândirea cetăţeniei române (taxa consulară: 60,-€ );
• declaraţie privind consimţământul pentru obţinerea cetăţeniei române dat de către minorii de peste 14 ani (taxa consulară: 60,-€);
• declaraţie privind acordul soţilor pentru dobândirea cetăţeniei de către copiii minori, (taxa consulară: 60,-€);
• paşaportul solicitantului în original si copie legalizată sau "conform cu originalul" (taxa consulară: 30,-€);
• dovada pierderii cetăţeniei române;
• paşaportul/cartea de identitate a soţului (pentru persoanele căsătorite cu cetăţeni români) în original şi copie (taxa consulară: 30,-€);
• cazier judiciar din România (nu mai vechi de 6 luni);
• cazier judiciar din străinătate - valabil 1 an de la data emiterii – şi traducerea în limba română, precum şi copia originalului (taxa consulară: 30,-€);
• acte de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie etc.), în original şi copie, pentru titulari şi ascendenţi (părinţi, bunici) foşti cetăţeni români (taxa consulară: 30,-€ / fiecare certificare). În cazul în care actele de stare civilă au fost întocmite în străinătate, copiilor legalizate le vor fi anexate traduceri legalizate în limba română;
• acte de stare civilă şi identitate (certificate de naştere, paşapoarte), în original şi copie, pentru copii minori ai solicitanţilor (taxa consulară: 30,-€ / fiecare certificare)

De reţinut!Nu se percepe taxa pentru cerere persoanelor care au pierdut cetăţenia română înainte de 1989.

Redobândirea cetăţeniei romane de către persoanele care au pierdut cetăţenia română după 22 decembrie 1989

În conformitate cu art. 10 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată şi modificată prin OUG nr. 43/29 mai 2003, sunt necesare următoarele:

• cerere (se vor completa formularul şi lista cu date personale (model nr.1) (taxa consulară: 65,-€);
• declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte dacă a mai depus sau nu o altă cerere de redobândire (taxa consulară: 60,-€);
• declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte dacă doreşte redobândirea cetăţeniei române cu menţinerea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România (taxa consulara: 60,-€);
• declaraţie din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi (model 2) (taxa consulară: 60,-€);
• declaraţie privind consimţământul pentru obţinerea cetăţeniei române dat de către minorii de peste 14 ani (taxa consulară: 60,-€);
• declaraţie privind acordul soţilor pentru redobândirea cetăţeniei de către copiii minori, (taxa consulară: 60,-€);
• paşaportul solicitantului, în original şi copie (taxa consulară: 30,-€);
• paşaportul/cartea de identitate a soţului (pentru persoanele căsătorite cu cetăţeni români), în original şi copie (taxa consulară: 30,-€);
• cazier judiciar din România (nu mai vechi de 6 luni);
• cazier judiciar din străinătate - valabil 1 an de la data emiterii - şi traducerea în limba română, precum şi copia xerox a originalului (taxa consulara: 30,-€);
• acte de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie etc.), în original şi copie, pentru titulari şi ascendenţi (părinţi, bunici) foşti cetăţeni români (taxa consulară: 30,-€ / fiecare certificare). În cazul în care actele de stare civilă au fost întocmite în străinătate, copiilor legalizate le vor fi anexate traduceri legalizate în limba română;
• acte de stare civilă şi de identitate (certificate de naştere, paşapoarte), în original şi copie, pentru copii minori ai solicitanţilor (taxa consulară: 30,-€ / fiecare certificare).

De reţinut!Persoana care nu este sigură de statutul său juridic actual, trebuie să prezinte o adeverinţă eliberată de Direcţia Paşapoarte a Ministerului Administraţiei şi Internelor din care să rezulte statutul juridic în raport cu statul român. O asemenea dovadă se poate obţine prin ambasadă în urma îndeplinirii procedurii de clarificare a acestui statut (vezi secţiunea privind clarificarea statutului juridic în raport cu statul român).

Atenţie!

• Cererile se depun personal. Numai în cazuri temeinic justificate (dovedite cu înscris oficial) cererea se poate depune prin mandatar cu procură specială şi autentificată;
• Taxa totala pentru o persoană se formează din taxele prevăzute pentru fiecare serviciu consular prezentat mai sus. Potrivit unor reglementări intrate în vigoare începând cu data de 14.07.2003, pentru fiecare copie xerox a documentelor de stare civilă, identitate şi certificare a traducerii Hotărârii guvernului de land anexată la dosar se percepe o taxă de 30,-€ / fiecare certificare;
• Toate taxele se plătesc la depunerea cererii.

Formulare:

• cerere şi lista cu date personale (model 1)
• declaraţie din care să rezulte dacă a mai depus sau nu o altă cerere de redobândire (model 4);
• declaraţie din care să rezulte dacă doreşte redobândirea cetăţeniei române cu menţinerea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România (model 3);
• declaraţie din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi (model 2);
• declaraţie privind consimţământul pentru obţinerea cetăţeniei române dat de către minorii de peste 14 ani;
• declaraţie privind acordul soţilor pentru redobândirea cetăţeniei de către copiii minori.

Basarabenii, redobândirea cetăţeniei române şi dezinformarea cu iz de insultă din presa britanică

Publicat pe 17 Martie 2013 Anno Domini, la 12:49

Nu ar fi prima dată când britanicii, în general, și “jurnaliștii” de la Sunday Express, în special, abordează problema cetățeniei române redobândite de către basarabeni. Îniulie 2010, nerușinarea mergea până într-acolo încât vorbeau de 1 milion de moldoveni care vor invada Marea Britanie având pașapoarte românești.

În martie 2013, au decis să își tempereze gradul de dezinformare și să vorbească doar de 300.000 de invadatori basarabeni care și-au redobândit cetățenia română.

Când șeful îți cere să produci materiale care să atragă audiență, scrii la repezeală fără să știi prea bine ce scrii. Auzi, dle, 300.000 de moldoveni “have begun the long march to enter Britain”. Zici că e introducerea din celebrul film documentar Marșul Pinguinilor.

Sute de mii de moldoveni obţin paşapoarte UE în România, iar peste 300.000 se pregătesc să migreze în Marea Britanie prin “uşa din spate”, exploatând această “portiţă” de acces a dublei cetăţenii moldoveano-române spre spaţiul comunitar.

Prostia jurnaliștilor, da, sunt 2 jurnaliști care au scris acest articol profund informativ, rezidă în faptul că deși vorbesc de peste 300.000 de basarabeni care și-au redobândit cetățenia română, îl citează mai jos pe Sergiu Panainte, de la Fundația Soros, care spune că aproximativ 226.507 persoane din Republica Moldova au obţinut cetăţenia română din 1991 şi până la 15 august 2011. Altfel spus, logica ar fi că basarabenii își redobândesc cetățenia română având un singur scop – munca în Marea Britanie. Italia, Portugalia, Spania, Grecia, România sau, pur și simplu, rămasul acasă cu pașaportul în buzunar și mândria de a fi român? Nu, nu am auzit!

În rest, aberații privind procesarea a 10.000 de dosare pe lună, “ordonată” de președintele Traian Băsescu (lucru rămas doar la nivel de promisiune) – calcule elementare. Utilizarea numelui Anca Nicolescu – să fim serioși, câte Ance din Republica Moldova știți? Sau persoane cu numele Nicolescu? Nici măcar un detaliu ca salariul mediu nu îl cunosc. 60 de lire? Deh, e greu să faci diferența între salariul mediu și salariul minim.

Dincolo de dezinformare însă, avem de a face în acest caz și cu o insultă, mai mult sau mai puțin voalată. Ceea ce pentru noi este un act de reparație istorică – redobândirea cetățeniei române pentru basarabenii rupți de Țară de către sovietici – pentru ei e “loophole in the legislation”, loophole – “ambiguitate legislativă, subterfugiu, portiță”.

Parcă am vrea să ia cineva din oficiali atitudine, în primul rând cineva de la Ministerul Afacerilor Externe de la București, oficiali ai reprezentanței diplomatice a României la Londra, dar, presupun, vrem prea multe, nu?

În plus, deranjează și afirmația potrivit căreia majoritatea basarabenilor ce își redobândesc cetățenia română sunt implicați în structuri criminale, proliferând cu dezinvoltură traficul de ființe umane și nu numai.

Un lucru e îmbucurător – știu că “…Moldova, which was part of Romania before the Second World War”. 

Gad săiv dă cuin!

*****

UPDATE: Londra, poarta de intrare a terorismului în Europa, un articol de George Damian.

Românii din R. Moldova au devenit noul cal de bătaie al presei din Marea Britanie.

Până la urmă, trebuia şi lor să le vină rândul, doar sunt români şi presa britanică nu ne iubeşte foarte tare. După bulgari şi polonezi, basarabenii au devenit noua sperietoare: peste 300.000 de români din RM se pregătesc să invadeze Albionul. Şi nu oricum, ci prin „uşa din spate”, respectiv prin România. Sute de mii de paşapoarte româneşti au fost date cetăţenilor RM de autorităţile de la Bucureşti, după cum susţine cotidianul britanic „The Sunday Express”, iar toţi aceşti noi cetăţeni europeni se vor repezi să treacă peste Canalul Mânecii. Tonul articolului prezintă invazia drept de ne-evitat, lipseşte doar fotografia cu o coadă gigantică de oameni înşiraţi de la aeroportul din Chişinău până la porţile oraşului, toţi pregătiţi să ceară ajutoare sociale la Londra, flămânzi să se înfrupte din bugetul Regatului Unit al Marii Britanii. Aşa de periculoşi sunt aceşti 300.000 de români basarabeni cu paşapoarte UE, încât nu este departe momentul în care vor fi scoase la licitaţie bijuteriile Coroanei.

Cifra de la începutul articolului de 300.000 este cumva adusă mai spre realitate mai la vale. „The Sunday Express” citează un expert al Fundaţiei Soros: din 1991 până în 2011, aproximativ 226.507 basarabeni au obţinut cetăţenia română, iar din 2011 încoace alte zeci de mii, deşi nu se ştie exact câte. Pe de o parte, există o vină a autorităţilor române care nu au furnizat datele precise autorităţilor europene, care date prin comparaţie cu cifrele cetăţeniilor acordate în Marea Britanie ar fi putut lămuri mai bine chestiunea. Chiar şi aşa, avem destule cifre pentru a ne face o imagine clară. Conform Eurostat, în anul 2008 România a acordat aproximativ 56.000 de cetăţenii, iar Marea Britanie – 129.000 de cetăţenii. În anul 2009, România a acordat 94.000 de cetăţenii, Marea Britanie – 203.000 de cetăţenii. Pentru anii 2010 şi 2011, Eurostat nu are cifre privind cetăţeniile noi din România, însă Marea Britanie a dat în anul 2010 un număr de 194.000 de cetăţenii, iar în anul 2011 – alte 177.000 de cetăţenii. Marea Britanie a acordat dintotdeauna cele mai multe cetăţenii, depăşind cu mult locurile doi şi trei, respectiv Franţa şi Germania.

În oricare doi ani luaţi la întâmplare din ultimii zece, Marea Britanie a acordat mai multe cetăţenii decât a acordat România începând din 1991. Nu în ultimul rând, trebuie spus că basarabenii reprezintă un număr de aproximativ 70% din cetăţeniile acordate de România. Pe de altă parte, noii cetăţeni britanici provin în mare parte din India, Pakistan, Filipine şi Bangladesh.

Însă presa britanică preferă să ignore aceste cifre. „The Sunday Express” chiar sare calul spunând că o mare parte dintre cetăţenii români proveniţi din RM au cazier pentru infracţiuni grave precum prostituţia şi traficul de fiinţe umane, iar eforturile Agenţiei britanice de Frontieră de „stopare a unui val de criminali şi violatori” sunt „inadecvate”. Conform aceluiaşi raţionament, dacă ne amintim că atentatele din 7 iulie 2005 din metroul de la Londra au fost realizate de cetăţeni britanici proveniţi din Pakistan, putem spune că Marea Britanie a deschis uşa din spate pentru accesul teroriştilor în Uniunea Europeană. Ceea ce nu este adevărat, bineînţeles.

*****

UPDATE 19 februarie: Şeful misiunii diplomatice la Londra, Iulian Fruntaşu, a vorbit într-un miniinterviu pentru Adevarul despre atitudinea xenofobă a tabloidelor britanice la adresa moldovenilor, dar şi despre cum sunt văzuţi aceștia în Marea Britanie.

Evident, partea interesantă a fost cea cu privire la recentul articol din Sunday Express referitor la invadarea Marii Britanii de către basarabenilor cu cetățenie română. Așadar:

Express.co.uk titra într-un articol că „peste 300.000 de moldoveni se pregătesc să inunde piaţa de muncă din Marea Britanie“. Cum comentaţi această campanie denigratoare la adresa Moldovei?

Nu ştiu dacă pot reacţiona oficial şi nu cred că e o campanie deliberată împotriva Moldovei. Ca observaţie generală, în Marea Britanie mass-media sunt diferite faţă de Moldova. Sunt tabloide precum „Express“ şi „Daily Mail“ şi sunt ziare serioase, precum „Financial Times“ şi „The Economist“. Pot spune că e un context anti-imigraţie şi xenofob. E vorba mai mult de faptul că Moldova a picat într-un context regional nefavorabil, bazat pe situaţia că cetăţenii români şi bulgari au acces la piaţa de muncă britanică, pe fondul crizei economice resimţite de englezi şi a crizei locurilor de muncă din Regat.

Aţi avut o reacţie oficială în legătură cu acest articol?

Ştiu că un coleg din ambasadă a fost sunat de un jurnalist de la acest ziar, căruia i s-a explicat clar cum stau lucrurile. Cei de la „Express“ au publicat însă acel articol aşa cum au vrut ei, fără să includă şi poziţia noastră, deoarece, se pare, nici nu erau interesaţi de altceva decât o istorie care să vândă, iar poveştile cu „hoardele barbare“ sunt în vogă acum.

Deci, e clar, nu a existat și nici nu va exista o reacție oficială. Argumentul cu “tabloide” vs. “ziare serioase” e futil. Cu atât mai important e să combați aberațiile din ziare de mâna a doua cu cât ele 1. au un tiraj mult mai mare decât “ziarele serioase” și 2. au un public țintă mai puțin informat, deci, mai predispus spre a îngurgita pe nemestecate frânturi de dezinformare oferite de tabloide. În plus, oricât de “neimportant și neserios” ar fi ziarul respectiv, articolul a fost preluat de suficiente mass media, în special, cea online, pentru a nu lăsa fără reacții această situație.

De ce adică să nu ceri dreptul la replică în același ziar? De ce adică să nu emiți un comunicat de presă oficial al Ambasadei? Eu credeam că o reprezentanță diplomatică este responsabilă, printre altele, dacă nu în primul rând, de imaginea țării și cetățenilor pe care îi reprezintă în statul cu care sunt întreținute relații diplomatice. Greșesc? Mai ales când, așa cum se poate vedea mai sus, publicația respectivă este consecventă în acțiuni de denigrare a cetățenilor Republicii Moldova, situație în care scuza pentru lipsa de reacție – “context regional nefavorabil, bazat pe situaţia că cetăţenii români şi bulgari au acces la piaţa de muncă britanică, pe fondul crizei economice resimţite de englezi şi a crizei locurilor de muncă din Regat” – nu este acoperită deloc de realitate.

Mult mai firească a fost în acest context reacția domnului deputat în Parlamentul României, Eugen Tomac.

Iat-o:

Marea Britanie este una dintre țările europene care acordă, la cerere, cele mai multe cetățenii unor grupuri de persoane care nu locuiesc pe continentul european. În ultimii 5 ani, peste 1 000 000 de persoane din spațiul extracomunitar au obținut cetățenia britanică. Aceștia ar trebui să reprezinte, probabil, o preocupare reală pentru societatea britanică și nu românii din Basarabia.

Presa britanică trebuie să rămână presă britanică chiar și atunci când dorește să prezinte într-o notă senzațională anumite subiecte de interes pentru opinia publică. Publicația Sunday Express își minte cititorii atunci când susține că “300 000 de români din R. Moldova vor invada Regatul Marii Britanii și că aceștia au obținut cetățenia română printr-o procedură ambiguă”.

Ceea ce au omis să menționeze jurnaliștii acestei publicații este că moldovenii la care fac referire sunt, de fapt, români care și-au pierdut cetățenia română fără voia lor, în urma celui de al doilea război mondial. Statul român doar i-a repus în drepturi începând din 1991 până în prezent, deci în peste 20 de ani, în baza unei solicitări individuale, pe baza unei proceduri judiciare în materie de cetățenie extrem de riguroase.

România nu acordă cetățenie în masă unor grupuri de cetățeni care ar beneficia de anumite avantaje economice sau sociale, ci repune în drepturi o categorie din conaționali care și-au pierdut acest drept din rațiuni istorice.

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Cu prietenie, Dan Culcer

Marko Bela, de la UDMR, are un discurs temperat și lucid. Nu fiindcă ar avea alte scopuri decât extremiștii Partidului Popular Maghiar din Ardeal, ci fiindcă e mai bun politician și mai bun cunoscător al situației și posibilităților. Tocmai de aceea, din unghiul rezistenței fașă de proiectle de dezmembrarea a României, trebuie mai atent monitoizat. Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Cu prietenie, Dan Culcer
http://ardealul.blogspot.fr/2013/03/marko-bela.html#links

Drumul Romaniei spre democratie

Din istoria Romaniei de ieri si azi, 27 martie 2013


Romania, tara europeana

Cum ar fi aratat revolutia din 1989 daca ar fi existat internet? Cum ar fi fost daca poporul ar fi putut verifica pe Google tot ce a facut si tot ce a declarat fiecare lider politic?

Faptele politicienilor de astazi nu mai pot fi ascunse poporului, asa cum s-a intamplat in 89, si asta pentru ca fiecare actiune, gest, sau remarca ambigua pe care oamenii politici le considera de neinteles in contextul in care sunt facute, au fost inregistrate undeva pe internet. Informatii noi pe care le-am aflat si vom continua sa le aflam, fac lumina asupra intelesului actiunilor si declaratiilor politicienilor romani, precum si a orientarii lor in politica externa a Romaniei.

In ultima emisiune a lui Victor Ciutacu la Antena 3, inainte de a-si da demisia de la acest post de televiziune, Relu Fenechiu, Ministrul Transporturilor, s-a laudat cu numirea unui fost director general-adjunct al Gazprom Romania in functia de director general al CFR Marfa, cu misiunea de a pregati privatizarea companiei. Invitatul emisiuni, Relu Fenechiu, il prezinta in felul urmator “un domn Draghici”, “manager performant”, “fost manager la Gazprom si inca in unele locuri”, “un om in care am foarte mare incredere”.

Motivul demisiei il putem banui a fi tensiunile fara precedent cu proprietarul postului de televiziune pentru modul in care a decurs emisiunea. Victor Ciutacu a acceptat, in premiera, un telefon in direct din partea administratiei prezidentiale, care l-a pus pe Relu Fenechiu intr-o ipostaza jenanta. Mai mult, emisiunea face lumina asupra degradarii morale, a minciunii si a incompetentei crase de care Ministrul Transportului da dovada, in contextul in care demiterea lui din Guvern ar fi un gest politic de natura sa traseze politica externa a Romaniei. Puteti vedea emisiunea aici.

Intamplator, in zilele anterioare acestei emisiuni am rascolit internetul ca sa aflu mai multe despre exploatarea gazelor de sist si despre alternativele Romaniei. In contextul pe care il cunosteam, Gazprom nu avea ce cauta in Romania. Asa am ajuns sa aflu cine sunt oamenii politici romani care imping Romania spre Rusia.

Iata faptele, asa cum au ramas inregistrate in documente oficiale si declaratii publice ce pot fi gasite online.


Click aici ca sa descarci pagina A4 cu fluturasi. Tipareste si imparte!

Pe 1 ianuarie 2007, Romania a intrat in Uniunea Europeana sub presedintia lui Traian Basescu. Extinderea UE nu este vazuta cu ochi buni de Rusia. Pe 17 ianuarie, Traian Basescu dezvaluie continutul unui biletel prin care Tariceanu i-a propus un parteneriat cu “oligarhiile noastre”, pe care Basescu l-a tinut ascuns pentru ca obiectivul integrari in UE sa nu fie ratat. Evenimentul a fost intens mediatizat de presa. (sursa) (sursa 2).

Intr-o telegrama a ambasadorului SUA la Bucuresti, publicata de WIKILEAKS, acesta spunea: “In timp ce Primul Ministru Tariceanu si liderul opozitiei Geoana, impreuna cu aliatii lor din vechea garda post-comunisa, se grabesc in perioada de suspendare sa-i ia presedintelui ultimele puteri, si interesele noastre pot fi afectate. Sunt semne care indica cresterea influentei oligarhilor influentati de Rusia pe probleme de politica energetica; dand inapoi in lupta anticoruptie si o derapare din ce in ce mai rapida a politicilor euro-centrice” (sursa)

In iulie 2007, la 5 luni dupa intrarea Romaniei si Bulgariei in UE, Duma de Stat din Rusia a promulgat o lege prin care a dat voie companiei de stat ruse Gazprom (monopol de stat) si Transneft (care controleaza reteaua de conducte de gaze a Rusiei) sa creeze armate private, interne. (sursa)

Gazprom urma sa devina din ce in ce mai mult o arma politica a Rusiei, prin care isi apara interesele.

Ne intoarcem in 2013 sa vedem de ce ar putea fi numit un fost sef Gazprom la conducerea CFR Marfa ca sa ii pregateasca privatizarea.

Ianuarie 2013 – Premierul Victor Ponta face o declaratie publica dupa intalnirea cu reprezentantii Comisiei Europene, FMI si ai Bancii Mondiale: Victor Ponta:“După cum ştiţi, guvernul şi România în ansamblu s-a angajat în luna februarie 2012 să privatizeze majoritar compania CFR Marfă, o companie care este pe pierdere şi care creează în mod clar probleme de deficit. Ulterior a existat, în luna octombrie, dacă nu mă înşel, o decizie a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii care împiedica continuarea procedurii. Pe ordinea de zi din data de 5, în urma discuţiei informale pe care am avut-o cu preşedintele României, va fi din nou această problemă a privatizării CFR Marfă […]” (sursa)

Martie 2013 – Declaratie a premierului Victor Ponta: “Preşedintele Băsescu a vorbit în Parlament despre obiective importante ale României, pe care Guvernul le susţine în totalitate. Vorbim de apartenenţa la UE, la NATO, parteneriatul strategic cu SUA, intrarea în spaţiul Euro şi în spaţiul Schegen. Acestea sunt obictive fundamentale pe care Guvernul pe care-l conduc le susţine, le are în programul de guvernare”. (sursa)

Din nota de fundamentare privind privatizarea CFR Marfa: “CFR Marfă este angajată în Convenţii şi Protocoale cu Ministerul Apărării Naţionale şi cu Forţele Armate ale Statelor Unite ale Americii, pentru asigurarea capacităţilor necesare în diverse situaţii.“

“[...]transportul feroviar constituie modul de transport de bază pentru transportul trupelor şi materialelor militare, neîntrerupt, pe timp de pace, în caz de calamităţi naturale, situaţii de criză şi război sau alte situaţii deosebite şi se asigură de către [...] CFR Marfă. De asemenea, CFR Marfă are obligaţii privind asigurarea interoperabilităţii sistemelor de transport şi de trupe militare. [...] “

In plan internaţional trebuie subliniate angajamentele asumate de România prin Acordul dintre statele părţi ale Tratatului Atlanticului de Nord şi celelalte state participante la Parteneriatul pentru pace cu privire la statutul forţelor lor, semnat la 19 iunie 1995 la Bruxelles (NATO/SOFA/PfP), [...] CFR Marfă trebuie să işi menţină poziţia faţă de nevoile de apărare ale ţării, având în acest sens, obligaţii stipulate prin lege şi prin angajamente internaţionale.”(sursa)

Va rog sa sesizati conflictul dintre numirea unui fost director regional al companiei ruse Gazprom in functia de director general al CFR Marfa si, de cealalta parte, calitatea Romaniei de membru NATO si prezenta sistemului antiracheta al SUA la baza Deveselu.

Modul in care se va desfasura licitatia pentru vanzarea pachetului majoritat al CFR Marfa si orientarea politica a companiei castigatoare poate fi un semn al reorientarii politicii externe a Romaniei.

Septembrie 2012 – Strategia de privatizare a CFR Marfa este publicata pe site-ul Ministerului Transporturilor. Metoda de privatizare este aleasa a fi licitatia prin strigare. (sursa)

Ianuarie 2013 – Metoda de privatizare este schimbata prin Hotarare de Guvern. Aceasta devine “negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, urmata de licitaţie cu ofertă în plic” (sursa)

Schimbarea metodei de privatizare, cu strigare sau in plic, mai pe fata sau mai pe ascuns, tradeaza intentia unora de a ceda CFR Marfa, o companie strategica pentru Romania si esentiala pentru NATO, unei compani cu interese mari in zona. Numirea fostului director regional al Gazprom in functia de director general al CFR Marfa, cu misiunea de a pregati privatizarea companiei, dovedeste interesul Rusiei pentru CFR Marfa.

Gazprom nu ar fi la prima investitie strategica in Romania. In iulie 2011 Gazprom a facut o oferta pentru cumpararea intregi retele de distributie a Rompetrol, companie controlata de Kazahstan, dar a primit un refuz. (sursa)

Interesul Gazprom pentru sporirea prezentei in Romania s-a reafirmat in decembrie 2012, cand a deschis prima benzinarie la Sibiu si a anuntat ca vrea sa ajunga la 50 de benzinarii in Romania pana la sfarsitul anului 2013. Benzinariile Gazprom deschise in România vor fi administrate de NIS, grupul petrolier sarbesc controlat tot de grupul rusesc. (sursa)

Pe 1 martie 2013, Gazpromneft Marine Bunker LLC a finalizat achizitia tuturor actiunilor societatii romanesti Marine Bunker Balkan S.A., care desfasoara activitati de bunkeraj in Marea Neagra. Gazpromneft Marine Bunker LLC este o filiala a Gazprom Neft, principalul operator pe piata servicilor de bunkeraj din Rusia, avand cea mai mare extindere geografica din zona si fiind prezenta in majoritatea porturilor mari din Federatia Rusa. Compania romaneasca Marine Bunker Balkan S.A a fost cumparata impreuna cu doua vase buncar, un vas de depozitare de 4.000 de tone si doua slepuri de acostare, precum si concesiunea terminalului petrolier Constanta. Gazpromneft Marine Bunker planuieste sa isi mareasca in continuare prezenta in Romania la porturile Mangalia si Midia. Rolul acestei compani este de a aproviziona cu combustibil navele care ajung in portul Constanta. (sursa)

Interesul fata de CFR Marfa si Portul Constanta nu este doar de ordin militar, ci si economic.
Scrie un SMS si trimite-l la toate contactele tale. Spune-le sa intre pe www.ecouri.ro si sa citeasca. Internetul e singurul mediu de informare unde o informatie poate fi verificata!

Realizarea proiectului energetic AGRI “Azerbaijan–Georgia–Romania Interconnector” ar putea lega Azerbaidjan si Georgia printr-o conducta, gazul ar urma sa fie lichefiat in terminalul Kulevi al Georgiei si transportat pe Marea Neagra, pe vas, pana la Constanta, de unde poate fi delichefiat si transportat mai departe prin conducte, sau ar putea fi transportat in stare lichefiata, prin CFR Marfa.

Republica Moldova, Ungaria si Serbia si-au manifestat interesul fata de realizarea proiectului AGRI. Constructia unei conducte intre Georgia si Romania, pe sub Marea Neagra nu e posibila deoarece ar primi opozitia Rusiei pe “probleme de mediu”.

Pe 26 martie 2013, primarul Constantei, baronul local Radu Mazare, si-a afirmat inca o data interesul pentru trecerea Portului Constanta sub controlul administratiei publice locale si afirma ca relatia lui cu Victor Ponta depinde de acest lucru. (sursa) Primarul a mers chiar si mai departe, initiind, prin parlamentarii apropiati lui, un proiect de lege pentru a efectua acest transfer. (sursa). 27 martie, Mazare il ameninta pe Ponta (sursa)

Dorinta primarului Constantei vine tocmai acum pentru ca la sfarsitul lui iunie 2013, consortiul azer Shah Deniz a anuntat ca va lua o decizie privind ruta aleasa pentru transportul gazelor in Europa.

Din Azerbaidjan pana in Turcia gazele vor fi transportate prin Trans-Anatolian natural gas pipeline (TANAP) (Azerbaidjan-Georgia-Turcia). Din Turcia exista doua optiuni, care se afla la alegerea consortiului azer Shah Deniz: 1) Nabucco Vest, din Turcia prin Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria sau 2) Trans Adriatic Pipeline (TAP), din Turcia prin Grecia-Albania-Italia. Primul dintre cele opt criterii anuntate a fi luate in considerare este comerciabilitatea. (sursa)

Daca decizia consortiului azer Shah Deniz nu va fi in favoarea Nabucco Vest, in mare parte din cauza opozitiei Rusiei, Romania ar ramane cu alternativa de realizare a proiectului AGRI, in care Portul Constanta are importanta strategica.

Romania a cultivat o relatie foarte stransa cu Azerbaidjan, tara de care UE isi leaga viitorul energetic, fie prin Nabuco Vest, AGRI sau TAP.

Presedintele azer si cel roman au ceva in comun. Ambii au denuntat lovituri de stat in timpul exercitarii mandatului si au facut arestari la nivel inalt.

Azerbaidjan, 2005: “Mai multi ministri si functionari de stat au fost arestati vineri, dupa ce au fost demisi din ordinul direct al presedintelui azer, Ilham Aliev, transmite Reuters, vehiculand ca oficialii sunt acuzati de complot si incercare de rasturnare prin forta a puterii de stat.” “Presedintele Ilham Aliev a luat imediat masuri pentru a preveni o schimbare a puterii. Liderul opozitiei a fost retinut in Ucraina, iar alti oficiali au fost arestati la Baku.” (sursa).

Romania, 2007: Are loc prima incercare de suspendare a lui Traian Basescu, la doar o luna si jumatate de la intrarea Romaniei in UE. A urmat a doua in 2012 si se planuieste a treia. Presedintele le-a numit de nenumarate ori drept lovituri de stat.

La mijlocul lui martie 2013, o delegatie a Romaniei condusa de presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, din care a facut parte si Dan Sova, ministrul pentru Proiectele de Infrastructura, au mers in Azerbaidjan. La intoarcere au manifestat optimism spre intensificarea relatiilor comerciale cu Azerbaidjan prin crearea camerei de comert romano-azera, fara multe detalii despre discutiile privind proiectele energetice. De pe site-ul de stiri azer am aflat ca s-a discutat atat Nabuco Vest cat si AGRI, iar o vizita a lui Victor Ponta in Azerbaidjan este programata in luna mai. (sursa)

In acest context apare si ideea exploatarii gazelor de sist in Europa. Rusia nu ar mai putea folosi amenintarea inchideri robinetului, care ar putea ajuta statul rus sa blocheze constructia Nabucco Vest si TAP. Robinetul este o arma politica in lupta pentru independenta energetica a Europei pe care Rusia a mai folosit-o. Pe 15 februarie 2013 Vocea Rusiei titra: “Băsescu şi Ponta le închid românilor robinetul de gaze” (sursa).

Vehicularea ideii nu inseamna neaparat ca se va recurge la aceasta solutie pe scara larga, ci doar cat sa permita construirea Nabucco Vest sau TAP. Economia Rusiei este la fel de dependenta de banii europeni cum sunt europenii de gazele rusesti. Nu isi vor permite sa tina robinetul inchis prea mult.

Kazahstan nu detine doar 100% din Rompetrol, ci si 100% din Romaltyn Baia Mare

In august 2007, Dinu Patriciu a vandut 75% din Rompetrol, la 7 luni dupa aderarea Romaniei la UE, companiei petroliere de stat din Kazahstan, KazMunaiGaz. Mai tarziu compania a cumparat si cei 25% ramasi. (sursa) De Dinu Patriciu se leaga si incercarile de suspendare ale lui Traian Basescu, el fiind cel care a si prezentat public inregistrarea in care Traian Basescu a lovit un copil.

Prin vanzarea Rompetrolului companiei de stat kazahe, acesteia i-au fost transferate concesionari pentru largi perimetre din zona Vrancea, Satu Mare si Gorj, detine rafinaria Petromidia, cea mai mare din Europa de Est, iar mai tarziu a obtinut chiar si o concesiune in Marea Neagra de 9000 de kilometric patrati pentru namol sapropelic, o sursa neconventionala de energie care poate fi folosita pentru producerea biogazului sau ca ingrasamant agricol. (sursa)

CFR Marfa poate fi o companie strategica pentru transportul namolului sapropelic, sub forma de ingrasamant agricol, catre UE, ca alternativa ecologica la ingrasamintele chimice, ce folosesc petrolul ca materie prima.

In mai 2012, SAT&Company, un holding metalurgic din Kazahstan, a preluat pachetul majoritar al companiei Romaltyn Baia Mare de la gigantul rus al aurului Polyus Gold. Compania kazahă este controlată de omul de afaceri Kenes Rakişev, ginerele primarului din Astana, Imangali Tasmagambetov, un apropiat al preşedintelui.(sursa)

In februarie 2013, restul de 49% din actiunile uzinei Romaltyn Baia Mare au fost preluate de catre Fribourg Investments, fond de investitii controlat de Ion Sturza, fost prim-ministru al Republicii Moldova si fost vicepreşedinte Rompetrol Moldova (Romeptrol e acum companie kazaha, tineti minte).(sursa)

Romaltyn Baia Mare declara ca va ajuta la eliminarea a 8,5 milioane de tone de deşeuri miniere prin reluarea activităţii de retratare a sterilului minier folosind cianura, pentru recuperarea metalelor neferoase aur şi argint.(sursa)

Acesasta achizitie a kazahilor in Romania mareste interesul pentru CFR Marfa, care ar putea fi folosit pentru a transporta minereul de la Baia Mare si procesarea lui in alta uzina. Poate chiar la Rosia Montana.

Compania Romaltyn, fosta Transgold, a fost pusa in bratele kazahilor in 2006, devenind Romaltyn, de catre aceeasi persoana care inainte de intrarea Romaniei in UE (tot 2006) ii propusese lui Traian Basescu un parteneriat cu “oligarhiile noastre”, e vorba de Calin Popescu Tariceanu, avand ca ministru al Economiei pe Ioan-Codrut Seres.

O investigatie Ziua News de la inceputul acestui an a mers pe firul actionariatului de la Romaltyn si au concluzionat ca miza ruşilor si kazahilor, a Uniunii Euroasiatice, ar fi sa produca aur direct pe teritoriul Uniunii Europene, astfel incat sa nu mai fie taxat la vama. (sursa)

Relatiile Rusiei cu Kazahstan, formarea Uniunii Euroasiatice

Kazahstan are relatii stranse cu Rusia, de care o leaga crearea “Customs Union of Belarus, Kazakhstan, and Russia” in ianuarie 2010 (sursa), care de la 1 ianuarie 2012 a devenit Uniunea Euroasiatica (sursa), o formatiune politica – contrapondere la UE, ce presupune integrarea economica a statelor membre si eliminarea granitelor. Din Uniune fac parte acum Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia, Tadjikistan si exista un potential de extindere a ei (sursa). Rusia a facut si Ucrainei o propunere de alaturare la aceasta uniune, dar Ucraina a refuzat. (sursa). Paternitatea Uniunii Euroasiatice i-a fost atribuita chiar presedintelui Kazahstan-ului, in urma unui discurs din 1994 la o universitate din Moscova.(sursa)

Din declaratia lui Victor Ponta de pe 13 martie 2013 ne putem da seama ca orientarea spre Kazakstan este o stupiditate la fel de mare ca si orientarea spre Rusia. Aceasta este o traducere dintr-un articol in engleza:“Este important sa auziti ce spune presedintele tarii, ce spune prim-ministrul. Evident asta nu inseamna ca nu veti auzi in continuare tot felul de consilieri prezidentiali si analisti care, fie in stupiditatea lor, fie din lipsa de onestitate, vor vorbi intotdeauna despre cum ne indreptam nu stiu unde, spre Rusia, spre Kazakstan, sau mai stiu eu” (sursa).

WIKILEAKS despre Rosia Montana

Ambasada SUA in Romania descrie situatia tensionata din Romania dupa o sedinta CSAT care se intampla in 2006, inainte de aderarea Romaniei si Bulgariei la UE, cu Basescu presedinte si Tariceanu premier (Basescu e membru CSAT – Consiliul Suprem de Aparare a Tarii). Au aparut acuzatii asupra ministrului economiei Ioan-Codrut Seres si asupra Ministrului Comunicarii, Informatiei si Tehnologiei ca au oferit ilegal informatii despre privatizarile de stat unor parti neimplicate. Amandoi ministrii aveau legaturi cu bulgarul Stamen STANCEV, descris de presa ca un consultant care a sfatuit cateva companii internationale implicate in procesul de privatizare. Alte articole de presa au facut legatura intre Stancev cu Alro Slatina (detinut Marco Group, controlat de Rusia) si Rosia Montana si Glencore Ltd., controlat de Marc Rich.(Sursa WIKILEAKS original)

Marc Rich este, pe romaneste, un talhar international care s-a aflat pe prima pagina Most Wanted a FBI-ului, dar care, alaturi de alti 140 de indivizi, a primit “pardonul prezidential” din partea lui Bill Clinton in ultimele ore de mandat ale fostului presedinte american. (sursa:pbs.org).

De remarcat ca se face legatura cu Rosia Montana in procesul de privatizare Transgold.

Cele doua proiecte miniere ar putea fi dependente unul de altul. E mai rentabil sa faci o singura uzina, un singur iaz de decantare mai mare si sa transporti minereul. Se confirma din nou interese mari in privatizarea CFR Marfa. Din acest exemplu ne putem face o impresie despre utilizarea cailor ferate pentru transportul minereului. In acest exemplu se transporta minereu de fier cu 9 trenuri ce pot avea o incarcatura de pana la 25.000 de tone, in curse de 27 de ore, ajungand la 60 de milioane de tone transportate pe an. In cazul nostru, Romaltyn Baia Mare a declarat ca va ajuta la eliminarea a 8,5 milioane de tone de deşeuri miniere. (sursa)

Din nota de fundamentare pentru privatizarea CFR Marfa aflam ca. ”CFR Marfă deţine un parc de material rulant de peste 39.000 de vagoane (din care doar aproximativ 23.000 sunt utilizate in mod curent)”.

Interesele lui Soros in Romania, via Rusia

“Soros a fost cel mai mare investitor privat din Rusia inainte de criza din 1998. Detinea actiuni in valoare de un miliard de dolari in Svyazinvest, un concern de telecomunicatii si milioane in actiuni, obligatiuni si ruble. La jumatatea lui august 1998, Soros a luat actiune in incercarea de a opri criza. A contactat departamentul Trezoreriei SUA, fosti influenti membri ai administratiei lui Boris Eltin si a publicat o scrisoare in Financial Times spunand ca destabilizarea pietelor financiare din Rusia “a ajuns in faza terminala” (O’Brien 1998) In scrisoarea lui, Soros a cerut actiune imediata - o devalorizare a rublei și instituirea unui consiliu monetar – care ar fi eliminat discretia bancii centrale a Rusiei asupra politicii monetare. Nerealizand ca scrisoarea lui ar fi putut fi privita ca venind din partea lui Soros-investitorul in loc de Soros-intelectualul, scrisoarea a ajutat sa provoace panica pe piata ruseasca, unde investitorii au crezut ca Soros scurtcircuiteaza rubla. Fondurile flui Soros au pierdut atunci 2 miliarde de dolari in Rusia ca urmare a crizei financiare.” Sursa aestor informatii si mai multe despre relatia lui Soros cu Rusia pe site-ul guvernamental USA Aid (sursa: The Russian Financial Crisis: Causes and Effects on ENI Countries).

Implicarea lui Soros in blocarea proiectului de la Rosia Montana, urmarind atent evolutia procesului de avizare prin Fundatia Soros Romania, s-ar putea opri brusc in momentul in care conducerea Romaniei va fi reorientata spre Rusia. Asa cum am aratat mai sus, Soros are 2 miliarde de dolari de recuperat din Rusia, pe care i-ar putea recupera colaborand cu investitori rusi… pentru un proiect mare ca exploatarea de la Rosia Montana, investitie ce promite sa returneze miliarde (pentru investitori).

Actiunile Rusiei si ale lui Soros converg spre declansarea crizei bancare in Cipru.

21 martie 2013 – “In ansambru, deponentii rusi aveau “la ciorap” aproape 31 de miliarde de dolari in bancile cipriote, care inseamna aproape jumatate din toate depozitele, potrivit agentiei de evaluare Moody’s” (sursa:huffingtonpost.com).

21 martie 2013 - ”Cei mai bogati dintre rusi au stiut cu luni de zile inainte ca economia Ciprului era in cadere si s-au grabit sa-si retraga banii” (sursa: the guardian.co.uk)

Rusii ale caror depozite au fost prinse de criza bancara nu iau cu usurinta posibilitatea ca banii lor sa fie confiscati. Prim-ministrul Dmitry Medvedev a spus ca propunerile de salvare a zonei euro au “riscat increderea in institutiile financiare de peste tot, nu doar Cipru” (sursa: Financial Times)

La sfarsitul lui 2012 Soros a inceput sa vanda “paper gold” (Drepturile speciale de tragere (DST sau, internațional, XDR) sunt moneda virtuală a Fondului Monetar Internațional, conceput ca înlocuitor al standardului aurului).

In septembrie 2012, georgesoros.com scria “Dupa opinia mea, cel mai bun scenariu este sa convingem Germania sa aleaga intre a deveni o hegemonie benevola sau sa paraseasca zona euro. In alte cuvinte, Germania trebuie sa conduca sau sa pararaseasca zona euro “lead or leave”. (sursa soros.com) (sursa in presa romana)

Soros a sustinut constant ca Germania sa se implice in conducerea zonei euro, constient ca pozitionarea Germaniei ca lider ar afecta imaginea pe care UE si-a construit-o, ca democratie a statelor membre, si ar antagoniza cele doua state europene, Rusia si Germania.

Dezinformate si puternic afectate de loviturile financiare, popoarele europene isi vor dori, rand pe rand, sa iasa din zona euro. Avem toate motivele sa credem ca randul Romaniei in aceasta serie de atacuri financiare ar fi venit inainte de criza din Grecia, daca Romania nu s-ar fi imprumutat la FMI in 2009. Grecia si Romania sunt tari “capat de pod” in transportul gazelor din Azerbaidjan, asa cum am aratat mai sus, prin TAP respectiv Nabuco Vest. Vazand ca economia Romaniei nu mai poate fi atacata, in urma imprumutului, Grecia a devenit tinta urmatoare.

Martie 2009 – In luarea de cuvant in care Traian Basescu a anuntat ca Romania are nevoie de un imprumut de la FMI, acesta s-a referit la el cu sintagma “centura de siguranta”.(sursa) Necesara pentru a suporta atacurile financiare.

Opinia publica nu a aflat nici pana acum ce a cauzat criza din Grecia.

Mass media ori bajbaie in noapte, ori dezinformeaza voit cu titluri ridicole ca: “Grecia a intrat în criză din cauza călătoriilor gratis cu metroul” din Iunie 2011 (sursa) sau una din august 2012: “Ipoteza socanta: Criza din Grecia, declansata de Olimpiada din 2004?” (sursa)

Cu cateva luni inainte de criza bancara din Cipru, Soros propaga zvonuri in presa: “Criza de cosmar” din EU impinge continentul intr-o lunga recesiune, cerand in repetate randuri Germaniei sa ia actiune si sa se impuna ca lider sau sa paraseasca zona euro. (sursa)

Pe 15 februarie 2013 CNN Money titra: “Soros arunca aur pe piata in timp ce preturile scad abrupt” (sursa). Asta, plus retragerea depozitelor din Cipru de catre oligarhii rusi au facut ca la sfarsitul lui martie sa vina criza bancara din Cipru (sursa)

29 martie 2013 – Antena3 titreaza “Iese Ciprul din zona euro? Vezi ce declaraţii acide a făcut preşedintele cipriot la adresa guvernelor din zona euro” (sursa) O stire menita sa slabeasca romanilor dorinta de a intra in zona euro.

Din aceeasi strategie, Soros ar putea sa urmareasca preluarea actiunilor de la Rosia Montana in conditiile scaderii pretului aurului, poate fi verificata evolutia pretului aurului aici (intr-o stagnare relativa din 2011, dupa o crestere de 10 ani) si evolutia pretului actiunilor Gabriel Resources afectate drastic de aceasta scadere de la inceputul lui 2012 aici.

In acelasi timp, rusii si kazahii fac tot mai multe investitii strategice in Romania, pe care le pot folosi pentru a sabota statul roman in acordarea avizelor de exploatare la Rosia Montana. Asta in cazul in care nu reusesc chiar sa isi pozitioneze oamenii lor pe functii de decizie.

Obiectiv comun al rusilor, kazahilor si al lui Soros este si exploatarea aurului din Romania pentru a produce aur pe teritoriul Uniunii Europene. Acest lucru ar putea insemna sfarsitul UE sau cel putin lasarea Romaniei in afara zonei euro pentru a proteja moneda europeana. Extinderea zonei euro nu este vazuta cu ochi buni de Rusia.

Nu este prima data cand Soros actioneaza in interesul Rusiei.

Un document oficial de pe site-ul Imprimeriei Nationale a SUA (US Government Printing Office) despre evenimente mai vechi: “Intentia CIA de a raporta ingineriile financiare acoperite ale Rusiei, peste tot in lume, a fost chiar descurajata de Casa Alba. Si pana de curand, George Soros, finantatorul internațional care candva a falimentat Banca Angliei, luand acasa un miliard de dolari, a fraternizat cu cei care erau pentru scuzarea Rusiei. Acum, Dl.Soros spune, cu intarziere, ca situatia Rusiei este “cataclismica” si ca noi “ar fi trebuit sa facem mai mult ca sa prevenim criza”. Acesta era acelasi domn Soros care a ascuns adevarul despre marele jaf rusesc din anii 1990 si care chiar ne-a asigurat ca democratia in Rusia era în floare” (sursa:US Government Printing Office/ Imprimeria Nationala SUA)

Implicarea atat de mare a Fundatiei Soros, in foarte multe state, se justifica prin incercarea de a controla societatea publica sa creada despre el ca e un filantropist, nu un talhar international care destabilizeaza sistemele bancare.
Cautati site:.gov “soros foundation” pe Google, si o sa va returneaza toate documentele oficiale care vorbesc de Soros Foundation, de pe toate site-urile guvernamentale din lume. Veti gasi peste 5.000 de rezultate.

Implicarea lui George Soros in societatea civila din Romania si controlul opiniei publice nu vine doar prin aceasta “Fundatia Soros Romania”, ci si prin fonduri internationale care finanteaza direct sau prin alte fundatii mai mici, zeci si sute de ONG-uri din Romania.

CEE Trust “CEE TRUST – Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe” este unul dintre cele mai mari fonduri, dar si cel mai rau famat, care arunca cu bani spre ONG-urile din Romania. Gasiti o lista la aceasta adresa a ONG-urilor care primesc bani direct de la CEE Trust, in care Open Society Institute (soros.org) si Rockefeller Brothers Fund sunt fondatori. (vezi aici lista fondatorilor CEE Trust)

Incercarea de a pierde urma banilor face ca CEE Trust sa nu finanteze mereu direct ONG-urile din Romania, fiind si rau famat, ci prin fundatii mai mici care impart banii lor. Una din ele este Fundatia pentru Parteneriat, prin care au fost finantate mai multe ONG-uri din Romania care lupta impotriva exploatarii de la Rosia Montana. Vezi raoartele anuale si lista organizatiilor finantate 2012-2013.

Va rog totusi sa intelegeti ca sunt foarte multi sustinatorii ai cauzei care o sustin pentru motivele bune, nestiind reputatia lui Soros sau macar implicarea lui la Rosia Montana.

Unul din motivele pentru care oameni ca Soros finanteaza ONG-uri este ca sa le poata prezice miscarile, de a fi mereu pregatiti sa cumpere actiuni imediat dupa un protest de anvergura, sau sa vanda inainte de o campanie a ONG-urilor.

Daca, de exemplu, in proiectul unui ONG este prevazuta o campanie prin care ONG-ul tipareste si imparte ziare cu scopul de a informa populatia, finantatorul stie cand va demara aceasta actiune (cu potentialde scadere a valori actiunilor) si va sti sa isi gestioneze investitiile in consecinta.

In 2012, Rusia a gasit o solutie drastica pentru aceasta problema. A fost promulgata o lege prin care ONG-urilor care primesc finantari din fonduri externe li se schimba denumirea in “agenti straini” (sursa)

George Soros speculeaza garuile democratiei. Ce face el este imoral, dar legal, de aceea nu a putut fi condamnat. Poate a venit timpul sa se gaseasca o solutie, dar una democratica, si la problema asta. Dictatura nu este o solutie.

De ce trebuie demis Relu Fenechiu?

Deputatul Relu Fenechiu a fost trimis in judecata alaturi de trei fosti directori ai Sucursalei de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi continuată (39 acte materiale) şi complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, în formă continuată (7 acte materiale). Prejudiciul adus statului roman a fost estimat la 6.406.976 RON fara TVA.(sursa)

De demisia lui Relu Fenechiu de la conducerea Ministerului Transporturilor se leaga decizia de primire a Romaniei in spatual Schengen, si avem toate motivele sa credem ca persoanele care ii sustin lui Relu Fenechiu pozitia pe scaunul de ministru sunt oameni politici care isi orienteaza politica externa spre Rusia si sunt aceiasi oameni care inca din 2007 doresc demiterea presedintelui Romaniei din cauza politicilor pro-euopene si pro-nato ale acestuia.

Vicepresedintele PNL, Relu Fenechiu a condus campaniile de suspendare ale presedintelui Romaniei, fiind unul dintre cei mai mari investitori in atingerea acestui deziderat. (sursa)

12 ianuarie 2013, Crin Antonescu comenteaza “Protocolul de coabitare” dintre Presedintie si Guvern. “E caraghios nu pentru că stabilește numărul și persoana adresării, dar e caraghios pentru că vine ca și cum ar putea întări tratate internaționale”, a explicat Antonescu. “Apartenența României la NATO (…) E ca și cum un pact între doi inși, semnat pe picior, la ora 22.50, ar ține în picioare tratate internaționale semnate de România. Sunt lucruri caraghioase” (sursa)

13 ianuarie 2013, Andrei Chiliman declara in presa: “Singurele manifestări care au făcut rău și fac rău partidului sunt acțiunile politice ale domnului Crin Antonescu. Declarațiile sale populiste și fals naționale, îndreptate împotriva SUA, împotriva UE, au făcut și fac rău, nu doar PNL, ci și României.”. (sursa)

25 martie, Victor Ponta a declarat: “Cei mai mulţi colegi gândesc ca Hrebenciuc şi Stroe, dar USL nu merge pe drumul suspendării”. (sursa).

Traian Basescu a trimis pe 26 martie a treia scrisoare catre liderii USL prin care le cere sa demita ministrii cu probleme in instanta, legand de aceasta decizie intrarea Romaniei in spatial Schengen. (sursa)

Raspunsul presedintelui PNL, Crin Antonescu, a fost unul ironic „În locul domniei sale nu aş aştepta răspunsul, adică nu aş fi foarte febril, foarte curios”.(sursa)

26 Martie – Victor Ponta, intr-un interviu la BBC: “Principala preocupare a României este spalarea pe creier”, dupa care s-a corectat. A folosit cuvantul “brainwash” in loc de “braindrain”, care inseamna plecarea creierelor. A mai folosit cuvantul “disemployment” in loc de ”unemployment”. Definitia cuvantului “disemployment” in engleza este “to deprive of employment.” si inseamna privarea de locuri de munca. In contextul “Nu-l demitem pe Relu Fenechiu”, disemployment se traduce cu preocuparea oamenilor politici de a falimenta companiile de stat, CFR Marfa in cazul nostru, ca sa le poata vinde la preturi derizori catre oligarhi. Inseamna subminarea economiei de stat. Interviul lui Ponta il puteti gasi aici aici

Ambasadorul SUA, intr-o telegrama WIKILEAKS: “Romanii trebuie sa joace urmand regulile democratice daca vor sa fie partenerii nostri apropiati; Romania nu poate sa stagneze sau sa dea inapoi in lupta anticoruptie si in eforturile sale de a intari legea” (sursa)

Din toata povestea asta nu trebuie sa intelegem ca rusii sunt oamenii rai si restul sunt mai buni decat ei, dar in ce priveste oligarhia si coruptia eu mi-as dori sa fiu cetatean al Uniunii Europene, decat intr-o tara subjugata de tot felul de interese, camp de lupta al marilor puteri.

Ca sa intelegeti mai bine, o sa va spun o problema de logica

Sunteti intr-o inchisoare. Seful inchisorii va spune ca va va reda libertatea, dar are o conditie. La poarta inchisorii va asteapta o rascruce de drumuri. Unul din ele este bun, celalalt este rau. Daca veti alege drumul cel bun veti fi liberi, daca veti alege drumul cel rau, veti fi bagati inapoi in inchisoare. Aveti voie sa puneti o intrebare paznicului, dar trebuie sa aveti grija pentru ca unul din ei minte intotdeauna, iar celalalt spune intotdeauna adevarul. Cei doi paznici lucreaza unul o zi, altul ziua urmatoare. Nu stiti care din ei este la poarta. Care este intrebarea voastra?

Intrebarea, singura care iti poate indica drumul corect, este: “Daca ar fi fost celalalt paznic in locul tau, ce drum mi-ar fi spus ca e bun?” Raspunsul la intrebare iti va indica drumul gresit, iar tu va trebui sa alegi drumul opus ca sa fii liber.

O alta problema de logica

Seful unei inchisori se adreseaza unui detinut. Te voi elibera daca imi zici o propozitie nici falsa, nici adevarata. Daca este adevarata, te voi otravi. Daca este falsa, te voi spanzura. Nu ai voie sa spui lucruri probabile sau care se vor intampla in viitor.

Raspunsul, unicul raspuns, este: Ma vei spanzura!

Aceste doua probleme de logica au fost rostite de regretatul senator George Pruteanu acum multi ani de zile intr-o emisiune de 5 minute de limba romana pe care o tinea la Televiziunea Publica Romana inainte de stiri. Inregistrata, nu era in direct.

Senatorul taranist George Pruteanu a depus, in 1997, la Senat, o propunere legislativa de “protectie a limbii romane”, iar apoi, in 2001, de folosire a limbii romane in locuri, relatii si institutii publice. Ideea principala era ca textele scrise sau rostite in limbi straine sa fie traduse in romana. A fost promulgata de Ion Iliescu pe 17 decembrie 2004, cu 3 zile inainte de a preda mandatul pentru functia de Presedinte al Romaniei, dar dupa aflarea rezultatului alegerilor, care au avut loc pe 28 noiembrie. (Wikipedia: George Pruteanu)

Invatati sa folositi operatorii de cautare pe Google ca sa cautati si sa verificati informatii.

1. Operatorul “site:” Testati cautand [ site:gov.ro rosia montana ] pe Google, fara paranteze. Vi se vor lista toate paginile de pe site-ul guvernului care contin cuvintele rosia si montana.

2. Folositi ghilimelele pentru a cauta expresii. Testati cautand [ "Romania nu poate sa stagneze sau sa dea inapoi in lupta anticoruptie" ] pe Google, fara paranteze. Vi se vor lista toate paginile in care aceasta expresie apare intocmai.

3. Operatorul “filetype:” Testati cautand [ fyletype:pdf rosia montana ] pe Google, fara paranteze. Vi se vor lista toate fisierele de tip pdf de pe internet care contin cuvintele rosia si montana.

4. Faceti combinatii. Testati cautand [ site:gov.ro fyletype:pdf "rosia montana gold corporation" ], fara paranteze. Vi se vor lista toate fisierele de tip pdf de pe site-ul guvernului care contin expresia exacta “rosia montana gold corporation”

Faptele si declaratiile enumerate in aceasta scrisoare le puteti verifica, sursele fiecarei informatii prezentate aici au fost citate. Acestea reprezinta documente oficiale de pe site-urile institutiilor si declaratii de presa, care arata cat de transparenta poate fi orientarea spre Rusia a unor lideri ai partidelor politice din Romania pentru cine cauta adevarul.

Solutiile!

1. Vom merge la vot! Ne vom informa si nu vom mai vota niciodata candidati cu dosare penale!

2. Vom strange 100.000 de semnaturi pentru o initiativa legislativa cetateneasca care sa blocheze accesul candidatilor cu dosare penale in Parlamentul Romaniei.

3. Vom iesi in strada, daca este necesar, pentru respectarea referendumului din 2009, prin care poporul (cu 77,78% din voturi vezi wikipedia) a cerut ca Parlamentul Romaniei sa fie unicameral, cu 300 de parlamentari.

Dau drumul acestui formular de voluntariat, nu ne mai putem minti cu petitii. Va propun mai intai sa impartiti fluturasii individual. Cand se vor strange suficienti voluntari prin acest formular va voi anunta si vom incepe strangerea de semnaturi.

Va multumesc!

Ionut Parausanu


Vă rog să citiți acest text selectat de mine, să consultați legăturile, în speranța că vă poate interesa. Tehnica rețelelor de fundații este veche, a funcționat deja în anii 50, în numele anticomunismului, având în spate mereu CIA. Aceste fundații sunt instrumente de control ale societății civile și nu de eliberare, fiindcă servesc interesele altor state și interesle statelor în care se insinuează pe toate căile vizibile și invizibile. Cu prietenie, Dan Culcer

REPORTAJUL SĂPTĂMÂNII
Calea furată română (I)/ de Cosmin Savu.

21 mar 2013Autor: Cosmin Savu

http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/calea-furata-romana-i-de-cosmin-savu-galerie-foto-10682617/

Investitii de zeci de milioane de euro, pierdute prin contracte suspecte. Manageri si politicieni incompetenti, o companie cat o industrie, in paragina. Va suna cunoscut? Vorbim astazi despre CFR Marfa: o companie care altadata era in varful ierarhiei transportatorilor din Europa, iar acum trage sa moara. Ingropata in datorii si cu o cota de piata din ce in ce mai mica, CFR Marfa este un model pentru cum nu ar trebui sa fie gestionata o societate de stat. Cine sunt vinovatii pentru ceea ce s-a intamplat pe calea ferata? Care au fost deciziile nocive care, de-a lungul timpului, au dus la dezastru?

De saptamani intregi asistam la ultimele acte dintr-o piesa cu deznodamant tragic: privatizarea CFR Marfa. Cine au fost actorii care au jucat un rol in destinul acestei societati, cum s-a ajuns ca despre o companie cu potential enorm sa se vorbeasca ca despre un morman de fier vechi?!

De ani de zile CFR Marfa a fost capusata, bombardata de tot felul de contracte si cu toate acestea nimeni nu a luat niciodata o decizie pana acum. S-a ajuns la privatizarea unei societati cu mari probleme - peste 400 de milioane de euro datorie. In 1998 cand s-a creat aceasta companie, cei care conduceau ministerul nici macar nu se gandeau ca peste 15 ani aceasta societate va ajunge in pragul falimentului si va fi vanduta probabil pe o suma derizorie. Peste 450 de milioane de euro are acum CFR Marfa datorie si cifra creste in fiecare zi. Coruptia si administrarea defectuoasa, lipsa de interes a guvernantilor, investitii facute doar de dragul de a fi facute au aruncat CFR Marfa in colaps.

Glasul rotilor de fier tocite de smecheri suna din ce in ce mai stins…

Povestea lui CFR Marfa incepe in 1998 cand printr-o reforma drastica impusa de Banca Mondiala se sparge calea ferata. Pana atunci a existat o compania mamut, Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane, o companie a carei oboseala a determinat conducatorii ministerului transporturilor sa apeleze la un tertip - s-au infiintat cinci societati : Societatea de Management Feroviar(SMT), Societatea de administrare a Activelor feroviare(SAAF), CFR Calatori, CFR Infrastructura si CFR Marfa.

„In 1998 transporturile erau conduse de unul dintre cei mai vocali ministri- Traian Basescu, pe atunci si negociator sef cu banca Mondiala. Acesta ia o masura care va influenta peste ani evolutia drumului de fier- infiinteaza 5 societati noi, cu active profitabile si cu potential pe piata si ingroapa toate datoriile pe societatea veche- 4000 de miliarde de lei vechi"

Am incercat sa obtinem un punct de vedere de la cel care a luat acum 15 ani o decizie ce s-a vrut a fi strategica.

„La părăsirea funcţiei de ministru al Transporturilor de către domnul preşedinte Traian Băsescu, în anul 2000 – spuen un comunicat al Administratiei prezidnetiale -, nu avea pierderi niciuna dintre companiile în care fusese reorganizată societatea CFR SA, asa cum reiese din bilanturile contabile aferente anului 1999 publicate în Monitorul Oficial.".

Traian Basescu uita insa de datoriile istorice de la SNCFR RA.

In minister exista un om care a ramas de 15 ani titularul gaurii - Boris Bobeica, presedintele SNCFR RA. „SNCFRul a fost lasat probabil sa functioneze temporar – spune Boris Bobeica -, o perioada mai scurta pentru ca legea prevede ca la finalizarea procesului de divizare SNCFR se va reorganiza printr-o forma stabilita printr-o forma hotarata prin hotarare de guvern. Nu s-a intamplat.” Datoriile erau in special la stat- cas, impozit pe salarii, tva, toate acestea insumate 4000 de miliarde de lei vechi, in jur de 100 de milioane de euro datorie sunt gestionate de cel care a fost numit de Traian Basescu : "omul cu telefonul".

Statul s-a pacalit pe el insusi ascunzand datorii ce nu puteau a fi sterse: sub pres!

Asadar Traian Basescu a infiintat CFR Marfa alaturi de alte patru societati, societati care ar fi trebuit sa dea randament maxim. Dupa o scurta perioada in care la transporturi a fost ministru Anca Boagiu, la butoanele ministerului a venit Miron Mitrea. Cel mai puternic ministru din guvernarea Nastase a influentat decisiv destinele lui CFR Marfa.

Miron Mitrea isi aminteste cum a preluat CFR Marfa si caracterizeaza decizia ministrului Basescu ca fiind una necesara la acea vreme. „Chiar daca mi-ar placea sa spun ca Traian a facut atunci o greseala, nu pot. Chiar daca suntem adversari politici. Este o operatie comerciala care se intampla foarte des si in zilele noastre, sigur noi intre timp am reglementata prin insolventa si in Europa. Romania nu avea insolventa atuncea si a facut o smecherie, nu, toate insolventele sunt smecherii pentru ca unii raman cu datoriile neplatite.”

Asadar ministrul Mitrea mosteneste companiile de cale ferata, iar CFR Marfa era perla - o societate cu peste 60 de mii de vagoane si 1000 de locomotive si cu o cota de piata de aproape 90%. Si cel mai important lucru: datorii zero!

In 2001 Miron Mitrea impreuna cu restul guvernului Nastase iau o decizie strategica - sa imprumute 120 de milioane de euro, bani care sa fie investiti in infrastructura lui CFR Marfa. Iulica Mantescu de la sindicatele mecanicilor de locomotiva isi aminteste de acel imprumut. „Bani care trebuiau sa schimbe un pic fata lui CFR marfa, bani cu care trebuiau sa fie achizitionate locomotive noi, vagoane noi, de asemenea cele vechi sa fie modernizate.”



Una din primele masuri a fost sa se cumpere vagoane noi de tip RO-LA, vagoane care sa preia tirurile care intrau in tara pe calea ferata, o masura facuta sa decongestioneze soselele si asa proaste ale Romaniei. Doar ca vagoanele nu erau compatibile cu infrastructura de la acea data. Aveam vagoane, dar nu aveam sinele care sa le tina ca sa nu mai vorbim ca odata incarcate aceste vagoane nu incapeau in majoritatea tunelurilor din Romania.

Intr-un singur lot de astfel de vagoane s-au investit aproape 10 milioane de euro.

„Le-am cumparat eu? Se intreaba Miron Mitrea. Ma indoiesc profund... Chiar nu-mi aduc aminte de Ro-la. Nu a fost o operatie importanta, a mers bine, oricum a mers bine.”

LaVidele, judetul Teleorman, e un triaj imens unde inainte de 90 erau tranzitate zeci de garnituri de tren de marfa zilnic. Acum, aici, este un cimitir unde sunt trimise sa moara vagoanele nefolosite. Aici sunt si vagoanele Ro-la cumparate de Miron Mitrea. Zeci de astfel de vagoane sunt aruncate pe sine. Fiecare vagon a costat aproape 100 de mii de euro. Acum zac sub rugina…

160 de vagoane de tip RO-LA au fost achizitionate in mandatul ministrului Mitrea. Au functionat o perioada foarta scurta pe relatia ARAD - Austria, dar nu si-au scos nici pe departe banii dati cu dobanda. O investitie care in loc sa aduca beneficii, a adus gauri. "Nici asta nu stiu de ce n-au mai functionat, spune Miron Mitrea. Sunt in Videle si asteapta sa fie taiate la fier vechi…"

Ca sa nu mai vorbim ca in Arad, la Glogovat s-au mai investit cateva milioane pentru innoirea unui terminal de transport Ro-la care si el zace acum in parasire.

Dar sa ne intoarcem la celebra emisiune de eurobonduri. S-au luat imprumut 120 de milioane de euro cu o dobanda de 10,5% pe an, imprumut ce trebuia returnat in 5 ani. Prima masura pe care a facut-o CFR Marfa dupa ce a ridicat banii a fost sa vireze in contul firmei IRS Leasing peste 5 milione de euro pentru taxa de management. Firma era controlata de un apropiat de-al lui Miron Mitrea al carui nume apare in multe tranzactii ciudate din acea perioada - Cristian Ionel Burci.

Am incercat sa aflam pentru ce s-au virat din conturile CFR marfa peste 5 milioane de euro. Senatorul USL Sorin Bota era in acea perioada secretar de stat in Ministerul Transporturilor. El s-a ocupat de imprumut. Cele 5 milione dau insa batai de cap si fostului secretar de stat. „Nu a fost din lantul de finantare. Nu a existat IRS leasing... Eu nu cunosc, n-au facut cu noi. Cu ministerul n-a facut IRS Leasing nimic.”

De la CFR Marfa nu am reusit sa obtinem nici un interviu despre banii pe care aceasta societate i-a cheltuit cu non-salanta de-a lungul timpului. In ciuda eforturilor pe care le-am depus, nu am reusit sa avem o discutie cu niciun reprezentant al conducerii actuale a lui CFR Marfa. Se invoca perioada de trecere la management privat si pregatirea privatizarii

Director general la CFR marfa era in acea perioada Vasile Tulbure. "Nu stiu, nu-mi amintesc", spune el.

Cristian Burci ne-a trimis un punct de vedere scris vizavi de sumele vehiculate. Domnia sa arata ca suma respective reprezenta un avans in contul unor reparatii executate plus cheltuieli plus o remuneratie a finantarii, asadar totul a fost acoperit de acte legale: "Contractul a fost incheiat in conditii de transparenta si fundamentat de o opinie legala emisa de una din cele mai importante firme de avocatura din Romania"

La CFR Marfa, milioane de euro au fost aruncate in investitii care au adus paguba in loc de profit. Vagoane reparate doar pe hartie, contracte cu intermediari- capusa, directori incapabili sau rauvoitori, asa s-a scris istoria CFR Marfa. Si, de parca n-ar fi fost deajuns, statul roman este la coada Europei si la investitiile in Infrastructura feroviara.

Mai exact, 140 de euro pe km pentru intretinere si modernizare. Pentru comparatie, vecinii unguri investesc 9.000 de euro pe km, iar Germania 200 de mii de euro pe kilometrul de sina de cale ferata. Rezultatul: trenurile noastree de marfa se tarasc in loc sa circule in conditii normale pentru 2013.

Dar eurobondurile nu au fost singurii bani pentru investitii imprumutati in acea perioada. De la Deutsche Bank s-au imprumutat inca 30 de milioane de euro pentru reparatii cu modernizare de vagoane, bani care au trecut tot prin IRS Leasing. O investitie care s-a transformat intr-un dezastru!

Un tren care transporta benzina si motorina a deraiat in gara Gugesti din judetul Vrancea. Urmarea – cateva vagoane in flacari si o explozie uriasa, care a ranit 6 pompieri veniti sa stinga incendiul. Atunci, Miron Mitrea, ministrul Transporturilor, spunea că „fabricantul osiei dupa informatiile pe care le am la ora actuala este vinovat de acest accident. Osia s-a rupt, i s-a rupt fuzeta, este un lucru

inadmisibil, mai ales ca petia a fost verificata de fabricant la cererea CFR-ului acum mai putin de doua saptamani.”

In acea perioada au fost 5 evenimente care s-au repetat in interval scurt de timp, cu ruperi de osie, si atunci au fost trase pe dreapta si asteapta si azi solutionarea conflictului cu uzina reparatoare si cu fabrica de osii Bals.

Aproape 500 de vagoane au avut osii din acelasi lot si au fost retrase in depouri unde zac si acum.

Pentru ceea ce s-a intamplat in 2004 nimeni nu a fost tras la raspundere si nu a platit. Ba mai mult, companiei CFR Marfa i-au fost imputate daune provocate infrastructurii feroviare! O parte din actiunile fabricii din Bals, cea care a furnizat osiile a fost cumparata de cel care a facut si vagoanele- Meva Turnu Severin apartinand aceluiasi grup IRS, acum in insolventa.

International Railway Systems, un off shore din Luxemburg controla in Romania mai multe fabrici, iar Cristian Burci era actionar majoritar. Legat de cele intamplate acum mai bine de 9 ani, acesta comenteaza: "Pe perioada cat am avut calitate de actionar majoritar(indirect) in Meva, s-au efectuat toate demersurile si s-au exercitat toate caile de atac pentru aflarea adevarului"

George Buruiana este presedintele asociatiei Transportatorilor Feroviari din Romania. Intre 1998 si 2000 a fost primul director general la CFR Marfa.

Interesant este ca, pana in 2000, majoritatea trenurilor de la CFR Marfa fusesera modernizate. „CFR Marfa avea o pozitie foarte buna pe piata internationala.Avea o pozitie foarte buna pe piata interna. De altfel in 2000 a fost a doua companie ca productivitate, dupa Petrom, facea profituri mari, profituri de peste 50 de milioane pe an. Cea mai mare parte din acesti bani s-au dus in dotarea si intretinerea materialului rulant din dotare. In 2000 cand am plecat de la CFR marfa parcul era reparat in proportie de 87-90 %, adica CFR Marfa avea 800 de locomotive active si 50 de mii de vagoane active.”

Un alt contract cu multe semne de intrebare a fost aparitia casei de expeditii Carpat Cargo, un interpus intre CFR Marfa si Sidex. Adica, toate contractele de transport de la Galati erau intermediate de aceasta firma pe comisioane extrem de grase. Compania era controlata la acea ora de acelasi Cristian Burci. 34

Cristian Burci spune ca vinovati pentru esecul contractului intre Carpat Cargo si CFR Marfa sunt chiar reprezentantii societatii de stat care dupa schimbarea puterii politice din 2004 au renuntat la reducerile tarifare aplicate aplicate acestui contract."Facturile emise de CFR Marfa nu au respectat prevederile din Oferta Comerciala, motiv pentru care Carpat Cargo a fost facturata suplimentar cu sume consistente"

In 2005 Carpat Cargo a fost preluata de la Cristian Burci de Dorin Iacob, fost secretar executiv al PD si om de incredere al lui Virgil Magureanu.

Si in ziua de astazi Carpat Cargo are sume uriase de platit catre CFR Marfa

Cert este ca Dorin Iacob a bagat in faliment Carpat Cargo in 2006 lasand CFR marfa o gaura de aproape 6 milioane de euro.

Cristian Burci considera ca esecul acestui contract este cauzat de influenta politicului : "Ceea ce s-a intamplat (…) reprezinta un exemplu de abuz institutiilor statului, cu motivatie strict politica si prejudiciile suferite de CFR Marfa , un rezultat nefericit al luarii unor decizii de management pe criteria politice."

De multe ori banii imprumutati care ar fi trebuit sa aduca profituri la CFR Marfa s-au cheltuit fara discernamant, iar nota de plata vine acum, in 2013.

Am incercat si noi sa vedem cum se circula cu un tren de marfa. Urcam in tren si asteptam, asteptam, asteptam pana se lasa noaptea…in timp ce alte trenuri trec pe langa noi cu nonsalanta. Dupa mai bine de 13 ore de mers am ajuns de la Bucuresti la Constanta. Ce ar fi fost daca in aceasta garniture ar fi fost marfa perisabila si nu fier vechi? Daca ar fi fost animale vii cu siguranta ar fi decedat de mult. Cine ar vrea sa transporte marfa de la Bucuresti la Constanta in mai bine de 13 ore?

Si daca pe magistrala in care s-a investit un milliard de euro se circula in conditii de secol al 19-lea, ce pretentii avem ca la poarta CFR Marfa sa se inghesuie clientii?

Dupa guvernarea PSD la conducerea ministerului transporturilor a venit in 2005, Gheorghe Dobre, un dezastru pentru calea ferata, cel care a sistat majoritatea investitiilor profitabile, incepand cu achizitionarea unor locomotive noi pentru CFR Marfa. Nici Radu Berceanu nu a fost un mare iubitor al drumului de fier.

In mandatul lui Gheorghe Dobre profitul companiei feroviare de stat incepe sa scada si societatea sa scartaie.

Reportaj difuzat de Protv în emisiunea “România, te iubesc!” din 10 martie 2013

REPORTAJUL SĂPTĂMÂNII
Calea furată română (II)/ de Cosmin Savu

ieri, 23:49 Autor: Cosmin Savu

Ultimii ani au reprezentat pentru CFR Marfa o continua agonie. Au continuat politicile proaste, si datoriile vechi au crescut exponential in loc sa scada. Situatia din compania de stat a favorizat aparitia unor firme private puternice, care demult fac profit in defavoarea CFR Marfa. Din nou, statul nu-si foloseste resursele, ci isi bate joc de ele.

Cel care a marcat involutia lui CFR Marfa, cel in al carui mandat CFR Marfa a intrat in pierdere neta este Ludovic Orban. Una din masurile pe care le-a luat ministrul Orban pentru CFR Marfa a fost sa faca un nou imprumut. Desi avea 72 de milioane de euro in conturi, CFR Marfa imprumuta alti 120 de milioane de euro de la un grup de 11 banci condus de Raiffaissen Bank. Cu acesti bani s-a stins imprumutul din 2002 si s-a intrat intr-o epoca neagra pentru CFR. „Rostogolire se numeste – declara Luzdovic Orban. Rostogolirea creditului respectiv.”

Tot in mandatul lui Ludovic Orban a fost incheiat unul dintre cele mai controversate contracte facute vreodata de CFR Marfa: infiintarea Rolling Stock Company.

In fapt, CFR Marfa se asociaza cu principalul competitor de pe piata - GFR pentru a crea o noua companie. 6.400 de vagoane si aproape 100 de locomotive, declarate in plus pentru CFR Marfa au fost puse la dispozitia Rolling Stock .

Sorin Chinde a fost director comercial la CFR Marfa. Din 2005 a trecut la competitor si acum este presedintele GFR. „Nu era vorba de o concurenta, inca odata va spun, nu era vorba de o concurenta – sustine Ludovic Orban. Nu putea sa faca Rolling Stock concurenta la CFR Marfa care era actionar la aceasta companie.” Fostul ministru Orban se face ca nu intelege. Participarea CFR Marfa a fost evaluata la 42 de milioane de euro, adica pretul de fier vechi al respectivelor trenuri, in timp ce GFR trebuia sa vina cu banii pentru reparatii. Mare parte din acesti bani s-au intors la acelasi holding Grampet Grup din care face parte si GFR, adica reparatiile s-au facut tot la aceeasi companie.

Desi initial CFR Marfa era majoritar, printr-o manevra abila, Grup Feroviar Roman devine actionar majoritar in Rolling Stock si hotaraste cum sa utilizeze aceasta companie pe calea ferata. Presedintele GFR spune ca cei de la CFR au avut prima sansa, dar au refuzat.

Asadar GFR si-a completat flota cu trenuri luate de la principalul sau competitor.

Acum GFR detine 30-35 la suta din piata fata de CFR Marfa, 40-45. De altfel compania privata si-a declarant deschis interesul pentru privatizarea societatii de stat.

GFR face parte din holdingul Grampet, grup de firme aflat sub controlul fratilor Gruia Stoica si Vasile Didila. Dar cine sunt acesti misteriosi oameni de afaceri si de unde au pornit ei? Ne-am deplasat undeva in judetul Galati, acolo unde si-au inceput activitatea primele firme ale celor doi investitori: Sidernef sau Turnomet. Din satul Toflea, unde ni se spune ca e bine sa nu filmam, vin fratii Gruia Stoica si Vasile Didila, cei care au facut o adevarata avere din transportul feroviar. Ei au inceput cu niste suruburi de la Comat si au devenit multimilionari…

Cel supranumit regele vagoanelor, Gruia Stoica, considera ca nu e momentul pentru un interviu, dar isi exprima toata deschiderea. Are si de ce. Grup Feroviar Roman este principalul transportator privat din Romania si nu numai - au operatiuni de transport si in Germania, Austria, Muntenegru, Moldova, Ucraina, Bulgaria si lista poate continua. Inceputurile acestei companii care a crescut mai ceva ca Fat-Frumos starnesc insa suspiciuni. Infiintata in 2001, un an mai tarziu compania avea doar 6 angajati: 3 directori, un sef birou tehnic, o secretara si un mecanic. Asta nu i-a impiedicat sa primeasca autorizatia de transport feroviar cu numarul 10. La sfarsitul lui 2002, aveau 300 de salariati

In 1999 Traian Basescu a liberalizat piata de transport feroviar si au inceput sa apara primele companii care la inceput faceau transport uzinal in interiorul marilor colosi industriali. La Brazi, la Petromul detinut in acea perioada de Ministerul industriilor avea contract Compania Sefer, cei care primisera autorizatia de transport nr 1.

Intr-o noapte din aprilie 2002, prin ordinul ministrului industriilor si cu ajutor de la Ministerul transporturilor, compania cu autorizatia 10 a preluat fortat operatiunile de la Brazi.

Stefan Movila, cel care conducea Sefer se fereste acum sa comenteze incidentul care a pus pe harta transportului feroviar pe GFR.

Acesta a fost doar inceputul. „Pe mine m-a surprprins faptul ca Movila care stiti avea ceva experienta a mancat bataia pe care a mancat-o – spune Miron Mitrea. Dar pana la urma asta este piata!” „Capacitatea unei firme private de a face lobby pe langa o firma de stat sau private de a renunta la o companie de stat si de a lua o companie privata este mult mai mare decat a unei companii de stat si stiti bine la ce ma refer…”

De ascensiunea Grupului Feroviar Roman nu sunt straine nici serviciile secrete. Gruia Stoica a recunoscut la un moment dat ca a recuperat din Iugoslavia foarte multe vagoane bulgaresti din perioada embargoului.

Radu Berceanu a revenit la conducerea transporturilor. In timpul mandatului sau CFR Marfa a continuat sa piarda contracte pe banda rulanta in favoarea transportatorilor privati. De exemplu contractul de transport de la Conpet, societate la care Ministerul Economiei este actionar majoritar.

Oferta depusa de CFR Marfa a fost respinsa de Compet si atribuita GFR, desi oferta companiei feroviare de stat era cu 5 milione de dolari mai mica!

Gheorghe Chirita lucreaza de 32 de ani la calea ferata din Ploiesti. „Contractul asta cu Conpetul – spune el –, chiar daca CFR Marfa a castigat licitatia a fost descalificat printr-o hotarare de guvern data cu cateva zile inainte, care stabilea ca daca o societate are datorii la bugetul statului este descalificata.”

Contractul avea o durata de trei ani si era finantat din sursele proprii ale transportatorului de produse petroliere Conpet Ploiesti.Valoarea lui: 200 de milioane de lei, aproape 49 de milione de euro.

Dupa 2009 CFR Marfa a pierdut contracte cu companii de stat absolut ridicol

Dar nu este singurul contract pierdut in acea perioada de CFR Marfa in favoarea transportatorilor privati - Compania Nationala a Huilei - doua contracte de transport de peste 15 milioane de euro sau Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare doua contracte in valoare de 1,5 milione de euro.

In acea perioada, pentru o scurta perioada de timp, director general la CFR Marfa a fost Gratian Calin. Acesta considera ca situatia dificila din acea perioada a fost cauzata de anii electorali, adica de politic. „In 2007 si 2008 au fost majorari salariale fara criterii de productivitate. Fara crestere de tonaj, fara sa se intample nimic semnificativ, din contra, a venit criza. In primavara anului 2009 pot sa va spun cu certitudine ca 64 la suta din veniturile lui CFR Marfa se duceau in salarii.” Gratian Calin a plecat de la CFR la Rail Cargo Austria si acum este vicepresedintele aceluiasi grup, Grampet, din care face parte si GFR.

Administratorii „competenti” si-au batut joc de bunurile statului roman. In portul Constanta zac in deriva doua nave. Nava Mangalia a fost facuta in 1987 chiar in Constanta. Este produsa 100% in Romania. Vizavi este nava Eforia facuta in 1988. Sunt singurele nave care mai apartin flotei romanesti si tin de CFR Marfa. CFR Marfa nu are doar vagoane si locomotive ci si aceste ferry-boaturi care pana in 2009 au functionat. Acum sunt sub sechestru la ANAF pentru niste datorii pe care CFR Marfa le are la ANAF. Disperarea te cuprinde cand vezi ca munca de generatii este abandonata, lasata in deriva. Fiecare nava are aproape 200 de metri si pe fiecare se pot incarca 100 de vagoane de marfa sau 100 de tiruri. Navele sunt bine intretinute, parca asteapta as fie alimentate si sa plece in larg, acolo unde le e locul.

Au facut transport in Turcia, Georgia, Azerbadjan, au transportat tiruri si marfa, dar au participat si la exercitii militare si tocmai de aceea au fost declarate de CSAT de importanta strategica. Ele nu pot fi vandute, chiar daca apartin CFR Marfa aflata in procedura de privatizare.

In mod normal o nava avea un echipaj de 32 de persoane.

In cele doua nave s-au facut investitii si in ultimii ani, investitii ce par a nu fi amortizate niciodata.

Navele au un sistem de echilibrare pe apa ce le permitea sa fie incarcate cu usurinta. La un moment dat se vehicula un parteneriat cu armata care sa dea cadeti, iar ministerul transporturilor sa puna la dispozitie vasele mamut. Dar nici pentru asta nu s-au gasit bani.

20 de astfel de ferry-boaturi isi dorea Nicolae Ceausescu pentru a-si intari comertul cu Asia. Le-a facut doar pe acestea doua care acum sunt lasate de izbeliste.

In perioada de ministeriat a constantencei Anca Boagiu s-a dat ordin ca linia ferata de la terminalul din Agigea sa fie inchisa, dezafectata si rentabilizata. Adica, vanduta la fier vechi.

Acum, dupa ce nu mai e la putere, tanarul fost ministru Alexandru Nazarie recunoaste problemele din sistem: „Ignoranta, incoerenta, prostie. Este si o chestiune de management deficitar, aceasta este realitatea. Un management deficitar, care a fost foarte mult tolerat. Daca un privat poate sa mearga pe piata si sa faca tot posibilul sa obtina contracte, bineinteles ca si CFR Marfa trebuie sa faca acelasi lucru. Si aceasta atitudine am dorit-o de la CFR Marfa tot timpul, adica sa mearga pe piata si sa obtina cat mai multe contracte.”

In 2012 a venit pentru o scurta perioada la ministerul transporturilor Ovidiu Silaghi care n-a facut altceva decat sa faca angajari pe banda rulanta intr-o societate aflata intr-o situatie extrem de dificila.

„Aproximativ 200 de angajari s-au facut la CFR Marfa si nu numai – spune Gheorghe Chirita. Probabil ca au gandit ca odata cu privatizarea vor urma concedieri colective tocmai pentru ca acestia 200, rude ale unor oameni politici, totul s-a angajat numai pe pile sa beneficieze de platile compensatorii care se vor da la CFR Marfa.”

Director la CFR Marfa a fost impus pe linie de partid un pensionar reactivat. „Nu l-am ales eu – decalra Ovidiu Silaghi –, l-a ales Adunarea Generala si CA. Si oricum cand l-am numit era pe mandat scurt de 2 luni, 3 luni... pana la privatizare.” Ovidiu Silaghi sufera de amnezie: fosta conducere a fost inscaunata prin ordinul de ministru numarul 1.178 din 13 iulie 2012 si nu prin hotarare a Consiliului de Administratie.

Ultimul venit pe lista ministrilor de la transporturi este liberalul Relu Fenechiu, care spune: „Cand am venit eu acuma s-a terminat sacul... Ani de zile m-am batut ca CFR Marfa sa ramana o companie in care actionar majoritar sa fie statul roman.Asa cum fiecare stat din UE are.Am ajuns aici si am gasit o companie cu active de aproximativ 1 miliard 300 de milioane, cu datorii de aproximativ 2 miliarde, 1 miliard 900. Vreau sa va spun ca indicatorii economici pe care ii are astazi CFR Marfa nu mi-au permis sa am nici un argument in fata celor de la FMI. Ca o picanterie, daca doriti, eu i-am intrebat pe cei de la FMI: La dvs in tara statul are o companie de transport marfa de stat? si mi-au spus ca da. Si atunci mie de ce imi cereti sa vindem?. Si mi-au dat raspunsul logic: Pentru ca nu sunteti in stare s-o gestionati, nu ne-ati aratat ca sunteti in stare s-o gestionati.

Actualul ministru al transporturilor considera suma vehiculata pentru privatizare de 62 de milioane de euro ca fiind derizorie, desi a aparut chiar in proiectul de buget si in asteptarile guvernului.

Acum, la CFR Marfa se mai intampla o aberatie. Tocmai a fost instalat management privat pentru… trei luni. Ani de zile statul roman n-a fost in stare sa faca aceasta miscare si o face tocmai acum inainte de privatizare. Ministrul Fenechiu spune ca acest management o sa aduca rezultate spectaculoase.

Multi investitori se gandesc la CFR Marfa ca la pomul laudat cu… mult fier. Compania ar putea ajunge la fier vechi, nefiind prima firma vanduta cu surle si trambite care a fost luata doar pentru materia prima. CFR Marfa are aproape 39.000 de vagoane, daca nu sunt toate functionale, macar 20.000-23.000 sunt functionale.

In 15 ani compania CFR Marfa a trecut de la extaz la agonie. Societatea-fanion a transporturilor de marfa romanesti, cea mai mare companie de acest fel din Europa de Est a fost pusa pe butuci. Curand, aceasta isi va schimba proprietarul, probabil pe o suma derizorie, iar vinovati sunt toti cei care au condus destinele transporturilor in ultimii ani.

Reportaj difuzat de Protv în emisiunea “România, te iubesc!” din 10 martie 2013
Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Cu prietenie, Dan Culcer