INDRUMAR PRIVIND RESTITUIREA PROPRIETATILOR

Oare de ce acordurile Romaniei cu tarile enumerate mai jos nu sunt publicate??? Sa fie oare din cauza consecintelor politice ale unor acorduri contrare intereselor colective nationale?? Articolul 41 din Constitutia in vigoare stipuleaza ca averea dobindita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobindirii se prezuma. De unde aflam ca toate privatizarile abuzive de după 1989, hotii mascate adesea, sunt licite si inatacabile?? Dan Culcer

INDRUMAR PRIVIND RESTITUIREA PROPRIETATILOR

Acest material a fost conceput ca un instrument destinat tuturor persoanelor interesate de restituirea proprietatilor confiscate de regimul comunist al Romaniei. Persoanele care au detinut in proprietate case sau terenuri ori altfel de constructii, care au fost confiscate de statul roman in perioada 1945-1989, pot solicita, pe baza legislatiei actuale, restituirea drepturilor lor de proprietate.

Recomandam tuturor persoanelor care au detinut astfel de proprietati in Romania, sa depuna o cerere (notificare) pentru restituire. Cererea trebuie depusa la autoritatea administrativa competenta (Primaria) din localitatea in care se afla constructia sau terenul solicitat. Termenul pentru depunerea acestei notificari este de 14 februarie 2002. Este important de retinut ca notificarile vor trebui insotite, fie la data depunerii lor la Primarie, fie la o data ulterioara, de documente justificative care sa dovedeasca calitatea de proprietar al solicitantului sau a familiei sale, precum si, daca este cazul, calitatea sa de mostenitor sau reprezentant legal al fostului proprietar. Termenul limita pana la care aceste documente justificative pot fi depuse este 14 februarie 2003.

Informatia cuprinsa in acest material are caracter orientativ si general. Procedura de restituire a proprietatilor poate diferi de la caz la caz, in functie de situatia concreta a fiecarui imobil solicitat sau a fiecarui solicitant. De aceea, adresam recomandarea ferma de a consulta textul Legii nr.10/2001 sau de a solicita serviciile si asistenta unui avocat.


I. Regimul proprietatii in Romania

I. Legea 247 din 2005 privind Modificarea şi completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989a

III. Legea nr.10/2001 privind situatia unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989

1. Ce proprietati pot fi restituite

2. Cine poate solicita restituirea proprietatilor

3. Termenele si conditiile pentru restituirea proprietatilor

4. Notificarea. Continut. Unde se adreseaza

5. Procedura de restituire

IV. Aprecieri

I. Regimul proprietatii in Romania

Anul 1989 a marcat o schimbare profunda in evolutia Romaniei de la regimul comunist la forma de stat democratic, de la represiune si abuz la consacrarea drepturilor omului, libertatilor civile, economiei de piata si proprietatii private. Expresia acestor transformari fundamentale se regaseste in Constitutia Romaniei adoptata la 21 noiembrie 1991.

Noua conceptie asupra regimului proprietatii este exprimata in articolul 41 al Constitutiei, care prezinta cele mai importante principii juridice:


proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular.


cetatenii straini si apatrizii nu pot dobindi dreptul de proprietate asupra terenurilor.


nimeni nu poate fi expropriat decit pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.


averea dobindita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobindirii se prezuma.

Constitutia din 1991 a deschis calea unor reglementari speciale in materia proprietatii, negand, la nivel de principiu, legalitatea confiscarilor abuzive savirsite de statul comunist in perioada cuprinsa intre cel de-al doilea razboi mondial si anul 1989.

In Romania au fost adoptate o serie de acte normative speciale care prevad restituirea proprietatilor preluate abuziv de stat sau acordarea de despagubiri persoanelor care si-au pierdut dreptul de proprietate asupra unor bunuri de valoare – proprietati funciare, constructii, proprietati industriale, bunuri mobile de valoare.

III. Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv
in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

Legea nr.10/2001 instituie principiul restituirii in natura a imobilelor. In cazurile in care restituirea in natura nu este posibila, sunt prevazute masuri reparatorii prin echivalent, care pot consta in:


compensare cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de detinatorul imobilului, cu acordul persoanei indreptatite;


acordarea de actiuni la societati comerciale tranzactionate pe piata de capital ori de titluri de valoare nominala folosite exclusiv in procesul de privatizare;


acordarea de despagubiri banesti

1. Ce proprietati pot fi restituite

Indiferent de modalitatea în care au fost preluate imobilele de către stat sau de alte persoane juridice, preluarea este considerată abuzivă. În cadrul preluării abuzive a imobilelor legea tratează diferit situaţiile în care imobilele au fost preluate cu titlu de cele preluate fără titlu de către stat sau de alte persoane juridice.

Prin imobile preluate în mod abuziv se înţelege: imobilele naţionalizate, imobilele preluate prin confiscarea averii, imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza unor acte normative speciale adoptate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi alte imobile donate statului, dacă s-a admis acţiunea în anulare sau în constatarea nulităţii donaţiei printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor din motive independente de voinţa proprietarului sau cele considerate a fi fost abandonate, în baza unei dispoziţii administrative sau a unei hotărâri judecătoreşti, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, imobilele preluate de stat în baza unor legi sau a altor acte normative nepublicate, la data preluării, în Monitorul Oficial sau în Buletinul Oficial, imobilele preluate de stat în baza Legii nr.139/1940 asupra rechiziţiilor şi care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii nu au primit compensaţii echitabile, orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, orice alte imobile preluate fără titlu valabil sau fără respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data preluării, precum şi cele preluate fără temei legal prin acte de dispoziţie ale organelor locale ale puterii sau ale administraţiei de stat.

Prin imobile se înţelege terenurile, cu sau fără construcţii, cu oricare dintre destinaţiile avute la data preluării în mod abuziv, precum şi bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în alte construcţii, inclusiv terenurile fără construcţii afectate de lucrări de investiţii de interes public aprobate, dacă nu a început construcţia acestora. De asemenea, măsurile reparatorii includ şi utilajele şi instalaţiile preluate de stat sau de alte persoane juridice o dată cu imobilul, cu excepţia cazului în care ele au fost înlocuite, casate sau distruse

Nu pot fi restituite terenurile agricole si forestiere, al caror regim juridic este reglementat de Legea fondului funciar nr.18/1991 republicata si Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere. Termenele prevazute de aceste acte normative au expirat.

Nu poate fi solicitata restituirea, in baza Legii nr.10/2001, a proprietatilor care au apartinut cultelor religioase sau organizatiilor minoritatilor nationale. Regimul juridic al acestor proprietati va fi reglementat prin acte normative speciale.

2. Cine poate solicita restituirea proprietatilor

Potrivit dispozitiilor articolului 3 din Legea nr.10/2001, persoanele care pot solicita restituirea proprietatilor confiscate sunt:


persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluarii in mod abuziv a acestora;


persoanele fizice, asociati ai persoanelor juridice care detineau imobilele la data preluarii;


persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate, daca si-au continuat activitatea ca persoana juridica pana la data intrarii in vigoare a legii sau daca si-au reluat activitatea dupa 22 decembrie 1989;


mostenitorii persoanelor fizice indreptatite.

Nu beneficiaza de restituirea imobilelor sau de masuri reparatorii persoanele care au primit despagubiri potrivit acordurilor internationale incheiate de Romania privind reglementarea problemelor financiare in suspensie, mentionate in Anexa nr.2.

3. Termene

Notificarile prin care se solicita restituirea proprietatilor trebuie depuse la autoritatile competente cel mai tarziu la data de 14 februarie 2002. Notificarile trebuie insotite de documente justificative care sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat, existent la data preluarii de catre stat, precum si de documente care sa ateste, dupa caz, calitatea de mostenitor sau de succesor legal a solicitantului.

In cazul in care documentele justificative nu pot fi depuse la data depunerii notificarii, legea prevede un termen suplimentar de 12 luni, pana la data de 14 februarie 2003, pana la care aceste documente pot fi depuse.
Important

Nedepunerea notificarilor pana la data de 14 februarie 2002, precum si nedepunerea documentelor jusitifcative pana la data de 14 februarie 2003 atrage atat pierderea dreptului de a mai solicita restituirea proprietatii pe cale administrativa, cat si pierderea dreptului de a revendica in instanta imobilul preluat in mod abuziv.

4. Notificarea. Continut. Unde se adreseaza

Persoanele indreptatite la restituirea imobilelor prevazuta de Legea 10/2001 trebuie sa formuleze o cerere in cadrul termenului aratat mai sus.

Cererea (“notificarea” – in exprimarea folosita de lege) se adreseaza autoritatii care detine imobilul si trebuie trimisa prin intermediul unui executor judecatoresc.

Nota: executorii judecatoresti sunt functionari investiti cu autoritate de catre stat si care au, printre atributiile lor, trimiterea de notificari oficiale. Executorii judecatoresti sunt constituiti in birouri independente ce functioneaza sub supravegherea instantelor judecatoresti.

Notificarile trimise prin executorul judecatoresc sunt inregistrate in registrele speciale ale executorilor si sunt depuse la autoritati prin grija acestora, in termen de 7 zile de la primirea lor.
Ce trebuie sa contina notificarea?

Notificarea trebuie sa cuprinda, potrivit legii, urmatoarele informatii:



denumirea si adresa persoanei notificate (ex. Primaria, Prefectura, etc.)


numele si datele de identificare a personei indreptatite (data nasterii, domiciliul, buletin de identitate/pasaport,
serie, numar)


identificarea bunului a carui restituire se cere (adresa postala, vecinatati – pentru terenuri, descrierea
detaliata a imobilului – suprafata, numar de camere, anexe, etc.)


valoarea estimata a bunului solicitat.

Nota: in Anexa nr.1 este prezentat un formular-tip de notificare

Notificarea trebuie insotita, potrivit legii, de urmatoarele acte:


acte de proprietate (ex. contracte de vinzare-cumparare, donatie, autorizatii de construire, hotariri judecatoresti, etc.)


acte care sa ateste calitatea de mostenitor a solicitantului – atunci cind este cazul (certificat de mostenitor)

Pentru a usura idenificarea imobilului si solutionarea cererii, trebuie depuse schite si planuri, documente de impunere emise de autoritatile fiscale si orice alte documente care ar putea avea relevanta.
Cui ii este adresata notificarea?

Notificarea va fi adresata primariei localitatii in care se afla imobilul solicitat. In ipoteza in care se solicita numai despagubiri banesti, in conditiile prevazute de Legea 10, atunci notificarea trebuie adresata prefecturii in a carei raza se afla imobilul preluat abuziv.

Nota: Nu pot fi solicitate despagubiri banesti atunci cind este posibila restituirea in natura a bunului imobil.

5. Procedura de restituire
Restituirea in natura

In termen de 60 de zile de la inregistrarea notificarii si depunerea actelor doveditoare, Primaria este obligata sa solutioneze cererea. In acest sens se va emite o decizie referitoare, dupa caz, la restituirea imobilului in natura, sau restituirea in echivalent corespunzatoare valorii imobilului, facind o oferta in acest sens.

Decizia primariei poate fi atacata in justitie in termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia. Litigiul va fi judecat de tribunalul civil in raza caruia se gaseste imobilul.
Oferta de restituire prin echivalent

In cazurile in care restituirea in natura nu este posibila, Primaria va adresa o oferta de restituire prin echivalent, care poate consta in acordarea de titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare, de actiuni la societati comerciale tranzactionate pe piata de capital ori prin compensarea cu alte bunuri sau servicii.

IV. Aprecieri
Ambasada Romaniei la Washington exprima multumiri Societatii de Avocati Oglinda & Nemes pentru contributia deosebit de prompta si valoroasa la redactarea acestui material. Comentarii sau intrebari pe tema proprietatii pot fi adresate direct membrilor societatii de avocati, la adresa: onlaw@pcnet.ro

Anexa nr. 2

LISTA
cuprinzând acordurile încheiate de România cu alte state privind reglementarea problemelor financiare în suspensie

a) Acord între România şi Republica Austria, semnat la Bucureşti la 3 iulie 1963, intrat în vigoare la 27 aprilie 1965, ratificat prin Decretul nr. 784 din 31 decembrie 1963, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 25 din 31 decembrie 1963;

b) Acord între Guvernul României, pe de o parte, şi Guvernul Regatului Belgiei şi Marelui Ducat de Luxemburg, pe de altă parte, semnat la Bucureşti la 13 noiembrie 1970, intrat în vigoare la 9 septembrie 1971, aprobat prin H.C.M. nr. 197 din 2 martie 1971; (nepublicat)

c) Acord între România şi Regatul Danemarcei, semnat la Bucureşti la 17 martie 1960, intrat în vigoare la 12 septembrie 1960, ratificat prin Decretul nr. 173/1960, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 8 din 17 iunie 1960;

d) Acord între România şi Republica Franceză, semnat la Bucureşti la 9 februarie 1959, intrat în vigoare la data semnării, ratificat prin H.C.M. nr. 353 din 25 martie 1959; (nepublicat)

e) Acord între România şi Grecia, semnat la Atena la 2 septembrie 1966, intrat în vigoare la data semnării, ratificat prin Decretul nr. 956 din 30 noiembrie 1966, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 76 din 6 decembrie 1966;

f) Acord între România şi Guvernul Italiei, semnat la Roma la 23 ianuarie 1968, intrat în vigoare la 7 martie 1972, ratificat prin Decretul nr. 569 din 4 iulie 1968, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 91 din 10 iulie 1968;

g) Acord între Guvernul României şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, semnat la Londra la 10 noiembrie 1960, intrat în vigoare la data semnării; (nepublicat)

h) Acord între România şi Regatul Norvegiei, semnat la Bucureşti la 21 mai 1964, intrat în vigoare la 5 aprilie 1966, ratificat prin Decretul nr. 425 din 5 iulie 1965, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 22 din 9 iulie 1965;

i) Acord între Guvernul României şi Guvernul Regal al Olandei, semnat la Haga la 8 mai 1967, intrat în vigoare la 31 iulie 1967, aprobat prin H.C.M. nr. 1.645 din 13 iulie 1967; (nepublicat)

j) Acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia, semnat la Bucureşti la 22 iunie 1965, intrat în vigoare la 15 martie 1967, ratificat prin Decretul nr. 623 din 19 august 1965, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 28 din 20 august 1965;

k) Acord între Guvernul României şi Guvernul Canadei, semnat la Ottawa la 13 iulie 1971, intrat în vigoare la 14 decembrie 1971, ratificat prin Decretul nr. 373 din 18 octombrie 1971, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 136 din 27 octombrie 1971;

l) Acord între România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Washington la 30 martie 1960, intrat în vigoare la data semnării; (nepublicat)

m) orice alte asemenea acorduri încheiate de România cu alte state privind reglementarea problemelor financiare în suspensie.