Din punct de vederea economic, diferența de standing, dintre cetățenii israelieni și cei români fiind foarte mare, se produce o modificare economică și demografică de care cetățenii României trebuie să aibă cunoștiință. Legea este extrem de laxă și nici o verificare a moralității noilor cetățeni nu este posibilă, așa cum am mai scris.
Proprietatea într-o țară nu este un fenomen neutru. Finele secolului al XIX-lea și începutul secolul al XX-lea a fost marcat de fenomene similare de imigrare necontrolată spre România, care au dus la reacții violente.
Statul român avea și are datoria de a-și proteja cetățenii și favorizarea, indirectă sau directă a unor cetățeni străini, cu dublă cetățenie adesea, chiar dacă are aspecte legale întemeiate, nu poate fi tratată ca o afacere privată. În același cadru trebuie discutată liber, deschis, transparent și chestiunea dublei cetățenii a ungurilor din România. Ca să nu mai vorbim de imigrația necontrolată și clandestină din Rusia, China și unele țări turcofone.
Atragem atenția tuturor persoanelor lucide și responsabile asupra aspectelor de tensiune interetnică care pot produce conflicte de lungă durată, cu efecet imprevizibile și greu de gestionat pentru oricare autorități. România a reintrat în zone de turbulență socială și etnică.
Cu prietenie, Dan Culcer
Evreii redevin cetateni romani ca sa cumpere terenuri in UE
de Mirela Corlatan Cotidianul
Joi, 28 iulie 2005, 0:00
 |
Sute de evrei plecati in Israel pe vremea lui Ceausescu cer redobindirea cetateniei romane. Odata cu integrarea Romaniei in UE, ei primesc automat dreptul să cumpere terenuri in orice țara comunitară.
După adoptarea noii Constitutii, la referendumul din noiembrie 2003, a crescut semnificativ numărul evreilor originari din România care solicita redobîndirea cetațeniei române.
Astfel, daca in 2003 din Israel au fost 58 de cereri, in 2004 numarul lor a crescut de aproape cinci ori (262), iar in 2005 au fost deja depuse 150 de cereri, potrivit datelor statistice furnizate de Biroul Cetatenie din Ministerul Justitiei.
In Europa, prin Romania
Dacă prin Constitutia din 1991 cetatenilor străini le era interzis să dețină in proprietate terenuri in România, in noua lege fundamentala, la articolul 44, se stipuleaza ca strainii pot dobindi dreptul la proprietate privata „in conditiile rezultate din aderarea la Uniunea Europeana”.
„Potrivit fostei Constitutii si a vechilor legi ale proprietatii, cetatenii straini nu-si puteau revendica decit casele pe care le-au avut in Romania, nu si terenurile, a caror retrocedare era conditionata de cetatenia romana”, explica deputatul Vainer unul dintre motivele pentru care a crescut numarul cererilor de redobindire a cetateniei romane.
Insa reprimirea fostelor proprietati din România nu e singurul motiv.
Odata cu integrarea, cetatenii din Germania sau Franta, de exemplu, vor putea cumpara pământ in România, dar si cetatenii români - deci inclusiv evreii care-și redobindesc acum cetățenia - vor putea, la rândul lor, deveni proprietari de terenuri în Germania sau Franța.
Shalom, generatia urmatoare
Majoritatea celor care vor sa-si redobindeasca cetatenia romana sint oameni in virsta, trecuti de 65 de ani si care in urma cu citeva decenii au fost determinati de politica nationalista a lui Ceausescu sa paraseasca tara. De la o comunitate de aproape jumatate de milion de evrei, citi erau in Romania in perioada interbelica, la ultimul recensamint se ajunsese la mai putin de 10.000.
Cererile de redobindire a cetateniei vor determina o revigorare a acestei minoritati nationale, pentru ca multi dintre tinerii crescuti in Israel cer si ei dobindirea cetateniei romane.
„Piata unica europeana presupune libera circulatie a marfurilor, serviciilor si a muncii, precum si recunoasterea diplomelor”, prezinta Aurel Vainer, reprezentantul comunitatii evreiesti in Camera Deputatilor, celelalte avantaje ale redobindirii cetateniei romane in perspectiva integrarii. •
România devine tentantă
Desi in număr mai mic, exista si persoane care au plecat in Statele Unite in perioada comunista si care vor sa redevina cetateni romani. Lor li se alatura insa si cei care au plecat in primii ani dupa revolutie, persoane destul de tinere si cu slujbe bine platite peste Ocean.
In total, in 2004, de exemplu, au fost 105 cereri. „Multi dintre fostii nostri absolventi care lucreaza acum in Statele Unite cocheteaza cu gindul intoarcerii sau cel putin al redobindirii cetateniei romane in contextul aderarii la UE”, spune prof. dr. Irina Athanasiu, de la Facultatea de Automatica si Calculatoare Bucuresti.
Ziarul de Iași Data publicarii: 30/07/2005
Zeci de case din Roman au fost nationalizate, iar acum sint revendicate de fostii proprietari. Gizela Kaufman a solicitat retrocedarea a sase imobile. Fostii proprietari au revendicat Cantina Sociala, Gradinita 5, Clubul Copiilor, cinematografele "Flacara" si "Vasile Alecsandri". Omul de afaceri romascan Dumitru Ouatu a revendicat terenurile din zona Hotelului Roman. Fostii proprietari au de primit peste 29 de miliarde de lei, sub forma de titluri de valoare, in locul imobilelor demolate.
Dupa intrarea in vigoare a Legii 10/2000, privind retrocedarea fostelor proprietati, mai bine de 70 de evrei stabiliti in Israel au solicitat sa li se restituie casele din Roman. Cei mai multi sint oameni in etate, urmasi ai proprietarilor din perioada interbelica, in care comertul si serviciile din Roman erau dominate de negustori si meseriasi evrei. Semnatarii solicitarilor stiu ca fostele imobile cu magazin la parter si camere de locuit la etaj - altadata o emblema a tirgului - au fost demolate si inlocuite cu blocuri. Din evidentele existente la Primaria Roman reiese ca cele mai multe imobile revendicate se afla pe strazile Stefan cel Mare si Sucedava si ca, tot pe aceste strazi, au fost cele mai multe case care au apartinut evreilor si au fost distruse de buldozere. "Cele mai multe dintre solicitari vin din partea evreilor, mai ales pe zona Centrului Vechi - strada Stefan cel Mare. Recordul in ceea ce priveste numarul imobilelor revendicate il detine Gizela Kaufman, care a cerut restituirea a sase imobile aflate pe strazile Elena Doamna si Stefan cel Mare. Cum cele mai multe dintre imobilele din acea zona au fost demolate, ea va primi despagubiri sub forma de titluri de valoare in contul a patru dintre imobile. Exista, de asemenea, revendicari ale cladirilor in care functioneaza Gradinita 5, Clubul Copiilor, Scoala de Muzica, Cantina Sociala, cinematografele «Vasile Alecsandri» si «Flacara», precum si Jandarmeria Roman", a declarat Doinita Ruginosu, inspector in cadrul Serviciului Cadastru-Urbanism din Primaria Roman. Dupa ce tatal sau a fost proprietar, in anii '40, pe terenurile din zona care este acum ocupata de Biblioteca Municipala Roman si cinematograful "Unirea", omul de afaceri romascan Dumitru Ouatu a cerut, in baza fostei Legi 10, retrocedarea acestor terenuri, preluate abuziv. "Tatal meu a cumparat o casa in zona actualei Biblioteci Municipale, in anul 1949. Avea un restaurant , pe locul unde a fost ridicat actualul «bloc cu bulina» de pe strada Nicolae Titulescu. A detinut 7.000 de metri patrati de teren in zona Bibliotecii Municipale si in spatele Hotelului Roman. Pe acte, pot revendica 3.790 de metri patrati de teren. Nu vreau titluri de valoare si nici bani, ci alte terenuri, pe care sa le ofer copiilor fratilor mei, sa-si ridice si ei case sau sa le vinda la pretul pietei", a declarat Dumitru Ouatu. Conform datelor detinute de Serviciul de Cadastru-Urbanism, Gradinita 5, situata pe strada Ion Ionescu de la Brad, a fost revendicata de catre Rodica Alcalay, din Israel. Cererea a fost trimisa spre solutionare Inspectoratului Scolar Judetean Neamt. O parte din terenul utilizat de Umaro si de catre Autogara Roman a fost revendicata de catre Veronica Brinzac, din Bucuresti. Cladirea in care functioneaza Clubul Copiilor a fost restituita Bisericii Armenesti de catre Inspectoratul Scolar Judetean Neamt. Scoala de Muzica face si acum obiectul unui proces prin care Dan Sergiu Celibidache, nepotul marelui muzician Sergiu Celibidache, incearca sa obtina dreptul de proprietate. Cantina Sociala urmeaza sa fie restituita, in natura, lui Constantin Matei Costachi, din Bucuresti. El a decis sa incaseze o chirie pe acest spatiu si sa permita Cantinei Sociale sa functioneze in continuare. Cladirea in care a functionat cinematograful "Vasile Alecsandri" a fost restituita evreului Izidor Lazarovici, iar cladirea Jandarmeriei Roman a fost solicitata de Martin Sternin, din Bucuresti, dosarul fiind in curs de solutionare. Bruno Mayerson din Israel a solicitat cladirea cu numarul 31 de pe strada Sucedava, unde functioneaza societatea Interamal. Nu are acte pentru a-si dovedi proprietatea. "In plus, o parte din terenul detinut de Hotelul Roman e revendicata de catre romascanul Dumitru Ouatu, cazul fiind nesolutionat inca. Georgeta Smilovici, din Bucuresti, a solicitat terenul si cladirea unde se afla cinematograful «Flacara», cererea sa fiind in curs de solutionare", a mai precizat Doinita Ruginosu. Despagubiri in actiuni pentru fostii proprietari Recent, Guvernul a adoptat un pachet de legi care modifca sau completeaza legile privind proprietatea si situatia bunurilor imobile nationalizate in perioada comunista. Potrivit legii 247/2005, imobilele preluate ?n mod abuziv de stat, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice ?n perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si cele preluate de stat ?n baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor si nerestituite, se restituie ?n natura. ?n cazurile ?n care restituirea ?n natura nu este posibila se vor stabili masuri reparatorii prin echivalent: compensare cu alte bunuri sau servicii. De prevederile prezentei legi beneficiaza si mostenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice indreptatite. Regimul juridic al imobilelor care au apartinut cultelor religioase preluate de stat este reglementat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Rom?nia, aprobata cu completari prin Legea nr. 501/2002, cu modificarile ulterioare. Regimul juridic al imobilelor care au apartinut comunitatilor minoritatilor nationale preluate de stat este reglementat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor apartinind minoritatilor nationale din Rom?nia, aprobata cu modificari si completari prin Legea 66/2004. ?n situatia imobilelor preluate ?n mod abuziv si ale caror constructii edificate pe acestea au fost demolate total sau partial, restituirea ?n natura se dispune pentru terenul liber si pentru constructiile ramase nedemolate, iar pentru constructiile demolate si terenurile ocupate masurile reparatorii se stabilesc prin echivalent. Proprietarii vor intra ?n posesia bunurilor imobile restituite ?n termen de cel mult cinci ani de la redobindirea dreptului de proprietate. ?n cazul imobilelor detinute de unitatile administrativ-teritoriale, restituirea ?n natura sau prin echivalent catre persoana ?ndreptatita se face prin dispozitia motivata a primarilor, ori, dupa caz, a presedintelui Consiliului Judetean. De asemenea, este interzisa ?nstrainarea, concesionarea, locatia de gestiune, asocierea ?n participatiune, ipotecarea, locatiunea, precum si orice ?nchiriere sau sub?nchiriere ?n beneficiul unui nou chirias, schimbarea destinatiei, grevarea sub orice forma a bunurilor imobile - terenuri si/sau constructii notificate potrivit prevederilor prezentei legi. "Cei care au revedicat proprietati in baza fostei Legi 10 au primit, pina acum, 29,1 de miliarde de lei sub forma de titluri de valoare. Trezoreriile din judet au eliberat titluri de valoare de 24,5 miliarde de lei, urmind ca diferenta sa fie acordata proprietarilor pe masura ce sint solutionate dosarele. Pe baza acestor titluri de valoare, fostii proprietari vor putea deveni actionari la societatile din tara, prin intermediul Fondului «Proprietatea», ce se va infiinta in curind", a declarat Mihai Ailenei, consilier superior in cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice Neamt. (Alex NISTOR, Emilian PAL)
http://www.ziaruldeiasi.ro/local/roman/case-de-29-de-miliarde-luate-cu-japca~ni3pps
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu