vineri, 17 decembrie 2010

Autor: GABRIELA ANTONIU. 17 decembrie 201021 de ani degeaba

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Articolul poate fi citit la sursa în Jurnalul naționa din 17 decembrie 2010. Toate drepturile sunt respectate.
Cu prietenie, Dan Culcer


21 de ani degeaba
Jurnalul Naţional şi CURS prezentau anul trecut două Românii şi o concluzie şocantă. După 21 de ani, avem aceleaşi Românii şi aceeaşi concluzie





17 decembrie 2010

Jurnalul Naţional publica la sfârşitul anului trecut o amplă cercetare sociologică realizată în exclusivitate de CURS care punea faţă în faţă România anului 1989 şi România anului 2009, sub titlul „20 de ani degeaba”.
De anul trecut şi până acum nu s-a schimbat nimic în bine, dimpotrivă, şi ne miră cei care se miră că românii laudă  comunismul şi pe Ceauşescu. Iar un prilej de mirare a fost ultimul sondaj realizat de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului, potrivit căruia aproape jumătate dintre români (445) cred despre comunism că a fost o idee bună, aplicată greşit. Nimic nou. Ştirea a fost prezentată anul trecut în premieră de Jurnalul Naţional şi CURS, la 20 de ani de la Revoluţia din decembrie ’89. Este motivul pentru care reluăm concluziile sondajului pu­blicate atunci, precum şi câteva capitole importante din această cercetare.
Două Românii, 20 de ani şi o concluzie şocantă. În cele două decenii scurse de la Revoluţie, majoritatea românilor nu s-au schimbat, în ciuda tuturor beneficiilor aduse de libertate şi democraţie. Sunt încă nostalgici, Nicolae Ceauşescu este un om care a făcut şi bine, şi rău în mod egal, iar „epoca de aur” le aduce în minte cuvinte care exprimă starea de bine. Mai mult, comunismul este pentru ei o idee bună pusă greşit în practică şi văd statul tot ca pe un tătuc care trebuie să intervină în economie, să le asigure un loc de muncă şi un trai decent.
Salariile mici şi sigure de acum 20 de ani sunt şi acum o op­ţi­u­ne pentru majoritatea românilor care nu au îndrăznit să-şi deschidă o afacere sau să se recalifice. Cei mai mulţi dintre ei trăiesc în continuare la ţară, locu­iesc la bloc, nu şi-au schimbat profesia şi locul de muncă şi nu au călătorit în străinătate nici înainte, nici după ‘89. O schimbare notabilă faţă de acum 20 de ani este însă în modul cum îşi petrec timpul liber: se uită mai mult la televizor.
În sondajul realizat în exclusivitate de CURS pentru Jurnalul Naţi­o­nal, românii au fost întrebaţi cum ar trebui să fie apreciat Nicolae Cea­u­şescu în manualele de Istorie. Iată care era imaginea fostului dictator, după 20 de ani, în mentalul colectiv: 31% consideră că a făcut mai mult bine României; 13% că a făcut mai mult rău ţării, 52% că a făcut bine şi rău în mod egal, 1% au răspuns altfel, iar 3% au declarat că nu ştiu/nu răspund.
De asemenea, sondajul CURS arăta că procentul românilor care apreciau comunismul ca „o idee bună, dar care a fost pusă în practică greşit” a ajuns la 64%. Astfel, 42% din respondenţi au fost total de acord cu această afirmaţie, 22% – mai de­gra­bă de acord, 15% – nici de acord, nici dezacord, 8% – mai degrabă în dezacord, 6% – dezacord total şi 7% – nu ştiu/nu răspund.
Într-o analiză realizată de sociologul Septimiu Chelcea la nivelul anului 1999, circa 57% dintre românii de peste 18 ani aprobau această idee conform căreia „comunismul a fost o idee bună, dar care a fost pusă în practică greşit”. Sondajul mai arăta că românii sunt ataşaţi, mai degrabă, de principiile socialiste şi aşteaptă ca statul să reglementeze lucrurile în economie.
Astfel, aşa cum se poate observa din graficul „Vă rugăm să ne spuneţi dacă dvs. sunteţi sau nu de acord cu ur­mă­toarele afirmaţii”, circa 86% dintre respondenţi erau „mai degrabă de acord/total de acord” că „statul ar trebui să asigure tuturor un trai de­cent”, cam tot acelaşi procent (84%) sunt „mai degrabă de acord/ total de acord” că „statul ar trebui să asigure tuturor un loc de muncă decent”, iar 5 din 10 români aprobau intervenţia statului pentru limitarea veniturilor indivizilor. De asemenea, sondajul arăta că 74% dintre respondenţi preferau un salariu mic, dar sigur şi 20% salariu mare şi mai puţin sigur. 6% nu au răspuns.
Potrivit sociologului Ionela Şu­fa­ru, regretul faţă de comunism şi orientarea preponderent de stânga a românilor sunt susţinute de percepţia conform căreia noul sistem politic şi economic capitalist a avantajat doar anumite grupuri, în timp ce cea mai mare parte a populaţiei a avut de pierdut.
„Deşi, aşa cum arătam, există şi în alte ţări, europene în special, o susţinere semnificativă a justiţiei so­cial socialiste şi a principiilor socialis­te, aceste date ar trebui să dea de gândit celor care sunt responsabili cu aşezarea noului sistem economic şi po­litic în România, pentru că orien­ta­rea puternic de stânga a românilor şi nivelul în creştere al mentalităţii de tip «comunsim rezidual» spun că politicile de dreapta au fost percepute ca incorect puse în practică, nu au convins şi nu au atras populaţia spre o gândire capitalistă”, mai spunea sociologul Ionela Şufaru.
Un argument în favoarea acestei concluzii sunt şi răspunsurile oferite de cei chestionaţi la întrebarea „Care este primul cuvânt care vă vine în minte când auziţi expresia «România de astăzi?»„. 66% au răspuns „cu­vin­te care exprimă o stare de rău”, 12%  – „cuvinte care exprimă o stare de bine”, 8%  – „cuvinte referitoare la sim­boluri ale perioadei”, 5%  – altele, 9% – nu ştiu/nu răspund.
Potrivit sociologului CURS Dorel Abraham, „starea de rău” cuprinde cuvinte cu frecvenţă mai mare sau mai mică, dar cu un minimum de cel puţin două menţionări, ca: nesiguranţă, sărăcie, şomaj, corupţie, mafie, criză, anarhie, minciună, dezordine, dezamăgire, eşec, umilinţă, lipsa banilor, bătaie de joc, ceartă, dezbinare, droguri, vi­o­luri, prostituţie, neocomunism, foa­me­te, imoralitate; „sentimentul de bine sau starea de bine” include cu­vin­te care exprimă o percepţie pozi­ti­vă: democraţie, evoluţie, deschidere spre vest, liberă exprimare, normali­tate, liberă circulaţie, speranţă, afa­ceri; iar simboluri ale acestei perioade pot fi considerate „libertate, Iliescu, Băsescu”.
În ceea ce priveşte situaţia din comunism, la întrebarea „Care este primul cuvânt care vă vine în minte când auziţi expresia «România înainte de 1989?»„ au răspuns 88% din subiecţii eşantionului. Circa o treime din populaţie exprimă, intuitiv, simboluri ale perioadei comuniste trăite. Proporţia celor care exprimă o „stare de bine” (27%) este cu 4% mai mare decât proporţia care exprimă o „stare de rău” (23%).
Categoria sta­re de bine cuprinde cuvinte ca: siguranţă, stabilitate, linişte, egalitate, loc de muncă stabil, dezvoltarea ţării, pace, echilibru, disciplină, ordine, bună­stare, corectitudine, concediu plă­cut, educaţie bună, dragoste de ţară. Categoria stare de rău include cuvinte ca: lipsuri, cozi, foamete, sumbru, întune­ric, interdicţii, cartele, frig, frică, teroare, sărăcie, dictatură, minciună. Categoria referitoare la simboluri ale perioadei include cuvinte ca: Ceauşescu, cultul perso­nalităţii, colectivizare, comunism, Securitate, proprietate socialistă. Cate­goria altele include cuvinte precum: nostalgie, trecut, istorie, amintiri etc.
Sondajul CURS a fost realizat pe un eşantion de 1.037 de respondenţi, cu o marjă maximă de eroare de ±3,01%, la o probabilitate de 95%. Perioada de culegere a datelor a fost 25 septembrie-7 octombrie 2009, participând 80 de operatori de interviu din toate zonele ţării.

Niciun comentariu: