Apel către Preşedintele Traian Băsescu pentru respectarea Pactului pentru reformarea României

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa.

Sorin Ilieșiu iese în arenă. Deduc că Băsescu mai trage o țeapă demagogică națiunii, pentru recîștigarea unor procente electorale. Mereu aceiași ambiguitate, ca și cum Băsescu abia aștepta să fie tras la răspundere de inițiatorul notoriu, de apelistul Sorin Ilieșiu, pentru a se conforma, și că, fără acest picior în cur, după principiul clasic din vremi ceaușiste, «Fiecare picior în cur este un pas înainte», nimic nu s-ar face, prezidentul dormind în bancă, precum Bulă, mare loază.
Dacă apelul va fi cu adevărat urmat de consecințe juridice, sanitare și cîte altele se vor mai produce, gloria să fie a semnatarilor diverselor apeluri, în primul rînd a lui Sorin și a lui Vladimir. Să le fie de bine, doar, doar se va mișca ceva, măcar așa. Deși, nu știu de ce, îmi miroase mereu a manipulare, fără consecințe reale. Să fie scepticismul meu natural sau am organul olfactiv prea dezvoltat și sensibil la așa ceva.
Sursa din care reproduc textul de mai jos, este blogul lui Viorel Padina, poetul. Dar probabil că presa a reprodus deja textul acestui demers revoluționar.

Cu prietenie, Dan Culcer


Apel către Preşedintele Traian Băsescu pentru respectarea Pactului pentru reformarea României
29 august 2010 — AVP
Comunicat al Asociatiei 21 Decembrie 1989
Domnului Traian Băsescu – Preşedintele României
Stimate Domnule Preşedinte,

În campania electorală de anul trecut pentru alegerile prezidenţiale aţi fost singurul candidat care – spre onoarea dumneavoastră – aţi semnat Pactul pentru reformarea României propus de societatea civilă.

Nu aţi ezitat să semnaţi pactul întrucât am făcut public faptul că versiunea finală a acestuia – propusă tuturor candidaţilor – a fost corectată şi rescrisă de apreciatul ministru al Justiţiei, doamna Monica Macovei, astfel încât asumarea şi respectarea pactului să fie în total acord cu legile şi Constituţia României.

Considerăm că aţi câştigat alegerile pentru că aţi semnat acest pact.

Criza economică nu trebuie să amâne reformarea României. Au trecut deja nouă luni din mandatul dumneavoastră, iar respectarea pactului constituie o urgenţă naţională şi totodată o înaltă datorie de onoare.

Vă solicităm să acţionaţi ferm şi cât mai curând posibil pentru reformarea ţării noastre conform celor cinci prevederi ale pactului pe care l-aţi semnat, pe care îl anexăm în continuare.

29 august 2010

În numele semnatarilor Pactului pentru reformarea României, din partea societăţii civile,

Sorin Ilieşiu – iniţiatorul pactului, autorul apelurilor pentru condamnarea naţională şi internaţională a comunismului

PACTUL PENTRU REFORMAREA ROMÂNIEI

între societatea civilă şi Dl Traian Băsescu – candidat la Preşedinţia României

Semnând acest pact, Dl Traian Băsescu, candidat la Preşedinţia României, se angajează că dacă va câştiga alegerile prezidenţiale va acţiona pentru reformarea morală a României, reconciliere naţională şi decomunizare, conform dezideratelor exprimate în următoarele documente ale societăţii civile: Proclamaţia de la Timişoara din 1990, Proclamaţia pentru România din 2005, Apelul pentru România din 2005 lansat de GDS, Proclamaţia pentru decomunizarera României din 2008.

Având în vedere îndatoririle şi prerogativele constituţionale, viitorul Preşedinte al României va acţiona astfel:

1. Va solicita autorităţilor judiciare să respecte Articolul 21 alineatul 3 din Constituţie, care garantează dreptul la “un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil” în soluţionarea şi finalizarea cauzelor privind crimele şi actele de violenţă din decembrie 1989 şi iunie 1990.

2. Va solicita Parlamentului şi Guvernului să acţioneze pentru reformarea morală prin adoptarea legilor şi măsurilor pentru decomunizarea României, prezentate în anexă, recomandate de Raportul Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.

3. Va acţiona pentru condamnarea naţională şi internaţională a Pactului Stalin-Hitler (Molotov-Ribbentrop) şi a consecinţelor lui, ca ilegitime şi criminale.

4. Va solicita autorităţilor judiciare să intensifice lupta împotriva corupţiei, să cerceteze modul în care s-a reconsolidat oligarhia securisto-comunistă în România şi să verifice corectitudinea privatizărilor făcute de această oligarhie care a acaparat fraudulos puterea economică în România.

5. Va solicita SRI şi SIE să reexamineze cele cca 97.000 dosare din arhivele fostei Securităţi considerate de “siguranţă naţională” şi să predea către CNSAS pe cele care nu se încadrează în această categorie. De asemenea, va solicita CNSAS să verifice într-un ritm susţinut colaborarea cu fosta Securitate a persoanelor aflate în funcţii publice.

Anexăm legile şi măsurile pentru decomunizarea României.


28 octombrie 2008

Din partea societăţii civile:

Sorin Ilieşiu – iniţiator, vicepreşedintele Alianţei Civice, autorul apelurilor pentru condamnarea naţională şi internaţională a comunismului http://www.gds.ong.ro/apel.htm

http://www.libertates.com/en/articles/40-appeal-for-the-condemnation-of-the-criminality-and-illegittimacy-of-communism.html

Asociaţia 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş – Preşedinte

Societatea Timişoara, Florian Mihalcea – Preşedinte

Blocul Naţional al Revoluţionarilor 1989, George Costin – Preşedinte executiv

Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989 Timişoara, dr.Traian Orban – Preşedinte

Fundaţia Memoria, prof.univ.dr Ilie Popa – Preşedinte

Fundaţia Corneliu Coposu, Rodica Coposu şi Flavia Bălescu

Seniorii Ligii Studenţilor din Universitatea Bucureşti 1990, Antonie Popescu, Romeo Moşoiu, Marius P. Clonda, Dinu Gându

Fundaţia Icar, Dr. Camelia Doru – Preşedinte

Consiliul Mondial Român, Ştefana Bianu – Vicepreşedinte

Fundatia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Daniela Soros – Vicepreşedinte

Asociaţia Românilor din Australia, Mihai Maghiaru – Preşedinte

Organizaţia luptătorilor pentru apărarea drepturilor omului, I.Leşu – Preşedinte

Sindicatul Naţional al Ţăranilor şi al Proprietarilor Români, Dan Drăghici – Preşedinte

Asociaţia Europeană a Cadrelor Didactice – Secţiunea Naţională România, prof.univ.dr. Florin-Cristian Gheorghe – Preşedinte

Asociaţia Scriitorilor Români şi Germani din Bavaria, Radu Bărbulescu – Preşedinte

Association Culturelle et Amicale Roumaine, Gabriel Penciu – Preşedinte

L’Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles, Ecaterina Evanghelescu – Preşedinte

Consiliul Român American, Neculai Popa – Preşedinte

Asociaţia Copiilor Revoluţiei, Cătălin Giurcanu – Preşedinte

Asociaţia Adevăr şi Dreptate, Nicolae Bănuţoiu – Preşedinte

Asociaţia Apolitică “Societatea Târgovişte”, Ilie Petre Ştirbescu – Preşedinte

Fundaţia Redarea Istoriei, jurist Păun Gabriel Virgil – Preşedinte

Fundaţia Ioan Bărbuş, Anca Maria Cernea – Preşedinte

Federaţia naţională Omenia a Pensionarilor (peste 1.000.000 de membri), dr.ing.Gheorghe Chioaru – Preşedinte

Grupul văduvelor de eroi martiri

Federaţia sindicală “Solidaritatea – Virgil Săhleanu” a siderurgiştilor din România

Fundaţia Naţională a Revoluţiei din Decembrie 1989 – Timişoara, Pompiliu Alămorean – Preşedinte

Sindicatul Solidaritatea al siderurgiştilor Galaţi, Ilinca Diaconu – Preşedinte

Sindicatul Solidaritatea Hunedoara

A N E X Ă

PROCLAMAŢIA

PENTRU DECOMUNIZAREA ROMÂNIEI1

Bucureşti, 23 August 2008 – la 69 de ani de la semnarea Pactului Stalin-Hitler de la Moscova

Reformarea României postcomuniste şi reconcilierea naţională

sunt posibile numai prin decomunizare.

1.0. Având în vedere că:

1.1. La 23 august 1939, la Moscova, a fost semnat Pactul dintre Hitler şi Stalin (cunoscut ca Pactul Ribentropp-Molotov) care prevedea într-un protocol secret interesele sovietice de a anexa ţările baltice, estul Poloniei şi estul României (Basarabia).

1.2. În iunie 1940, prin ultimatumul Guvernului sovietic care a ameninţat cu invazia armată imediată, România a fost forţată să cedeze Uniunii Sovietice nu numai Basarabia, dar şi nordul Bucovinei şi ţinutul Herţei, ultimele două neaparţinând niciodată Rusiei.

1.3. Teritoriul românesc ocupat de Uniunea Sovietică are o suprafaţă de 44.000 km2, fiind locuit în momentul cedării de 3.200.000 de oameni, majoritatea etnici români; după cedare, aceştia au fost supuşi deznaţionalizării forţate, persecuţiilor etnice, deportării (inclusiv în lagăre de muncă în Siberia), asasinatelor în masă, precum şi altor forme de exterminare; teritoriile româneşti au fost masiv colonizate cu populaţii alogene.

1.4. Insula Şerpilor, insulă românească din Marea Neagră, a fost ocupată ilegal de Uniunea Sovietică în anul 1948.

1.6. Preşedintele şi Parlamentul României au datoria morală şi dreptul legitim să condamne Pactul Stalin-Hitler şi consecinţele lui ca ilegitime şi criminale.

1.7. Preşedintele şi Parlamentul României vor acţiona pentru:

1.7.1. condamnarea, de către forurile competente internaţionale, a Pactului Stalin-Hitler şi a consecinţelor lui ca ilegitime şi criminale.

1.7.2. reintegrarea în România, în cadrul Uniunii Europene şi cu acordul forurilor competente internaţionale, a teritoriului românesc ocupat prin forţa armată de Uniunea Sovietică (Basarabia, Nordul Bucovinei, ţinutul Herţei şi Insula Şerpilor); această reintegrare trebuie făcută în acelaşi spirit cu reunificarea Germaniei din 1990.

1.7.3. despăgubirea morală şi materială a României faţă de crimele, fărădelegile şi abuzurile comise de Uniunea Sovietică împotriva României şi a cetăţenilor ei, nivelul şi modalităţile de despăgubire urmând a fi stabilite de o comisie recunoscută de foruri competente internaţionale.

1.8. Parlamentul, susţinut de Preşedintele României, va adopta punctul 9 al Declaraţiei de la Praga din 3 iunie 2008 privind conştiinţa morală europeană şi comunismul, prin care se cere „stabilirea datei de 23 August, data semnării pac­tu­lui dintre Hitler si Stalin – cunoscut ca Pactul Ribben­trop-Molotov, ca zi comemorativă a victimelor regi­murilor­ nazist şi comunist”.

2.0. Parlamentul României, în consens cu Preşedintele României, având susţinerea UE şi NATO – interesate de o Românie decomunizată, va adopta o declaraţie explicită de asumare a următoarelor documente:

2.1. Discursul din 18 Decembrie 2006 al Preşedintelui României în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului, discurs devenit act oficial al statului român pentru condamnarea regimului comunist din România ca ilegitim şi criminal în baza Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (CPADCR).

2.2. Declaraţia de la Praga din 3 iunie 2008 privind conştiinţa morală europeană şi comunismul.

3.0. Parlamentul şi Guvernul, în consens cu Preşedintele României, având susţinerea UE şi NATO – interesate de o Românie decomunizată, au datoria să adopte cât mai curând posibil legile şi măsurile pentru decomunizare, din următoarele considerente:

3.1. Poporul român a respins totalmente comunismul înainte ca acesta să-i fie impus prin forţa armată de către Uniunea Sovietică. Dintre toate ţările europene, România interbelică a fost ţara cu cei mai puţini comunişti raportat la numărul populaţiei. La 23 august 1944, PCR avea numai 80 de membri în Bucureşti şi mai puţin de 1000 în întreaga ţară. Menţionăm că în 1938 România avea 316 710 km² şi 19.933.802 locuitori. Înainte de sovietizare, comuniştii reprezentau sub 0,005% din populaţia României.

3.2. Comunismul a fost impus împotriva voinţei poporului român exprimată la alegerile din noiembrie 1946 câştigate în realitate cu o majoritate covârşitoare de opoziţia anticomunistă care a obţinut între 70% şi 90% din voturi, comuniştii inversând rezultatul oficial.

3.3. Poporul român a îndurat cel mai cumplit regim comunist din Europa, recunoscut ca atare de întreaga comunitate internaţională.

3.4. Dintre statele europene, România a avut cel mai mare număr de deţinuţi politici raportat la numărul populaţiei (între 500.000 şi 2.000.000) şi cea mai înfricoşătoare poliţie politică – Securitatea.

3.5. Dintre toate fostele ţări comuniste din Europa, doar în România s-au înregistat victime la căderea comunismului. Nu au fost doar câteva victime, ci a fost un uriaş masacru – peste 1200 de morţi şi peste 4800 de răniţi. România este singura ţară europeană unde s-au înregistrat crime neocomuniste, precum genocidul din 22-28 decembrie 1989 şi fratricidul din 13-15 iunie 1990.

3.6. Conform Raportului final al CPADCR, “comunismul a căzut doar oficial la 22 decembrie 1989. Neoficial, structuri, dar mai ales metode şi mentalităţi comuniste au continuat să existe sub diferite forme, unele extrem de grave (…) : a) reprimarea manifestaţiilor anticomuniste din perioada decembrie 1989 – aprilie 1990; b) diversiunea etnică de la Târgu-Mureş din martie 1990; c) reprimarea manifestaţiei anticomuniste din Piaţa Universităţii din Bucureşti (…); d) „mineriadele” din 1991 şi 1999. Toate acestea au fost diversiuni şi manifestări tipic comuniste”. Majoritatea vinovaţilor nu au fost judecaţi până în prezent. Dimpotrivă, ei au devenit personalităţi publice şi politice, infestând de aproape 20 de ani societatea românească.

3.7. Reforma morală nu a fost posibilă din cauza nejudecării masacrului din timpul revoluţiei anticomuniste precum şi a fratricidului din iunie 1990 împotriva manifestanţilor anticomunişti, a societăţii civile, a partidelor istorice şi a presei independente. Marea corupţie a apărut şi s-a menţinut inclusiv datorită nejudecării acestor crime.

3.8. O parte din clasa politică s-a făcut vinovată de complicitate morală cu autorii masacrului din decembrie 1989 şi a fratricidului din iunie 1990, comise pentru a reprima şi a deturna caracterul anticomunist al revoluţiei începute în decembrie 1989. Acum, când România este membră a NATO şi UE, această revoluţie trebuie terminată şi se cuvine să devină “de catifea”.

3.9. În 18 Decembrie 2006, regimul comunist din România a fost condamnat ca ilegitim şi criminal de către şeful statului în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului, prin discursul devenit act oficial al statului român, în baza Raportului final al CPADCR, document edificator şi incontestabil, sintetic şi analitic (care însumează 660 de pagini) elaborat de peste 40 de autori, majoritatea experţi în domeniile abordate. Actul condamnării comunismului este începutul renaşterii morale a României şi al reconcilierii naţionale, cel mai important act din istoria postcomunistă a ţării noastre alături de aderarea la NATO şi integrarea în UE, un exemplu pentru condamnarea internaţională a regimurilor comuniste.

4.0. Legile şi măsurile pentru decomunizarea României2:

4.1. Cercetarea prin Justiţie a crimelor istoriei recente a României. Finalizarea urgentă a cercetărilor justiţiei referitoare la genocidul din decembrie 1989 şi fratricidul din iunie 1990 comis împotriva manifestanţilor anticomunişti, a societăţii civile, a partidelor istorice şi a presei independente. Cercetarea prin justiţie a următoarelor evenimente: reprimarea revoltei muncitoreşti din Valea Jiului, 1977, reprimarea revoltei anticomuniste din Braşov, 1987; diversiunea etnică din Târgu-Mureş, 1990; mineradele din 1990, 1991, 1999. Desecretizarea imediată a arhivelor lămuritoare faţă de aceste evenimente.

4.2. Recunoaşterea caracterului anticomunist al revoluţiei începute în decembrie 1989; recunoaşterea Proclamaţiei de la Timişoara (martie 1990) şi a manifestaţiei din Piaţa Universităţii din Bucureşti (aprilie-iunie 1990) ca momente reprezentative ale revoluţiei.

4.3. Legea lustraţiei anticomuniste.

4.4. Legea declarării crimelor şi abuzurilor regimului comunist ca fiind crime împotriva umanităţii şi imprescriptibile juridic.

4.5. Legea interzicerii şi pedepsirii actelor de apologie a comunismului, precum şi a actelor de negare a crimelor şi fărădelegilor regimului comunist (extremismul de stânga trebuie respins cu aceeaşi hotărâre precum cel de dreapta). Interzicerea comercializării, difuzării, publicării şi afişării simbolurilor grafice comuniste şi a materialelor de propagandă comuniste cu excepţia contextului cultural/educativ antitotalitar. Eliminarea numelor de foşti comunişti pentru denumiri publice: străzi, localitaţi, instituţii etc..

4.6. Legea anulării sentinţelor de condamnare politică emise de justiţia comunistă după principiile luptei de clasă între anii 1945–1989; anularea condamnărilor la moarte a celor care au au dat pe faţă criminalitatea comunismului; abrogarea prevederilor decretului lui N.Ceauşescu din 1988 referitor la crimele politice.

4.7. Reînhumarea victimelor comunismului îngropate în gropi comune.

4.8. Legea recunoştinţei faţă de luptătorii anticomunişti, faţă de foştii deţinuţi politici; majorarea semnificativă a pensiilor acestora şi acordarea de gratuităţi.

4.9. Legea reducerii la minimum a pensiilor responsabililor pentru crimele comuniste: foşti activişti comunişti din nomenclatura PCR, foşti conducători şi torţionari ai Securităţii, foşti conducători ai Miliţiei, ai Ministerului de Interne şi ai „Justiţiei” comuniste.

4.10. Legea desecretizării şi deschiderii arhivelor comuniste şi postcomuniste; garantarea accesului liber şi neîngrădit la aceste arhive; transferul urgent al acestora la CNSAS sau la Arhivele Naţionale; publicarea pe internet a arhivelor; trecerea Arhivelor Naţionale în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor.

4.11. Legea împotriva distrugerii, manipulării, falsificării, ascunderii sau sustragerii de documente din arhivele comuniste şi postcomuniste; urmărirea penală a făptuitorilor.

4.12. Legea restituirii arhivelor confiscate abuziv (arhivele cultelor religioase, arhivele sioniste ş.a.).


4.13. Legea reparaţiilor faţă de foşti cetăţeni români exilaţi, autoexilaţi sau „vânduţi” în perioada comunistă.


4.14. Legea prezentării adevărului referitor la perioada precomunistă, comunistă şi neocomunistă în manualele şcolare de istorie naţională şi universală. Studierea în şcoli a istoriei comunismului şi a Holocaustului să fie obligatorie, nu opţională.

4.15. Legea pentru instituirea Zilei Memoriei Victimelor Comunismului, pentru înfiinţarea în Bucureşti a Muzeului Dictaturii Comuniste, pentru construirea în centrul capitalei a Monumentului Victimelor Comunismului.

4.16. Legea cercetării prin Justiţie a reconsolidării oligarhiei securisto-comuniste în România postcomunistă. Confiscarea de către stat a averilor dobândite prin fraudă.

4.17. Legea cercetării prin Justiţie a privatizărilor făcute de oligarhia securisto-comunistă care a acaparat puterea economică în România. Confiscarea de către stat a fostelor bunuri ale statului privatizate fraudulos şi reprivatizarea acestora în beneficiul exclusiv al poporului român.

5.0. Solicităm Preşedintelui României să ceară poporului să-şi exprime voinţa cu privire la adoptarea dezideratelor şi legilor decomunizării României, precum şi a condamnării Pactului Stalin-Hitler şi a consecinţelor lui ca ilegitime şi criminale, printr-un referendum organizat cât mai curând posibil.

5.1. Solicităm Preşedintelui României, Parlamentului, Guvernului, organizaţiilor nonguvernamentale, sindicatelor, tuturor cetăţenilor, mass-mediei, să se solidarizeze în jurul idealurilor Proclamaţiei pentru decomunizarea României.

5.2. Facem apel la Uniunea Europeană, Consiliul Europei, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Organizaţia Naţiunilor Unite, Curtea Internaţională de Justiţie a Naţiunilor Unite, să acţioneze pentru decomunizarea României.

Bucureşti, 23 August 2008 – la 69 de ani de la semnarea Pactului Hitler-Stalin de la Moscova

Sorin Ilieşiu – iniţiator, vicepreşedintele Alianţei Civice, autorul apelurilor pentru condamnarea naţională şi internaţională a comunismuluihttp://www.gds.ong.ro/apel.htm http://www.libertates.com/en/articles/40-appeal-for-the-condemnation-of-the-criminality-and-illegittimacy-of-communism.html

Vladimir Tismăneanu – preşedintele Comisiei Prezidenţiale consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România

Mihai Şora – filozof


Asociaţia 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş – Preşedinte

Blocul Naţional al Revoluţionarilor 1989, George Costin – Preşedinte executiv

Societatea Timişoara, Florian Mihalcea – Preşedinte

Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989 Timişoara, dr.Traian Orban – Preşedinte

Fundaţia Memoria – filiala Argeş [Experimentul Piteşti], prof.univ.dr Ilie Popa – Preşedinte

Fundaţia Corneliu Coposu, Rodica Coposu şi Flavia Bălescu

Seniorii Ligii Studenţilor din Universitatea Bucureşti 1990, avocat Antonie Popescu – Senior

Fundaţia Culturală Timpul, Iaşi, Liviu Antonesei – Preşedinte

Consiliul Mondial Român, Ştefana Bianu – Vicepreşedinte

Fundatia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Daniela Soros – Vicepreşedinte

Asociaţia Românilor din Australia, Mihai Maghiaru – Preşedinte

Organizaţia internaţională a luptătorilor pentru apărarea drepturilor omului, Ionel Leşu – Preşedinte

Sindicatul Naţional al Ţăranilor şi al Proprietarilor Români, Dan Drăghici – Preşedinte

Asociaţia Europeană a Cadrelor Didactice – Secţiunea Naţională România, prof.univ.dr. Florin-Cristian Gheorghe – Preşedinte

Asociaţia Scriitorilor Români şi Germani din Bavaria, Radu Bărbulescu – Preşedinte

Association Culturelle et Amicale Roumaine, Gabriel Penciu – Preşedinte

L’Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles, Ecaterina Evanghelescu – Preşedinte

Consiliul Român American, Neculai Popa – Preşedinte

Asociaţia Copiilor Revoluţiei, Cătălin Giurcanu – Preşedinte

Asociaţia Adevăr şi Dreptate, Nicolae Bănuţoiu – Preşedinte

Asociaţia Apolitică “Societatea Târgovişte”, Ilie Petre Ştirbescu – Preşedinte

Fundaţia Redarea Istoriei, jurist Păun Gabriel Virgil – Preşedinte

Fundaţia Ioan Bărbuş, Anca Maria Cernea – Preşedinte

Federaţia naţională Omenia a Pensionarilor (peste 1.000.000 de membri), dr.ing.Gheorghe Chioaru – Preşedinte

Grupul văduvelor de eroi martiri

Federaţia sindicală “Solidaritatea – Virgil Săhleanu” a siderurgiştilor din România

Fundaţia Naţională a Revoluţiei din Decembrie 1989 – Timişoara, Pompiliu Alămorean – Preşedinte

Sindicatul Solidaritatea al siderurgiştilor Galaţi, Ilinca Diaconu – Preşedinte

Sindicatul Solidaritatea Hunedoara

1 “Proclamaţia pentru decomunizarea României” din 23 August 2008 a fost adoptată de cei aproape 400 de delegaţi la congresul Partidului Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat din 24 August 2008, partid afiliat la Internaţionala Creştin Democrată în 1987 în timpul dictaturii comuniste când se afla în clandestinitate.

2 Majoritatea măsurilor şi legilor pentru decomunizare sunt propuse inclusiv de Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (decembrie 2006). Legile decomunizării sunt, de asemenea, în spiritul următoarelor documente: Proclamaţia de la Timişoara (martie 1990), Proclamaţia pentru România (aprilie 2005), Apelul pentru România (iunie 2005), Rezoluţia nr. 1481 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (ianuarie 2006), Apelul pentru condamnarea comunismului (martie 2006), Discursul din 18 Decembrie 2006 al Preşedintelui României în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului pentru condamnarea regimului comunist din România ca ilegitim şi criminal în baza Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (decembrie 2006), Apelul către Parlamentul României şi Parlamentul European (martie 2007), Apelul pentru Adevăr (ianuarie 2008), Rapoartele Comisiei Europene privind România (2007, 2008), Declaraţia de la Praga privind conştiinţa morală europeană şi comunismul (iunie 2008).

SCRISOAREA DLUI SORIN ILIESIU CATRE DL GH.FLUTUR

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. DC

In semn de solidaritate, cu Angela Furtună, poetă dar și autoarea unui text intitulat POLITICĂ, VACANŢE  ŞI  STELE  GALBENE. 
Înscenările aduse de vânt… Sorin Ilieșiu publică un text pe situl lui Viorel Padina, Dincolo de faptul că demersul Angelei Furtună este cât se poate de normal, în apărarea carierei sale devreme ce este convinsă că este o persoană de calitate, scrisoare de mai jos a lui Sorin Ilieșiu, face parte din arsenalul de demagogie civică și politică, de care se abuzează.

Iar afirmația cu care își încheie scrisoarea S. I. :: este stupefiantă :

«Sorin Ilieşiu – în numele celui mai activ segment al societăţii civile din România». Din cine e format cel mai activ segment al societății civile din România ??? Sorin Ilieșiu a uitat să dea lista, care presupun că ar fi exhaustivă și, deci, limitativă.

Cu prietenie, Dan Culcer

SCRISOAREA DLUI SORIN ILIESIU
CATRE DL GH.FLUTUR

Domnului Gheorghe Flutur – Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava

Domnule Preşedinte al C.J. Suceava,

Ne exprimăm consternarea pentru implicarea dvs în asasinarea psihică a doamnei Angela Furtună — cea mai distinsă intelectuală din judeţul pe care-l conduceţi — aşa cum rezultă din scrisoarea către dvs publicată la adresa http://viorelpadina.wordpress.com/2010/08/20/supliciile-angelei-furtuna-sau-cand-fluturele-se-transforma-n-carabus/

Vă solicităm ca până Luni 23 August 2010 să daţi publicităţii un comunicat în care să precizaţi când şi cum veţi repara crima de a da afară din Biblioteca Bucovinei tocmai pe cea care a creat faima acesteia.

Vă cerem să vă respectaţi cuvântul, conform comunicatului Agerpres anexat mai jos.

În caz contrar, vă vom cere demisia de onoare atât din fruntea C.J.Suceava, cât şi din fruntea PD-L.

Insistăm cu propunerea ca în prima şedinţă a C.J.Suceava să votaţi ca distinsa Doamnă Angela Furtună să devină cetăţean de onoare al Bucovinei. Aşteptăm răspunsul Dvs faţă de propunerea noastră.

Vă cerem să acţionaţi ca în prima şedinţă a CJ toate erorile să fie îndreptate.

Cu cele mai bune gânduri,

Sorin Ilieşiu – în numele celui mai activ segment al societăţii civile din România »

P.S. : Din cine e format cel mai activ segment al societății civile din România ??? Sorin Ilieșiu a uitat să dea lista, care presupun că ar fi exhaustivă și, deci, limitativă. Dan Culcer

 P. P: S. : Angela Furtună a publicat acum cîteva luni volumul I al cărții "La anul, la Ierusalim"

Extrag din prezentarea ei pe situl autoarei.

«La sfârşitul lunii ianuarie 2010, a apărut, în editarea Bibliotecii Bucovinei "I.G.Sbiera", vol. I din lucrarea "La anul, la Ierusalim, o carte". Coperta este semnată de maestrul Devis Grebu. Scrisă alert şi incitant, cartea reuneşte meditaţii, dileme, analize, dialoguri, conferinţe şi reflecţii pe marginea dialoguluui dintre iudaism şi românism.»

Iată textul de coperta a IV.

"România politică a înregistrat în ultimul secol o suită de eşecuri majore care au generat pierderi de teritorii şi de prestigiu, exoduri masive de populaţii, zădărnicirea acţiunilor democratice, scăderea sau pierderea controlului asupra resurselor materiale, energetice şi umane, precum şi dispariţia la comandă a unor culturi.

 

Una din pierderile remarcabile şi regretabile pentru România au fost evreii.

A existat de sute de ani pe teritoriile carpato-dunărene o Românie Iudaică înfloritoare, expresivă, originală, armonios integrată în multiculturalitatea civilizaţiei româneşti la a cărei dezvoltare şi prosperitate a contribuit din plin.

Prin extrapolare, se poate vorbi astăzi şi de un Israel românesc, deoarece la construirea acestui stat modern miraculos au contribuit şi câteva generaţii de evrei  români; aceştia s-au alăturat celorlalte emigraţii evreieşti ce s-au reunit acum mai bine de şaizeci de ani în Ţara Sfântă sub semnul renaşterii prin limba ebraică şi al transformării valorilor pe care evreii le acumulaseră până la acea vreme sub influenţa altor culturi, cum a fost cea română. A fost, aceasta, calea unică de a învinge antisemitismele de diferite grade ale Europei şi, respectiv, ale României: prin sionism, prin sacrificii indescriptibile şi prin asumarea unor responsabilităţi imense.

 

Puternic legate prin rădăcini culturale şi spirituale străvechi şi comune, culturile română şi iudaică se caută şi se regăsesc astăzi - după învingerea regimurilor totalitare -, pe terenul fertil al libertăţii şi al valorilor democraţiei. Sensuri ale acestor relaţii profunde de comunicare sunt cercetate şi în acest prim volum". Angela Furtună»

Cartea poate fi interesantă. Cred că ar trebui citită. DC

Sorin Ilieșiu și echipa de zgmote

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa.
Cu prietenie, Dan Culcer

La aceasta adresa se poate citi un lung text de sustinere a candidaturii lui Sorin Ilesiu la postul de director al TVR, datat iunie 2010. O poveste deja veche, dar interesantă.
Ceea ce este frumos și înduioșător este momentul bine rumegat ales de Sorin Ilieșiu pentru a spune adevărul despre Mineriada și Piața Universității, la Adevărul, după 20 de ani de la evenimente. Susținut de toată echipa de zgmote, la care de o vreme s-a adăugat Viorel Padina, alias AVP. A cărui spirit critic ascuțit circular, pentru care îl apreciam, este în curs de estompare acută.
http://viorelpadina.wordpress.com/2010/06/21/adevarul-a-publicat-adevarul-nostru-spus-de-iliesiu/

Ioan Roșca. Scrisoare deschisa catre Sorin Iliesiu

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa.Cu prietenie, Dan Culcer


Scrisoare deschisa catre Sorin Iliesiu
Domnule Iliesiu,

Am descoperit azi pe Internet un nou Apel initiat de dvs: http://www.asociatia21decembrie.ro/2010/01/a-p-e-l/#comment-8759 pentru demiterea lui Alexandru Sassu si numirea dvs. ca presedinte al TVR.
Vad ca protestul meu a fost publicat de administratorul site-ului: "Niciodata nu am semnat si nu as semna acest apel. Mai mult, am atras atentia repetat celor care-mi folosesc numele fara acordul meu sa inceteze acest abuz, care ma compromite. Ioan Rosca".

Nu pot cauta toate locurile in care au ajuns aceste "Apeluri", facute si in numele meu, fara acordul meu - pentru a ma apara, cu tardive dezmintiri. M-ati facut de exemplu sa par a cere: declararea zilei de 23 August ca zi de lupta impotriva nazismului si comunismului (?!), numirea domnului Tismaneanu ca director al unui Institut de cercetare a martirizarii Basarabiei (?!?!), etc. (Cine stie ce altceva ati mai pretins ca sustin…). Poate ca pentru dvs. nu era decit capitalizarea unui nume in plus, pe care sa va ingrasati legitimitatea - dar pentru mine, aceste falsificari sint extrem de daunatoare.

Ce vor spune cei care-mi citesc eseurile, vazind la ce pozitii contrare ma pretez? Nu vor conchide ei ca domnul Dobre a avut dreptate cind m-a acuzat (vezi discutia de la http://www.piatauniversitatii.com/forum/search.php?t=1146) ca sint un lingau perfid, un prefacut critic al domnului Tismaneanu si al "echipei" sale, un smecher care miriie doar pentru un ciolanas mai bun??
De aceea nu mai pot amina aceasta explicatie publica.

Sa incepem cu primul pas. In decembrie 2005 am primit un email de la dvs. - care m-a surprins. Dupa 15 ani pe care i-am dedicat luptei pentru denuntarea si condamnarea genocidului comunist, imi scrie cineva care a trecut usor (profitabil) pe linga aceasta batalie, vazindu-si de cariera, fara a participa consistent nici macar la infruntarea din 1990… cerindu-mi sa-i semnez - eu lui, nu el mie - un Apel pentru condamnarea genocidului comunist. V-am raspuns atunci public (http://www.piatauniversitatii.com/news/news.asp-id=6&year=2006&month=2.htm) explicindu-va de ce nu va consider legitim, nici pe dvs. nici "personalitatile" fatarnice si veleitare la care recurgeti. Ca altii sint cei care pot vorbi in numele victimelor comunismului, nu "dizidentii" de catifea care au tradat incercarea de revolutie din 1990, facind jocul FSN-ului (pe care s-au prefacut ca-l combat, stirnind entuziasmul si rispind sperantele unui public hipnotizat de cultul personalitatilor). Ca se cunosc foarte bine crimele comunismului, dar ele nu s-ar putea pedepsi decit dupa eliberarea Romaniei de uzurpatorii care s-au imbogatit de pe urma lor.

Dar, avind in vedere continutul Apelului (si decizia mea de a sprijini initiativele oportune ale altora, chiar cind nu sint de acord cu autorii lor, pe diverse subiecte) - v-am dat voie sa adaugati semnatura mea. Era culmea sa raspund "Nu" la intrebarea daca doresc judecarea comunismului. Acest acord mi-a fost reprosat cu virulenta (cred eu, nejustificata) de domnul Goma. Postura mea ingrata (inceputa in 1990) continua deci: trebuia ori sa atac initiative juste - pentru ca sint dublate de confiscari, sau sa le menajez - parind a fi complice la emanatii si deturnari, tolerind folosirea "cauzelor" pentru acapararea de capital civic.

Din start mi s-a parut initiativa dvs. dubioasa, in contextul escrocheriei istorice savirsite de "Comisia Wiesel". Aceasta se ciocnise de un val de protest in diaspora, axat pe intrebarea: cum sa reluam procesul fascismului (răs-comis, abuziv, dupa 1944) daca procesul comunismului nu a avut inca loc? Imi expusesem deja parerea despre acest grav conflict de interese: http://www.piatauniversitatii.com/news/news.asp-id=2&year=2006&month=1.htm. Era clar ca, pentru ca rezultatele partinitoare si metodele nestiintifice ale comisiei Wiesel sa fie validate cotit (si calea despagubirilor pentru Holocaust sa fie astfel deschisa) - era nevoie de un simulacru de "proces al comunismului". Unul bine dozat, bine orientat, bine gestionat, care sa nu dea foc zonelor explozive ale dosarului stalinizarii Romaniei, care sa nu se soldeze cu despagubiri prea mari pentru romanii victima, sa nu declanseze reabilitarea unor "fascisti" macelariti prin puscarii doar pentru credinte politice, sa nu deschida periculos arhivele, sa nu ridice problema complicitatii occidentului, etc. Sa nu stirneasca nici rezistenta oligarhiei de Tranzitie. Nu puteai lasa o astfel de intreprindere delicata pe mina anticomunistilor romani autentici. Procesul trebuia "rezolvat" de specialisti … speciali, doctori in plamadirea propagandista a "istoriei", terenul trebuia amenajat de mercenari ai unor cu totul alte interese decit cele justitiare romanesti.
Prima confirmare a banuielilor mele a venit, la o saptamina dupa ce vi s-a sculat brusc… ideea condamnarii comunismului. Aveati deja sute de semnaturi "prestigioase" pe Apel, (provenite -multe- din acelasi rezervor de declamatii moral-sterile care impotmolise rezistenta in vorbarie), fapt cu atit mai suspect cu cit atitia initiatori - mult mai legitimi ca dvs. (si actionind in momente mult mai firesti) - nu avusesera nici un succes. Dar actiunea Iliesiu era menita sa reuseasca, era un "proiect" aprobat, catalizat magic de undeva de sus. Dupa inca o spatamina (?!) ne-ati anuntat deja ca domnul Basescu a fost profund miscat de Apel si ca va intocmi o Comisie, condusa de… domnul Tismaneanu. Pentru a se vedea daca intr-adevar a avut loc un genocid…
Manevra se limpezea: ca sa nu poata fi acuzat regimul criminal FSN ca a paralizat justitia 15 ani, favorizind infractorii comunisti si protejindu-le imbogatirea, se insinua ideea ca genocidul nu fusese inca demonstrat, cunoscut - si de aceea nu se luasera masuri. Pentru a putea executa aceasta "intoarcere la zero", erau "uitati" toti cei care, de atitia ani, umplusera librariile (si procuratura) cu marturii, rechizitorii si analize arhisuficiente ( vezi exemple la www.procesulcomunismului.com).
Devenea clar pentru mine ca actiunea dvs., executata cu neobisnuit spor, e dirijata din alta parte, dintr-un nod fata de care Iliesiu, Basescu, Tismaneanu sint doar pioni de retea. De aceea nu ati vrut sa intelegeti nimic din prevenirile privindu-l pe tovarasul raspopit Tismaneanu, facindu-va ca nu cunoasteti un Om mai legitim in postura de procuror moral al regimului comunist! Chiar daca nu stiati mai nimic despre subiectul care v-a captivat deodata, chiar atit de stupid incit sa-l vedeti pe Tismaneanu ca judecator optim - nu mai cred ca erati. Nici agentul Basescu nu a vrut sa inteleaga ca isi bate joc inca o data de victimele comunismului, numind un Tismaneanu in fruntea unei astfel de Comisii - pentru ca el convenea scopurilor reale intuibile: legitimarea (si acoperirea) comisiei Wiesel, intrarea in normalitate - fara pierderi pentru criminali - drogind victimele cu cuvinte, ascunderea arhivelor problematice.

Vazind ca operatia de confiscare reuseste, am incercat sa organizez reactia justitiarilor constienti (care si-au pastrat discernamintul, evitind degenerarea care i-a determinat pe atitia naivi sa se bucure de pseudo-condamnarea comunismului, regizata de axa Iliesiu-Tismaneanu-Basescu). Apelul meu pentru denuntarea farsei si confiscarii (http://www.piatauniversitatii.com/news/editoriale/comitet_victimele_comunismului.htm) a fost semnat de alt gen de anticomunisti decit apelul dvs. Sint nume grele, adevarate victime, adevarati rezistenti anti-sistem, adevarate caractere.
Dar acest lucru nu a contat. Operatia Tismaneanu-Basescu nu a putut fi parata.
Cu atit mai putin a contat o reactie atit de "incorecta politic" ca a mea: http://www.piatauniversitatii.com/news/news.asp-id=2&year=2006&month=6.htm . Nimeni nu a reactionat (nici macar critic) la faptul ca am contestat neutralitatea unui fost propagandist comunist, fiu de evreu stalinist, piesa tipica a rocadei Moscova-Washington, incompatibil cu dosarele care i-au fost incredintate abuziv (in ciuda protestelor adevaratelor victime ale comunismului). Fata de argumentele aduse in interventia mea din 2006, am a adauga doar sila (si ingrijorarea sporita) create de lectura cartii "Ion Iliescu in dialog cu Vladimir Tismaneanu", comisa in anul 2004 - in care cameleonul pe care-l sustineti cu atita sirg isi arata clasa.

Mi-am irosit ultimii cinci ani ca sa fac presiuni pentru anchetarea crimelor comunismului si ale Contrarevolutiei din 1990. Am petrecut mult timp alimentind echipa generalului Voinea cu documente in sprijinul celor doua dosare, pe care le doream conexate (http://www.procesulcomunismului.com/activitate_procuratura.htm). Ambele dosare au fost infundate de oamenii domnului Basescu, cel care a cules voturi hotaritoare simulind justitiarismul anticomunist. Nici o crima comunista nu a putut fi pedepsita de cind "a fost condamnat genocidul" si deschiderea aparenta catre despagubiri civile (legea 221/2009) s-a dovedit o farsa sinistra (OUG 62/2010). Dar asta nu v-a impiedicat, pe dvs. si pe ceilalti agenti ai domnului Tismaneanu sa sustineti continuu impostura monumentala a fatidicului Basescu, care a dat ultima lovitura condamnarii REALE a crimelor comunismului. Dimpotriva, ne tot aratati "Biblia Tismaneanu" - la care ar trebui sa incepem a ne ruga. E drept ca s-a lasat cu ghisefturi pentru toti propagandistii lui Tismaneanu - reparatorul, acesta ajungind in postura urmarita din start: de a controla anticomunismul romanesc.
Vazind in numele cui a ajuns cheia de la buncarul unor arhive sensibile, cine gestioneaza pusculita din care sint platiti profesionisti anticomunismului (un soi de paraziti justitiari, nociv si detestabil), observind cine imparte azi bursulitele si sinecurile - eu am realmente cosmaruri. Cum de a putut pati poporul român asa ceva? Si nu uit ca dvs. sinteti initiatorul si principalul promotor al acestei monstruoase uzurpari.

In cursul demersurilor de la procuratura, m-am intilnit des cu Doru Maries, care se zvircolea intre dosarele "decembriadei" si "mineriadei". Vazind ca e lasat singur in fata (In)Justitiei si ca e hartuit de indivizi dubiosi de teapa lui Viorel Ene, am incercat sa-l pun in contact cu "societatea civila", numai pentru a spori sansele anchetelor. L-am indemnat si pe Voinea catre dvs., aflind surprins de la el ca arhiva audio-video GDS pentru care au trudit atiti benevoli in 1990… a cam disparut. Nu banuiam ca, in numele sprijinului acordat, il veti confisca si pe Maries, anexindu-l la tandemul Tismaneanu-Basescu, pe care-l slujeste de o vreme in numele unui sprijin iluzoriu pentru deblocarea anchetelor. Nu observa, ad infinitum, ca totul a fost si este doar un exercitiu de tergiversare, o metoda de santaj folosita de banda lui Basescu in renegocierea care are loc din cind in cind intre taberele mafiote care-si disputa Romania. Sa-i fie de bine - eu l-am somat sa se trezeasca inainte de a se compromite fatal, risipind capitalul de legitimitate contestatara pe care l-a platit atit scump din 1990 pina azi.

Am avut ocazia sa-mi exprim punctul de vedere privind diferenta dintre "taberele noastre" - in cadrul dialogului gazduit de domnul Turturica la TVR pe 19 decembrie 2006 (http://www.youtube.com/watch?v=7nHE53jHoQQ&feature=PlayList&p=2F2D5795ADD9181E&index=0&playnext=1). Nu voiam sa creada romanii ca Tismanenii si Basestii sint contestati numai de 'alde Vadim si anticomunistii sint aparati numai de 'alde Plesu-Liiceanu-Patapievici. Am reprosat in primul rind "Comisiei" ca opreste genocidul comunist la 22 decembrie 1989, cind de fapt crima se implineste si azi, Tranzitia nefiind altceva decit impartirea prazii acumulata in lagarul de exterminare, munca si alienare. V-am reprosat ca acceptati circul "condamnarii morale" si reconsiderarilor ideologice - in loc sa urmariti pedeapsa reala (penala si civila) pentru crime impotriva umanitatii (ca evreu, domnul Tismaneanu nu are cum sa sustina fatis impunitatea si prescrierea la care sintem indemnati din toate partile, pina si de victimele paralizate).

Se pare ca v-am inspirat si eu sa va intoarceti fata catre dosarele anului 1990… probabil ca sa le confiscati si pe ele. Ce altceva pot prezuma ca mobil din partea unui Tismaneanu care l-a tamiiat pe Iliescu pe 500 de pagini, chiar si in 2004? Intr-un timp record, m-am pomenit deci ca ati insfacat si steagul anchetarii feseniadelor.
Imi pare acum rau ca v-am provocat pe pista "Contrarevolutiei". Nu vad cum va va mai scapa din gheare, din moment ce un Doru Maries si-a pus viata in joc, legitimindu-va. Ati creat impreuna ocazia revirginarii civice a tuturor sacalilor culturali care au parazitat razboiul nostru de eliberare.
Ati reusit sa ma surprindeti pe 2 mai 2007, cind am aflat ca va intilniti cu Codruta Kovesi pentru a discuta, impreuna cu alti "combatanti prin Apeluri" de avansul unei anchete de diversiune, in care eu - neinvitat la acel dialog - eram implicat de doi ani, zi de zi: (http://www.piatauniversitatii.com/news/news.asp-id=1&year=2007&month=5.htm). Nu pot uita ca m-ati intrebat ce caut la acea intilnire...
Ce repede va strecurati, ce iute confiscati, ce lejer uzurpati, ce coate agile aveti, ce tehnica de aburcare!

Va declar ca nu va scriu din resentiment personal, vanitate ranita sau invidie. IICC nu a aratat niciodata interes pentru activitatea mea, dar acum, daca ar face-o, ar fi imposibil sa colaborez. Si nu cred ca sint singurul. Ca si alti rezistenti, declarati "radicali", am fost eliminat, de catre armata de trepadusi civici care si-au cistigat viata din simularea combaterii nelegiurii comise in Romania. Nu numai ca nu regret ca am fost exclus din aceasta secta, dar mi-a ramas ca singura bucurie/mindrie faptul ca nu am apartinut ei, ca nu am cistigat nici un singur leu, nici un singur contract, nici un singur post, nici o singura bursulita - cultivind anticomunismul. Falsii contestatari au fost tolerati de regim numai pentru ca au latrat fara sa muste, asa ca le depling "succesele" materiale si de imagine.
Dvs. nu sinteti mai rau ca altii, ati prins doar ultimul val de emanatie, identic in substanta cu cele percedente. Revolta mea fata de impostura nu vizeaza persoane ci procese de patologie civica. Si mai ales, e un instinct de aparare fata de inalta tradare a comunitatii si… a conditiei umane. De ce ma exprim in acesti termeni? Pentru ca am ajuns, dupa 20 de ani de implicare si cercetare la concluzia sinistra ca occidentul (in frunte cu americanii) au ocupat dupa 1990 Europa de Est - in primul rind pentru a sterge urmele genocidului comunist.
Ar fi fost extrem de grav pentru cercuri de interese omnipotente sa iasa la lumina epilogul real al celui de al 2-lea razboi mondial si complicitatile "globale" la acest genocid. Numai tema participarii tortionarilor stalinisti la terorismul care a dus la nasterea si cresterea Israelului - si ar fi de ajuns pentru a stavili scurmarea periculoasa in "trecutul inca prea recent". Asa ca ne-au mai aranjat (Serviciile de aiurea) un experiment de 20 de ani, in care ne-am irosit vitalitatea alergind dupa himera justitiara. S-a mai dus o generatie - pe degeaba. Blestem pe cei care au avut sarcina sa ne mentina intr-un zbucium orbesc.
Iata de ce, pentru mine, pozitia cucerita de Tismaneanu, un prezumabil agent americano-israelian este inadmisibila, punind in pericol interesele neamului romanesc. Iata de ce, nu as semna cu nici un pret un Apel pentru promovarea in pozitii de decizie la TVR a dvs. - promotorul lui. Si de ce este atit de grav ca mi-ati simulat semnatura.
V-am menajat un timp, ca sa nu-i fac dificultati lui Doru Maries - pe care insa l-am atentionat insistent sa nu ma mai semneze fara a ma consulta. Nu sint incapabil de nuante. As fi semnat poate anumite comunicate oportune si le pot lasa "semnate" si azi - chiar daca le folositi ca sa va faceti loc. Dar confiscindu-ma intru promovarea lui Tismaneanu si a dvs. - ati depasit orice masura.

Veti spune probabil ca acest mesaj este un proces de intentie injust sau un atac de rea credinta. Ma veti alatura poate detractorilor comuni-securisti a activitatilor dvs. sforaitoare… dar inofensive.
Dar e foarte usor sa demonstrati ca m-am inselat, banuindu-va pe nedrept de diversiune, impostura si carierism. E suficient ca preferatul dvs. (contestabilul istoric Timaneanu) sa dea lovituri cumplite criminalilor comunisti, luptind barbateste cu Injustitia din Romania - despre care am scris la http://www.piatauniversitatii.com/news/news.asp-id=7&year=2009&month=12.htm. Puteti folosi orice ideie din manifestele mele, chiar fara sa citati, chiar pretinzind ca e a dvs.
Dar haide sa vedem citi securisti vor fi taiati de sabia tandemului Basescu-Tismaneanu, pentru care faceti campanie de citiva ani. Cite averi jefuite de la statul uzurpat, care le-a tilharit de la victimele sistemului - vor fi confiscate. Citi FSN-isti vor fi judecati pentru ca au impiedicat pedepsirea criminalilor, dupa 1990. Cum veti face procesul justitiei.
Sau cum va veti da demisia pentru ca nu puteti face nimic de acest fel.
Haide sa vedem pentru ce l-a inlocuit Tismaneanu pe Oprea, care, e drept, nu facea mare lucru scotocind gropi si trimitind pledoarii spre masina de NUP a Sistemului, dar macar nu ne vorbea gaunos de tribunale morale si de greseli ideologice.

Dindu-ne pe noi, "radicalii", la o parte, eliminind victimele comunismului din Procesul lor, v-ati asumat raspunderi care va vor urmari prin istorie. Impostorii si agentii nu au slabiciuni de constiinta - deci ar trebui combatuti pe loc, intru apararea dreptatii - si nu denuntati tardiv, retroactiv, steril. Dar sper macar ca spectrul rusinii perenizate sa le mai strice cheful.
Asta daca vom reusi sa salvam macar memoria, de armata agentilor anti-istorici - de a caror misiune Orwell ne-a prevenit.
Sper sa nu-mi mai vad vreodata semnatura pe vreun comunicat al grupului dvs. si acum, dupa ce am explicat mai bine de ce il detest.

Ioan Rosca, 5 august 2010