Victimele deportărilor staliniste nu-şi pot recupera averile

Victimele deportărilor staliniste nu-şi pot recupera averile
FLUX Ediţia de Vineri Nr.2008114 din 27 iunie 2008

Deputatul creştin-democrat Ion Varta consideră că autorităţile moldovene nu şi-au onorat obligaţiunile faţă de victimele deportărilor staliniste şi faţă de urmaşii acestora, deoarece până în prezent nu există un mecanism aplicabil de restituire a averilor persoanelor deportate.

Deputatul PPCD, Ion Varta, a făcut această declaraţie în una din ediţiile de săptămâna trecută a emisiunii „Epicentru”, moderată de Sergiu Praporşcic, la care a participat şi istoricul Mihai Adauge. Emisiunea a fost consacrată comemorării victimelor deportărilor staliniste din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 32 000 de persoane au fost duse cu forţa în Siberia şi Kazahstan.

Potrivit invitaţilor la emisiune, în prezent, legislaţia Republicii Moldova nu prevede cea mai eficientă formulă pentru soluţionarea problemelor persoanelor deportate. Istoricul şi deputatul creştin-democrat Ion Varta a declarat că mecanismul de restabilire a bunurilor victimelor deportărilor staliniste este, practic, inaplicabil. „Din păcate, ultima lege aprobată de Parlament, deşi în prima lectură conţinea prevederi destul de acceptabile, până la urmă, a fost anulată printr-un amendament care a redus la zero toate aspectele pozitive ale acestei legi. Acel amendament stipula că bunurile victimelor pot fi recuperate printr-o recompensă sau din banii Bugetului de stat, sau din cei ai bugetului local”, a precizat Ion Varta.

Primăriile nu pot soluţiona problema compensaţiilor pentru cei deportaţi

Deputatul a mai menţionat că această formulare face demersul ineficient, deoarece autorităţile publice locale nu au surse pentru a compensa pierderile oamenilor, din cauza bugetului auster, iar legislaţia nu prevede un articol special, dedicat acestei probleme. „În acest fel, ajungem la situaţia că, în prezent, nu avem o soluţie concretă pe măsura aşteptărilor cetăţenilor care au fost deposedaţi de bunuri”, a mai adăugat Ion Varta.

La rândul său, istoricul Mihai Adauge a menţionat că cea mai mare problemă, în prezent, este că atât în varianta veche, cât şi în cea actuală a legii respective, se continuă să se facă trimitere la bugetele locale. „În momentul de faţă, bugetele locale nu sunt în stare să achite aceste recompense şi, astfel, se află într-o situaţie foarte periculoasă. Recent, am avut o întâlnire cu un primar disperat, care are sub responsabilitatea sa 57 de familii care au fost deportate, dintre care una a acţionat în judecată primăria satului respectiv, câştigând procesul în toate instanţele. Astfel, primăria a fost nevoită să achite acestei familii 75 de mii de lei, lucru care ar putea servi drept exemplu de recuperare a bunurilor pierdute şi pentru celelalte familii din sat”, a declarat Adauge.
Victimele deportărilor au fost despăgubite cu doar câteva sute de lei

Invitaţii emisiunii Epicentru au declarat că un alt aspect al problemei consecinţelor deportărilor în masă din anii 1940-1941, 1944-1949, 1950 este faptul că legea cu privire la despăgubiri nu are un caracter retroactiv. „Majoritatea covârşitoare a celor care au fost repuşi în drepturi şi cărora li s-a făcut dreptate, sub aspect moral, fiindcă au fost consideraţi drept victime ale acestui regim antiuman, în anii 1990 au primit despăgubiri, însă acestea erau mizere, constituind doar câteva sute de lei. Estimările pierderilor, la acel moment, nu corespundeau nici pe departe cu cele pe care le-au avut de suportat, în mod abuziv, deportaţii”, a declarat Ion Varta.

În acelaşi timp, actuala lege prevede despăgubirea în bani a unui echivalent real, care să corespundă întru totul sumei pierdute. Această lege este valabilă doar pentru categoria de persoane care nu a reuşit să-şi ridice recompensele băneşti în 1990, categorie ce constituie doar 30 la sută din persoanele care au fost deposedate de averi. Restul, 70 la sută, potrivit istoricilor, sunt nevoiţi să se mulţumească cu nimicul cu care s-au ales după devalorizarea monedei naţionale ce a urmat imediat după întoarcerea aşa-ziselor „compensaţii” băneşti.

Autorităţile de la Chişinău trebuie să manifeste curaj şi să condamne deportările şi foametea organizate pe teritoriul Basarabiei de regimul de ocupaţie sovietic

De asemenea, creştin-democraţii Ion Varta şi Mihai Adauge şi-au exprimat dezacordul faţă de faptul că autorităţile Republicii Moldova nu au condamnat, până în prezent, în mod public, deportările şi foametea din 1946-1947. Acest fapt, în opinia lui Adauge, este o consecinţă a lipsei de curaj a autorităţilor de la Chişinău. Totodată, fracţiunea parlamentară a PPCD a propus, recent, un proiect de lege cu privire la condamnarea Holodomorului, ţinând cont de faptul că foametea din Ucraina din anii 1932-1933 a afectat şi o parte din actualul teritoriu al Republicii Moldova. „Holodomorul ucrainean este calificat de istorici drept o acţiune de genocid împotriva poporului ucrainean. Este necesar să recunoaştem acelaşi lucru şi în cazul basarabenilor. Avem obligaţia morală de a proceda cum au procedat şi parlamentarii ucraineni şi să declarăm, în unanimitate, Holodomorul un act de genocid premeditat împotriva poporului ucrainean şi cel basarabean”, a conchis Ion Varta.
Irina BRUMA, FLUX
Vizualizari: 1069