marți, 6 aprilie 2010

Noua state membre UE impun restrictii pe piata fortei de munca pentru cetatenii romani



Noua state membre UE impun in continuare restrictii pe piata fortei de munca pentru cetatenii romani, desi au trecut mai mult de trei ani de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana (UE). Masuri similare sunt aplicate si de alte patru state europene din afara Uniunii.
Cele noua state membre care solicita in continuare permise de munca muncitorilor romani sunt: Austria, Belgia, Franta, Germania, Irlanda, Luxemburg, Malta, Marea Britanie si Olanda, potrivit EURES, citat de NewsIn.

Cetatenii romani care doresc sa lucreze in Austria au in continuare nevoie de un permis de munca (Beschäftigungsbewilligung), care trebuie solicitat de catre angajator. Incepand cu 1 ianuarie 2008, Austria si-a deschis piata muncii pentru cetatenii noilor state membre ale UE, inclusiv Romania si Bulgaria, pentru 50 de grupe de meserii.

Conform noilor reglementari, se pot elibera aprobari de munca in domeniul constructiilor, industriei auto sau pentru bucatari si ospatari.

Pentru ca un cetatean roman sa obtina permisul de munca in Belgia este necesar ca un angajator din aceasta tara sa inainteze autoritatilor competente o cerere de autorizatie de munca pentru cetateanul in cauza. Odata ce autorizatia de ocupare este obtinuta de catre angajator, lucratorul va obtine permisul de munca.

"Romanii vor beneficia de o de obtinere a permisului de munca (5 zile) in cazul in care vor sa ocupe un loc de munca intr-una dintre functiile declarate , respectiv pentru care piata belgiana a muncii este in imposibilitatea de a satisface oferta de locuri de munca. Meseriile considerate , pentru care se cauta forta de munca straina, sunt oferite in patru mari regiuni: Valonia (respectiv 90 de meserii), Flandra (113), Comunitatea germanofona (53) si Bruxelles (52)", anunta reteaua serviciilor publice de ocupare europene.

Cetatenii romani care doresc sa lucreze in Franta trebuie sa obtina in prealabil o autorizatie de munca. Franta a liberalizat, insa, accesul cetatenilor statelor Uniunii Europene pe piata muncii, inclusiv in cazul Romaniei, pentru inca 150 de profesii si meserii, in domenii precum constructii, comert, agricultura, electricitate si electronica, transporturi, logistica si turism, industria usoara, industria de prelucrare a lemnului, informatica, cercetare, sistemul bancar si al asigurarilor, comert, servicii casnice si sanatate.

  • Locuri de munca pe baza acordurilor bilaterale

In cazul Germaniei, romanii pot beneficia de locuri de munca numai pe baza acordurilor bilaterale. Intre Germania si Romania exista trei intelegeri bilaterale privind schimbul de forta de munca (pentru lucratori sezonieri si ajutor casnic, pentru lucratori oaspeti si pentru lucratori detasati in baza contractelor de prestari servicii) reglementate prin acte normative.

Guvernul irlandez va mentine restrictiile pentru inca cel putin 3 ani din cauza cresterii numarului de someri. Pentru a lucra in Irlanda este nevoie pe langa permisul de munca de obtinerea unui numar PPS (echivalentul unei inregistrari in reteaua de asistenta sociala nationala) care se elibereaza de Biroul local de Asistenta Sociala.

Alte state europene care impun restrictii de munca angajatilor romani sunt Norvegia, Liechtenstein, Islanda si Elvetia.

  • Elvetia, cele mai drastice masuri pentru muncitorii romani

Cel mai greu este sa te angajezi in Elvetia, tara care a instituit masuri tranzitorii pentru Romania si Bulgaria pana in anul 2016, cu posibilitatea prelungirii pana in 2019. Astfel, "un angajator elvetian poate angaja un lucrator din Romania numai daca pentru locul de munca respectiv nu a gasit pentru angajare un cetatean elvetian sau un cetatean din celelalte state membre ale UE."

Aproape doua milioane de romani lucreaza in strainatate, dintre care cei mai multi lucreaza cu forme legale in Italia, respectiv 968.000, potrivit celui mai recent raport al institutului italian ISMU, iar aproape 770.000 locuiesc cu forme legale in Spania, potrivit unor date recente publicate de ministerul Muncii de la Madrid.

Niciun comentariu: