Evolutia demografica ne trimite catre o societate a batranilor

Bomba cu ceas din Romania: Evolutia demografica ne trimite catre o societate a batranilor


Populatia Romaniei ar putea ajunge undeva intre 13,3 milioane de locuitori, conform BERD, si 16-17 milioane de locuitori, in studii intocmite de UE, Banca Mondiala sau ONU, pana in 2050
Cele mai citite articole
Ana Raduta , Dorin Oancea 16.11.2009

Pe agenda viitorului presedinte si a urmatorului guvern ar trebui sa se afle, la loc de frunte, si evolutia demografica, pentru ca mandatele lor reprezinta perioada cand se mai poate face ceva pentru dezamorsarea acestei probleme in Romania, scrie revista BUSINESS Magazin. Este o bomba cu ceas, in care timpul se masoara in vieti omenesti.

"Dupa incetarea Razboiului Rece, imbatranirea populatiei va fi cea mai mare provocare pentru Europa. Dar pentru ca schimbarile demografice sunt atat de lente, suntem in pericol sa nu le observam."

Avertismentul apartine fostului cancelar german Helmuth Kohl si a fost lansat in 1994, la o reuniune a sefilor de state si guverne din Uniunea Europeana. Un deceniu si jumatate mai tarziu, schimbarile demografice sunt ceva mai pregnante, dar multi dintre liderii europeni, oricum dintr-o alta generatie decat Helmuth Kohl, par sa ignore, in continuare, avertismentul.

Cu toate acestea, fenomenul este real: parti consistente ale populatiei europene imbatranesc, iar Romania este si ar putea deveni una din cele mai afectate natii. Fenomenul antreneaza o suma intreaga de schimbari, in sistemul de pensii, in securitatea sociala, in medicina, in obiceiurile de consum, in structura populatiei. Unele sunt benigne, altele pot fi gestionate, dar pensiile si securitatea sociala au deja sau vor avea in timp probleme serioase.

Un studiu al Fondului Monetar International estima, in urma cu trei ani, ca raportul dintre pensionari si populatia activa se va injumatati, in Europa, pana in 2050, de la patru la doua persoane active pentru fiecare pensionar.

Tot in 2006, un raport al Comisiei Europene aprecia ca forta de munca in UE va scadea cu 48 de milioane de persoane, adica 16%, intre 2010 si 2050, in timp ce numarul persoanelor in varsta va creste cu 77%, adica 58 de milioane de persoane.

Europa se indreapta catre un scenariu de film SF

Cu alte cuvinte, Europa se indreapta, incet-incet, catre un scenariu de film SF, eventual cu tenta comica: un continent-azil, cu multi batranei vegheati de delicate infirmiere de origine asiatica sau indiana.

Sa ne mai imaginam un scenariu la fel de tragicomic: in loc de reclame la piureuri sau scutece pentru copii, vom vedea reclame la alimentatie si produse de igiena pentru batrani, in timp ce eroinele voluptuoase care au cucerit astazi micile ecrane - ce alt tip de personaje ar putea sa transmita mesajul celor care produc bunuri pentru tineri? - vor fi inlocuite de doamne respectabile, de varsta mijlocie.

Pentru Europa bogata, un astfel de scenariu este, din punctul de vedere al batranelului, suportabil, iar din punctul de vedere al autoritatilor, pasabil, in sensul ca bogatia va sti mereu sa atraga energii tinere.

Dar pentru Europa saraca si mai ales pentru Romania, care este scenariul?

Pentru Romania, scenariile, elaborate fie de organisme internationale, fie de experti locali, sunt cat se poate de pesimiste: dupa scaderea cu aproape doua milioane de locuitori inregistrata dupa Revolutie, populatia Romaniei ar putea ajunge undeva intre 13,3 milioane de locuitori, conform BERD, si 16-17 milioane de locuitori, in studii intocmite de Uniunea Europeana, Banca Mondiala sau ONU, pana in anul 2050.

Rata fertilitatii a scazut de la 2,3 copii/ femeie in 1989 la 1,3 copii/femeie in 2008 (nivel constant in ultimii 12 ani), iar rata natalitatii (numarul brut de nasteri la mia de locuitori pe an) a scazut de la 13,7 la mie in 1990 la 10 la mie in 2008. Mai trebuie spus ca durata medie de viata a inregistrat o tendinta crescatoare in anii de dupa Revolutie, de la 70 la 74 de ani.

Sistemul de pensii este cel mai expus

Tabloul demografic mai trebuie completat cu principalele tendinte care se inregistreaza in lume, asa cum le identifica profesorul Jack Goldstone de la George Mason University: alaturi de reducerea populatiei in spatiul european si in cel al fostei URSS, apar cresterile masive din tarile musulmane, migratia din lumea a treia catre tarile dezvoltate, impactul SIDA si al pandemiilor, cresterea rapida si rolul tot mai important al populatiei urbane in lumea a treia.

In tot ansamblul schimbarilor antrenate de evolutiile demografice, sistemul de pensii ocupa cel mai periclitat si expus loc. In Romania se poate vorbi acum, in conditii de criza economica, de un sistem al pensiilor de stat practic in faliment; cum altfel poate fi un sistem care se bazeaza pe creditele angajate la FMI si Uniunea Europeana de un stat neputincios in a administra inclusiv nevoile induse de un aparat administrativ imens, birocratic si rezistent la schimbare?

Iar raspunsul la cea mai simpla intrebare pe care poate sa o puna cineva - "daca acum este asa, ce va fi peste unul-doi-cinci sau zece ani?" - nu poate primi decat ridicari din umeri, balmajeli incoerente sau zambete incurcate.

Sau un raport, cum a fost cel din septembrie 2009, al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice din Romania. 382 de pagini de analiza, grafice, scenarii, explicatii si potentiale masuri. Spunem potentiale pentru ca propunerile comisiei prezidentiale merg de la formulari pretentioase, dar lipsite de consistenta, la recomandari greu realizabile, de genul "cresterea numarului de contribuitori la sistem".

Sa retinem din raport cresterea numarului de pensionari de la 3,7 milioane in 1990 la un maxim de 6,37 milioane in 2002 (6 milioane in 2007, cu cei 150.000 de pensionari din sistemul MApN, al Ministerului de Interne si al SRI), scaderea numarului de salariati care contribuie la sistem, de la 8,156 milioane persoane in 1990 la 4,885 milioane de angajati in 2007 (si mult mai putini acum, dupa un an de criza, cand numarul somerilor a crescut cu aproape un milion), precum si varsta medie de pensionare in Romania - de 54 de ani.

Raport de 3,3 la 1 acum 20 de ani

Cata vreme piramida varstelor indica o populatie tanara mai numeroasa decat populatia in varsta, care primeste o pensie, atunci ceea ce oamenii care gestioneaza sistemele de pensii public si privat numesc "schema Ponzi" functioneaza, adica pot fi platite pensiile pentru un numar redus de pensionari, folosind contributiile celor tineri.

Acesta era cazul Romaniei acum 20 de ani, cand 8,2 milioane de salariati sustineau prin contributii pensiile a 2,5 milioane de pensionari, creand un raport de 3,3 la 1.

Un raport echitabil, cel putin. "Cand insa raportul demografic si de pe piata muncii se inrautateste, sistemul public de pensii se gripeaza, asa cum este cazul Romaniei acum", spune Crinu Andanut, directorul general al fondului de pensii Allianz-Tiriac Pensii si presedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).

Andanut se refera la faptul ca avem 4,4 milioane de salariati pentru aproape 4,9 milioane de pensionari (numarul nu include pensiile agricultorilor si pe cele din sistemele MApN, MI si SRI), adica un raport de 0,9 salariati la un pensionar. "In acest moment, deja presiunile financiar-demografice pe sistemul public de pensii devin prea mari si nesustenabile, iar sistemul trebuie reformat, pentru ca, altfel, in scurta vreme, schema piramidala se va prabusi", continua presedintele APAPR.

Si toate semnele arata ca prabusirea de care vorbeste Andanut este iminenta. Apare in mod firesc intrebarea "cat va trebui sa munceasca aceia care acum sunt abia pe bancile scolii ca sa intretina, peste 40 de ani, pensionarii de atunci?", in conditiile in care un om activ va contribui pentru pensiile a doi varstnici.

Nu doar aceasta rata de dependenta este ingrijoratoare, cat mai ales ritmul alert in care s-a produs - doar 20 de ani. Daca va fi urmat acelasi traseu - ceea ce, potrivit tuturor estimarilor actuale, este foarte probabil - pana in 2050-2060, raportul de dependenta va scadea inca si mai mult. In plus, rata de inlocuire, adica raportul pensie medie/salariu mediu brut, se va reduce de la 40% in prezent la 20% - evolutie care priveste strict Romania, desi sunt si alte state din Europa care vor suferi evolutii similare.

Credeti sau nu, tot acest tablou apasator este abia inceputul problemelor, iar Romania se mai afla, inca, in ceea ce specialistii in demografie numesc "fereastra de oportunitate". "Inca avem pe piata muncii o populatie activa, a celor nascuti dupa 1967. Intervalul este estimat de demografi la 8-10 ani, bazandu-ne pe resursele existente", spune Laurian Traian Arghisan, programme officer la UNFPA - Fondul ONU pentru Populatie.

Peste 15-20 de ani, adauga oficialul UNFPA, vor ajunge la maturitate cei nascuti dupa 1990, iar "decreteii" se vor afla la varsta pensionarii. "Echilibrul care astazi inca exista se va destabiliza", spune Arghisan.

Mai multe detalii puteti citi in revista BUSINESS Magazin (www.businessmagazin.ro)