Curtea Constituţională, acţionată penal de un gorjean

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Cu prietenie, Dan Culcer Curtea Constituţională, acţionată penal de un gorjean Articol de Aura Stoenescu pe 12 Octombrie 2011articol citit de 161 ori | 3 Comentarii În curând, judecătorii Curţii Constituţionale vor trebui „să dea cu subsemnatul” la Curtea Penală Internaţională de la Haga, dacă această instituţie de drept internaţional va aprecia că aceasta au nedreptăţit un cetăţean din Gorj. Este vorba despre Ţăpuş Constantin, cel care a reuşit, după ani de procese, să-i fie recunoscută calitatea de fost persecutat politic şi cea de luptător în rezistenţa anticomunistă, iar acum, când cere despăgubiri morale, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale două articole de lege. Constantin Ţăpuş a cheltuit sume imense de bani şi mult timp pentru a învinge sistemul şi încă nu a reuşit Constantin Ţăpuş a cheltuit sume imense de bani şi mult timp pentru a învinge sistemul şi încă nu a reuşit „…am fost torturat , bătut şi privat de libertate pentru cercetări , de organele de represiune ale regimului comunist , ca având opinii critice la adresa regimului. Ca urmare, deţin documente şi dovezi prin care statul Roman mi-a recunoscut calitatea de fost persecutat politic şi mi-a eliberat de către Ministerul Justiţiei decizia cu Nr. 42/16.04.2010 care atesta calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă. Urmare a persecuţiei, m-am adresat justiţiei, în baza legii 221/2009 în Dosarul cu nr. 8544 /95/2009, unde a fost respinsă, prin Decizia Nr. 407/18.11.2010 a Curţii de Apel Craiova, datorită constatării Curţii Constituţionale a României a art.1 şi 5 din Legea 221/2009 , ca fiind neconstituţionale, făcând jocul puterii politice de la Bucureşti.” Aşa începe plângere penală a lui Constantin Ţăpuş din Târgu Jiu, care cere Curţii Penale Internaţionale de la Haga, în conformitate cu art. 7 paragraf 1 (h), 2 (g) din statut să intervină în cazul său. Acesta solicită să fie declanşată procedura de cercetare penală faţă de următorii judecători ai Curţii Constituţionale din România: Augustin Zegrean (în calitate de preşedinte), Acsinte Gaspar, Petre LĂzĂroiu, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan, Tudorel Toader. Constantin Ţăpuş menţionează că, în conformitate cu Rezoluţiile 1096 / 1996 şi 1481 / 2006 ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, respectiv, art. 8 din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, Parlamentul României a elaborat legea 221 / 2009, privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 06.03.1945 – 22.12.1989. Însă, în opinia sa, „în mod criminal, prin săvârşirea infracţiunii de persecuţie, în sensul art. 7, paragraf 1, litera (h) şi art. 7, paragraf 2, litera (g), din Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale de la Haga, 6 (şase) judecători ai Curţii Constituţionale din România, au mutilat legea – prin Deciziile 1358 şi 1360 date în 21.10.2010 (deci în aceiaşi zi) -, în sensul ca au înlăturat din conţinutul legii prevederile referitoare la persoanele îndreptăţite să beneficieze de lege, adică urmaşii celor persecutaţi de regimul comunist, precum şi dreptul la despăgubiri morale. Astfel, declarând în mod criminal, că prevederile art.5 aliniatul 1 litera a din legea 221 / 2009, sunt neconstituţionale, cei 6 judecători ai Curţii Constituţionale împiedică moştenitorii persoanelor persecutate de regimul comunist să ceara despăgubiri. De asemenea, prin declararea ca fiind neconstituţional art. 1 litera a din legea 221 / 2009 (dispoziţie cu privire la recuperarea daunelor morale), practic, nici persoanele persecutate şi nici urmaşii acestora, nu mai au dreptul la despăgubiri morale. 6 judecători ai Curţii Constituţionale, reclamaţi penal la Haga 6 judecători ai Curţii Constituţionale, reclamaţi penal la Haga „Judecători lipsă” Cel care face plângerea, speră ca deciziile Curţii Constituţionale să fie lovită de nulitate, pentru că a fost luată de doar şase judecători: „Trebuie subliniat faptul că, cele doua (2) decizii au fost date de cei 6 judecători ai Curţii Constituţionale, în formă incompletă de constituire a Curţii Constituţionale. Cu alte cuvinte, cei 6 judecători au încălcat cu dispreţ însăşi Constituţia României, care potrivit art. 142 ( 2 ) Curtea Constituţională se compune din 9 judecători iar nu din 6 judecători, aşa cum în mod neconstituţional au procedat judecătorii nominalizaţi mai sus. „Curtea Constituţional funcţionează neconstituţional” Îndârjit şi supărat pe legiuitorii din România, Constantin Ţăpuş e hotărât rău să dea de pământ cu Curtea Constituţională a României. În plângerea sa Către Curtea Penală Internaţională de la Haga, acesta susţine, chiar, că aceasta funcţionează neconstituţional: „Cu această ocazie semnalăm şi faptul că, legea 47 /1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, conţine mai multe articole neconstituţionale. Art. 12 (3) din legea 47 / 1992, în formă modificată, violează art. 31 (1) al Constituţiei României pentru că limitează dreptul fundamental de acces la orice informaţie, şi anume, documentele în baza cărora Curtea Constituţională pronunţă şi emite decizii, dă sentinţe sau avizează. Art. 51 (1) din legea 42 / 1992, în formă modificată, este o violare, aşa cum deja s-a afirmat, a articolului 142 (2) al Constituţiei României, în sensul că chiar dacă Constituţia stipulează expres că numărul de judecători care constituie Curtea trebuie să fie 9, Legea 47 / 1992, admite reducerea lor la 6. ART. 52 (2) din Legea 47 / 1992, este incompatibil cu prevederile articolului 131 (1), (2) , (3) al Constituţiei, în măsura în care admite ca procurorii să ia parte la şedinţele de judecată, deşi Constituţia stipulează că procurorii sunt organizaţi în autorităţi de urmărire paralele cu instanţele sistemului judiciar român. Ori Curtea Constituţională nu funcţionează în cadrul sistemului judiciar. Acest fapt este o manifestare peremptorie a mentalităţii comuniste în elaborarea şi votarea legilor, adică, în regimul comunist, procurorul era peste tot şi mereu, în fiecare structură pentru a apăra Puterea.” Curtea Constituțională tace Solicitarea pe care am făcut-o, atât telefonic cât și în scris, Curții Constituționale a României de a-și prezenta punctul de vedere în legătură cu aceste acuzații a rămas fără răspuns, cel puțin deocamdată. De la secretariat ni s-a comunicat că instituția nu are purtător de cuvânt, dar că solicitarea va fi înmânată, alături de copia după plângerea cetățeanului gorjean și confirmarea de primire la Haga judecătorilor, iar aceștia vor decide dacă vor da un răspuns sau nu.