Cu prietenie, Dan Culcer
Cimitirul evreiesc din Iaşi ar putea fi modernizat. Eveniment dedicat Holocaustului
06.07.2015
Primarul interimar Mihai Chirica a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că a avut o întâlnire cu Răzvan Luţu, reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe, în care s-au pus la punct primele detalii privind acţiunea din 2016. Potrivit lui Chirica, România va prelua în anul 2016 Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului. „Anul viitor vor fi două acţiuni importante, una va avea loc în martie la Bucureşti, iar a doua în noiembrie la Iaşi. Vor fi o serie de evenimente, cu o prezenţă la Iaşi din rândul ambasadorilor şi nu numai“, a precizat Chirica.
În context, primarul interimar a precizat că, la momentul de faţă, se lucrează la o evaluare în ceea ce priveşte modernizarea cimitirului evreiesc. „În acest proiect ne vom implica alături de Ministerul Afacerilor Externe“, a conchis Chirica. Conform MAE, preluarea de către România a preşedenţiei Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului este „expresia recunoaşterii eforturilor autorităţilor române de a păstra vie memoria Holocaustului prin intermediul instrumentelor legale şi administrative dezvoltate la nivel naţional şi local, inclusiv prin colaborarea cu societatea civilă şi organizaţiile evreieşti“.
MAE: România a preluat președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului
•
988 afişări
988 afişări
România a preluat, joi, președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (International Holocaust Remembrance Alliance - IHRA), informează un comunicat de presă remis, vineri, AGERPRES, de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Foto: (c) LIVIU SOVA / AGERPRES ARHIVĂ
Potrivit sursei citate, decizia a fost luată prin consens de către cele 31 de state membre ale IHRA în cadrul reuniunii plenare desfășurate la Manchester.
"Acceptarea României pentru preluarea președinției organizației este expresia recunoașterii eforturilor autorităților române de a prezerva memoria Holocaustului prin intermediul instrumentelor legale și administrative dezvoltate la nivel național și local, inclusiv prin colaborarea cu societatea civilă și organizațiile evreiești. De asemenea, este o recunoaștere a voinței țării noastre de a combate mai intens și mai eficient fenomenele de antisemitism, de negare a Holocaustului, xenofobe și extremiste de orice fel", punctează MAE.
Totodată, Ministerul Afacerilor Externe precizează că va continua să sprijine orice activitate sau inițiativă menite să promoveze conviețuirea într-un climat de respectare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, precum și participarea României la acțiunea comună de combatere a antisemitismului și manifestărilor de intoleranță.
În 2004, România a devenit membru cu drepturi depline în Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research, predecesorul IHRA. Tot în 2004 a fost publicat raportul final elaborat de Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România.
Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului, fosta Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research, este o organizație inter-guvernamentală, creată în 1998, la inițiativa premierului suedez Goran Persson.
"Obiectivul principal al IHRA este de a încuraja activități legate de promovarea educației, comemorării și cercetării Holocaustului în statele membre, dar și în alte țări interesate, precum și de a asigura sprijinul politic necesar în vederea materializării acestora", adaugă MAE.
În prezent, organizația numără 31 de state membre: Argentina, Austria, Belgia, Canada, Croația, Cehia, Danemarca, Elveția, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Israel, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Spania, Suedia, SUA, Ungaria, Serbia, Irlanda, Slovenia.
AGERPRES/(AS — autor: Cătălin Alexandru, editor: Claudia Stănescu)
The International Holocaust Remembrance Alliance (IHRA), formerly the Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance, and Research (ITF) until January 2013,[1] is an intergovernmental organization established in 1998. The organization's mandate is founded upon the principles laid out by the Declaration of the Stockholm International Forum on the Holocaust.[2] The stated aims of IHRA are to mobilize and coordinate political and social leaders' support for Holocaust education, remembrance, and research at national and international levels. In 2007, IHRA expanded its thematic mandate to include the genocide of the Roma[3] and other topics, such as genocide prevention and combating antisemitism.[4]
IHRA’s 31 member countries adopted the “Working Definition of Holocaust Denial and Distortion” at IHRA’s Plenary meeting in Toronto on 10 October 2013.
The Working Definition of Holocaust Denial and Distortion was developed by IHRA experts in the Committee on Antisemitism and Holocaust Denial in cooperation with IHRA’s governmental representatives for use as a working tool.
Working Definition of Holocaust Denial and Distortion
The present definition is an expression of the awareness that Holocaust denial and distortion have to be challenged and denounced nationally and internationally and need examination at a global level. IHRA hereby adopts the following legally non-binding working definition as its working tool.
Holocaust denial is discourse and propaganda that deny the historical reality and the extent of the extermination of the Jews by the Nazis and their accomplices during World War II, known as the Holocaust or the Shoah. Holocaust denial refers specifically to any attempt to claim that the Holocaust/Shoah did not take place.
Holocaust denial may include publicly denying or calling into doubt the use of principal mechanisms of destruction (such as gas chambers, mass shooting, starvation and torture) or the intentionality of the genocide of the Jewish people.
Holocaust denial in its various forms is an expression of antisemitism. The attempt to deny the genocide of the Jews is an effort to exonerate National Socialism and antisemitism from guilt or responsibility in the genocide of the Jewish people. Forms of Holocaust denial also include blaming the Jews for either exaggerating or creating the Shoah for political or financial gain as if the Shoah itself was the result of a conspiracy plotted by the Jews. In this, the goal is to make the Jews culpable and antisemitism once again legitimate.
The goals of Holocaust denial often are the rehabilitation of an explicit antisemitism and the promotion of political ideologies and conditions suitable for the advent of the very type of event it denies.
Distortion of the Holocaust refers, inter alia, to:
- Intentional efforts to excuse or minimize the impact of the Holocaust or its principal elements, including collaborators and allies of Nazi Germany;
- Gross minimization of the number of the victims of the Holocaust in contradiction to reliable sources;
- Attempts to blame the Jews for causing their own genocide;
- Statements that cast the Holocaust as a positive historical event. Those statements are not Holocaust denial but are closely connected to it as a radical form of antisemitism. They may suggest that the Holocaust did not go far enough in accomplishing its goal of “the Final Solution of the Jewish Question”;
- Attempts to blur the responsibility for the establishment of concentration and death camps devised and operated by Nazi Germany by putting blame on other nations or ethnic groups.
Definiţia de lucru a negării sau distorsionării Holocaustului
Prezenta definiţie este o expresie a conştientizării faptului că negarea şi distorsionarea Holocaustului trebuie să fie combătute şi denunţate la nivel naţional şi internaţional şi trebuie examinate la nivel global. Prin urmare, IHRA adoptă următoarea definiţie, fără valoare juridică, ce va fi utilizată ca instrument de lucru.
Negarea Holocaustului este un discurs sau un element de propagandă ce neagă realitatea istorică şi dimensiunea exterminării evreilor de către nazişti şi aliaţii acestora din timpul celui de-al doilea Război Mondial, cunoscute sub denumirea de Holocaust sau Shoah. În mod particular, negarea Holocaustului se referă la orice tentativă de a susţine că Holocaustul/Shoah nu a avut loc.
Negarea Holocaustului poate include negarea sau punerea sub semnul întrebării, în mod public, a principalelor mecanisme de exterminare (precum camerele de gazare, ucideri în masa, înfometare şi tortură) sau negarea/punerea sub semnul întrebării a intenţiei de a comite genocid împotriva poporului evreu.
Negarea Holocaustului este, în variatele sale forme, o expresie a antisemitismului. Încercarea de a nega genocidul împotriva evreilor constituie un efort de a exonera regimul naţional-socialist şi antisemitismul de vina sau responsabilitatea pe care au avut-o în genocidul poporului evreu. Alte forme ale negării Holocaustului includ culpabilizarea evreilor pentru exagerarea sau crearea Shoah în scopuri politice sau financiare, în sensul în care Shoah a fost rezultatul unei conspiraţii a evreilor. În această teză, obiectivul este de a responsabiliza evreii şi de a relegitima antisemitismul.
Obiectivele negării Holocaustului sunt, de cele mai multe ori, reabilitarea unui antisemitism explicit şi promovarea ideologiilor politice şi a condiţiilor ce permit tocmai repetarea tipului de eveniment pe care îl neagă.
Distorsionarea Holocaustului se referă, inter alia, la:
- Eforturi intenţionate de a scuza sau minimaliza impactul Holocaustului sau a elementelor sale principale, inclusiv colaboratori şi aliaţi ai Germaniei naziste ;
- Minimalizarea masivă a numărului victimelor Holocaustului, în contradicţie cu informaţiile ce provin din surse credibile ;
- Încercări de a susţine că evreii şi-au cauzat propriul genocid ;
- Declaraţii ce prezintă Holocaustul ca fiind un eveniment istoric pozitiv. Aceste declaraţii nu sunt, în sine, negări ale Holocaustului dar sunt strâns legate de negarea Holocaustului şi constituie o formă radicală de antisemitism. Aceste declaraţii ar putea sugera inclusiv faptul că Holocaustul nu şi-a îndeplinit obiectivul final de a oferi aşa-numita „soluţie finală a problemei evreieşti”;
- Încercări de a dilua responsabilitatea pentru utilizarea lagărelor de concentrare de către Germania nazistă, prin susţinerea existenţei unei responsabilităţi a unor alte naţiuni sau grupuri etnice.
Delegația Institutului „Elie Wiesel” și a Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington la Palatul Cotroceni
Miercuri, 27 mai 2015, directorul general al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, domnul Alexandru Florian și delegația Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington, formată din domnul Paul Shapiro, director al Centrului de Studii Avansate ale Holocaustului și domnul Radu Ioanid, director al Departamentului de Arhive Internaționale au participat la întrevederea cu Președintele României, domnul Klaus Iohannis, desfășurată la Palatul Cotroceni.
Sursa foto: www.presidency.ro
La întâlnire a fost prezent, de asemenea, domnul Dean Thompson, Chargé d`Affaires la Ambasada Statelor Unite ale Americii din România.
În cadrul întrevederii, s-a subliniat rolul luptei împotriva antisemitismului și xenofobiei, printr-o serie de măsuri legislative și prin supravegherea permanentă a situațiilor în care se încearcă reabilitarea persoanelor care au susținut regimul legionar și atrocitățile comise împotriva populației evreiești.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a declarat că România este „angajată ferm şi fără echivoc pe calea asumării trecutului, comemorării victimelor Holocaustului, luptei împotriva antisemitismului şi xenofobiei”, demersurile autorităților române în acest sens fiind recunoscute în plan internațional.
Efoturile României în direcția combaterii atitudinilor extremiste au fost apreciate de reprezentanții Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington. Totodată, aceștia au accentuat importanța îmbunătățirii legislației românești în domeniul combaterii antisemitismului, rasismului, xenofobiei, a monitorizării instituțiilor sau organizațiilor care promovează și întrețin reabilitarea celor care au încurajat sau au participat la represiunea împotriva populației evreiești și nu în ultimul rând au evidențiat necesitatea creării unui Muzeul al Evreilor în București.
Șeful statului a amintit de însemnătatea preluării președinției International Holocaust Remembrance Alliance (IHRA) de către România, în 2016, exprimându-și convingerea că „pregătirea acestui mandat este esențială și reprezintă o misiune foarte importantă pentru toți factorii decidenți implicați, fiind necesar un plan concret, asumat din timp, oportunitatea de a găzdui reuniunea reprezentând un bun prilej de a sublinia reușitele României în acest domeniu.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu