Mihai Giurgea. Criza se termină când o să simțiți biciul

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Radicalitatea filo-capitalistică, criticismul amar și disperat a lui Mihai Giurgea ar fi probabil mai plin de sens, de luciditate, dacă ne-ar împărtăși părerea sa cu privire la consecințele reinvestirii capitalului obținut prin exploatarea sălbatică. «Biciuirea leneșilor muncitori» în aceiași zonă cu activii și deștepții intreprinzătorii, adică la cur, cred că ar duce la rezultate excepționale, astfel unii vor lucra mai cu spor și ceilalți vor fura mai puțin, plătindu-și măcar impozitele micșorate.

Cu prietenie, Dan Culcer

Capitalism pe pâine

…un blog fără jumătăţi de măsură

Despre noi

Capitalism pe pâine s-a născut din convingerea că nu există alternativă la sistemul capitalist şi la competiţia liberă. Credem că orice jumătăţi de măsură, orice încercări de a găsi o cale călduţă de mijloc între risipa socialistă şi lăcomia capitalistă, sunt de o naivitate falimentară. Iar noi avem curajul să spunem că lăcomia este bună. Lăcomia a creat civilizaţia. Fiţi lacomi! Fiţi bogaţi! Luaţi totul şi nu daţi nimic înapoi!

Posted on 25 februarie 2011 by Mihai Giurgea

În fine, se schimbă Codul Muncii! Mulțumesc, FMI!

De ce mulțumesc FMI? Pentru că de un an de zile tot cer schimbarea Codului Muncii, cu unul mai flexibil (vezi articolul: Murim de foame dacă respectăm legile românești!). Și nu cred că meritul e al guvernului.
În 2010, Spania, Marea Britanie, Germania, n-au stat pe gânduri: si-au reformat legislația muncii, au tăiat drepturile salariaților, au întărit puterea patronilor si au ignorat protestele sindicatelor. Dialogul social a fost retezat scurt. De ce? Angela Merkel a explicat destul de clar: “am trăit in ultimii ani peste posibilitățile noastre. Poporul german va suporta acum cel mai dur program de austeritate din istorie”. Sindicatele au amenințat-o cu războiul, dar ei puțin i-a pasat! Așa se poarta un guvern puternic. Așa se poarta un guvern cu adevărat de dreapta.
Românii, in schimb, n-au mișcat un deget in 2010. Din contră: au pus și mai multe taxe pe umerii firmelor private. Era evident că n-au nici un chef de reformă . Nici PDL, nici PNL (de PSD nu mai vorbim)! Sunt prea comuniști, cu toții. Toți au folosit sistemul de stat pentru angajări politice, așa că vechiul Cod al Muncii le venea mânușă! Ce, erau nebuni sa-l schimbe?
Numai că, nu mai e după cum vor românii!
România, în genunchi cu tine!

Poporul român e ca un golănaș de cartier, cu părul plin de gel și cu ditamai lanțul de aur fals la gât, obișnuit să trăiască din furturi, din cerșit și din alba-neagra. Care a făcut însă greșeala să se ia la bătaie cu un soldat profesionist. Și s-a trezit în genunchi, cu buza spartă și cu mâna răsucită la spate. N-au chef românii sa se apuce de treabă? Încă mai fac gură, cu codul muncii, cu drepturile clasei muncitoare? Nici o problemă, mai răsucim puțin!
Ca să fie clar: în bătaia asta, eu țin cu FMI-ul și cu Germania! Și chiar sper ca golănașul de Dâmbovița să se aleagă la final cu mâna ruptă!
Ce-mi place la noul Cod al Muncii?

Pe scurt: faptul că patronii vor putea să-si exploateze mai bine angajații. Iar exploatarea înseamnă bani. Profituri mai mari.
In ultimele zile, am auzit cum apărătorii noului Cod al Muncii promit oamenilor ca flexibilizarea pieței muncii o sa le crească nivelul de trai. Astea sunt vorbe goale. Da, concurența liberă pe piața muncii îi avantajează pe cei capabili. Dar ei sunt doar 10%. Restul, 90% din forța de muncă din România este incompetentă și neprofesionistă. De 20 de ani, românii își iau diplomele cum își iau și permisele auto: pe bani și fără să aibă habar de nimic. Acum or să plătească pentru asta. De acum înainte e pe viață și pe moarte: nu mai contează cartonașul ștampilat de Ministerul Educației, cu care te duci la o firmă. Ci doar câți bani poți să produci.
Ce nu-mi place la noul Cod al Muncii?

Faptul că există. Ce-i aia, codul muncii? Adică românii nu mai pot sa muncească, fără cod? Un angajat iți oferă servicii, ca orice firmă. Atunci să fie tratat ca orice firmă! Contractele de munca trebuie să devina simple contracte comerciale.
Însăși existența codului muncii îi apără pe angajați și îi încurajează să nu muncească. Iar românii n-au nevoie de încurajări în direcția asta: productivitatea muncii in România este de 41% față de cea europeană! (sursa: Eurostat).
Ce înseamnă asta? Că românii sunt niște putori care ard gazul la serviciu. Ei au pretenția să fie plătiți nu pentru rezultate, ci pentru simplul fapt că-și mișcă fundul până la birou. După care au nevoie de pauză, că s-au extenuat. P-ăștia vreți voi să-i protejați?
Efectele noului Cod al Muncii:

Pentru ca România să devina o țară nu puternică (astea sunt vise), ci măcar mediocră economic, este obligată să aibă firme foarte profitabile, în următorii 25 de ani. Firme care să producă mărfuri ieftine, de slabă calitate, dar care să vândă mult. Exact ca și China. Sau ca Dacia, dacă preferați (pentru că “calitatea românească” n-o să concureze niciodată calitatea germană. Decât tot în vise).
Iar ca să devina profitabile, firmele românești vor face două lucruri simple:

1. Își vor exploata angajații la sânge.
2. N-or să mai arunce banii pe taxe (deci va trebui schimbat și Codul Fiscal).

Dar taxe mici, înseamnă protecție socială mică. Adio ajutoare sociale, adio pensii și salarii pentru bugetari. Statul social a dat faliment. Nu doar în România, ci peste tot.
Capitalismul sălbatic abia a început. Cât va dura? 100 de ani.

Uniunea Europeană nu mai e bunicuța rozalie, tolerantă și generoasă cu care v-ați obișnuit. Adio solidaritate europeană! Imigranții vor fi hăituiți și alungați de peste tot. Deja primele semne s-au văzut in Italia, in Franța, in Marea Britanie. Si e doar începutul. Nu uitați cum ne văd europenii: un popor de cerșetori, de criminali, de hoți și de curve. Așa că: “înapoi în țara voastră, români împuțiți!”
Iar scăderea protecției sociale va duce la sărăcirea si mai puternică a populației. Și la o exploatare și mai eficientă. E efectul bulgărelui de zăpadă. Lucrurile se leagă si duc într-o singură direcție, care nu poate fi evitata. Cei săraci vor fi si mai săraci, iar cei bogați se vor îmbogăți si mai mult. Iar asta e excelent pentru România viitorului: sa dai bani săracilor, cum facem azi, înseamnă sa-i risipești. Sărăntocii sunt prin definiție incompetenți – tocmai pentru ca sunt sărăntoci. Daca erau capabili sa folosească banii eficient, n-ar mai fi ajuns săraci. Iar in anii următori, banii vor fi o resursa din ce in ce mai valoroasa. Nici o țară nu-și va mai permite să-i risipească pe ceva neprofitabil.
Nu prosperitate vă așteaptă în anii următori. Ci sărăcie și muncă până la moarte. N-aveți decât să votați și cu mâinile și cu picioarele: rost de bani, nu mai aveți de unde să faceți.
Am mai zis-o: capitalismul sălbatic o să domnească în România cu voia, sau fără voia voastră!